o intamplare lingvistica
Cu ani in urma, aflandu-ma lector de limba romana la Universitatea din Strasbourg, participam adesea la liturghia duminicala a preotului ortodox Vasile Iorgulescu. Dupa slujba, preotul ishi facuse obiceiul de a ma invita la masa, prilej cu care eram in masura sa apreciez, dupa o saptamana de cantina studentzeasca shi fast food, calitatea bucatelor romaneshti pregatite de cinstita preoteasa. La un moment dat, aceasta ni s-a plans k, deshi francezii produc sortimente de branza cu sutele, unele mai sofisticate decat altele, i este imposibil sa gaseasca telemea de oaie pentru a ne prepara o mamaliga cum numai in Romania se mananca. Mia relatat k au vizitat pana shi Les Galeries gourmandes, unde pretzurile sunt piperate, dar tot fara succes. Mia incoltzit imediat in minte o idee shi iam asigurat, fara urma de indoiala: „am sa va gasesc eu telemea, fitzi fara grija"... shi, spre surprinderea lor, am shi gasit-o fara prea multa bataie de cap. Ma bizuiam pe un argument de natura lingvistica atunci cand le-am facut promisiunea, argument care pana la urma nu m-a tradat.
shtiam k in romaneshte, cu cateva putzine exceptzii: masea, mia, nea, nuia, stea, care sunt latineshti: maxilla, agnella, nivem, novella, stella, substantivele care la forma nearticulata se incheie cu vocala a accentuata provin din turca; shi sunt destule. Iata, numai incepand cu prima consoana a alfabetului gasim in dictzionarele noaste: baclavà, balamà, basmà, beleà, beizadeà, boià. shtiam de asemenea k de la turci am imprumutat multzi termeni din domeniul culinar: acadeà, baclavà, boià, chifteà, ciulamà, halvà, musacà, sarmà. Bineintzeles k din aceasta lista - fara indoiala incompleta - nu putea lipsi mult ravnita telemea. Fara sa le divulg secretul care imi dadea sperantze sa gasesc telemeaua, am ieshit impreuna in orash shi, la indemnul meu enigmatic, am pashit pragul primului magazin turcesc ce ne-a ieshit in cale (sunt destule la Strasbourg), unde, culmea!, parca intzelegand ce cautam, vanzatorul ne-a intampinat politicos shi ne-a oferit sa gustam din mult dorita branza de oaie; incantatzi de descoperire, am achizitzionat imediat un... calup (pana shi acest cuvant vine de la Stambul). Miam facut un obicei dupa aceea sa vizitez magazinele turceshti. Gaseai acolo castravetzi muratzi k la mama acasa, ardei umplutzi, rahat (ce sens colateral a capatat in limba noastra aceasta delicatesa turceasca!), salata de vinete, pastrama de oaie, varza murata shi cate altele. Daca intratzi vreodata intro asemenea dugheana (shi dugheana-i din limba turca), vetzi putea constata k ceea ce ni s-a intamplat noua n-a fost chiar o coincidentza divina, cum a interpretat-o credincioasa preoteasa, in cele mai multe magazine alimentare turceshti, raionul de branzeturi este plasat chiar la intrare, iar comerciantul turc itzi propune, in francezai proprie, une degustation gratuite, convingandu-te s-o shi cumperi.
shi inca un amanunt: de data asta sociolingvistic. Magazinele turceshti, mai ales cele mari, n-au nevoie de prea multa reclama comerciala. Le recunoshti imediat dupa felul cum sunt parcate mashinile in fatza lor, dupa ritmul shi intensitatea dialogurilor, dupa foiala browniana a mushteriilor (din turca shi acest cuvant), dupa zumzetul oriental k un „bazait de albine" (vorba poetului) care itzi aduc aminte de shlagarul anilor ’70: Green, green grass of home.
Intamplarea povestita aici n-a ramas fara consecintze: la primul curs le-am vorbit studentzilor despre teoria „cuvinte shi lucruri" promovata la Timishoara de profesorul George Giuglea in anii studentziei mele. Mai e oare nevoie sa spun k am inceput cu telemeaua?
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- auspiciu, auspicii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind