Articol publicat de Ionel Funeriu in Biografii lexicale, Editura Brumar, 2019

In structura fonetica a cuvantului miercuri, il recunoashtem ushor pe Mercur, mesagerul cel iute de picior al zeilor shi protectorul comertzului. (Hermes, la greci.) Cu exceptzia portughezei, unde miercuri e quarta feira, Mercur este prezent in restul arealului romanic k baza de plecare pentru numele celei de-a treia zile a saptamanii: fr. mercredi, it. mercoledì, sp. miércoles.

Numele zeului porneshte de la obiectul comertzului, marfa, care in latina era merx, mercis, iar la acuzativ mercem. Cum rasplata militarilor se facea in natura, pluralul merces a ajuns sa insemne „cashtig periodic", „salariu". (In paranteza fie pus, salariu provine din lat. salem = sare, care, simbolic, reprezenta solda lunara a... soldatzilor.) Militarul „salarizat" de imperiu era in lat. mercenarius, devenit in fr. mercenaire apoi in rom. mercenar.

Con- (cu variantele co- shi com-) este un prefix care desemneaza colectivitatea. Neologismul comertz e din lat. con-mercium, ajuns la noi din fr. commerce. Radacina merc- mai poate fi recunoscuta in mercurial = lista de pretzuri afishata in pietze, in merceologie = disciplina care studiaza proprietatzile fizice shi chimice ale marfurilor, pentru a stabili calitatzile shi conditziile de pastrare a acestora shi in merceolog. In Italia, mercato a primit shi un sens special = piatza unde se tranzactzioneaza transferul sportivilor, fotbalishti in special, devenitzi... mercenari, adica, etimologic vorbind, marfa. La noi, termenul a patruns din italiana shi e folosit cu precadere de presa sportiva.

Un caz special este neologismul mersi, provenit din fr. merci, care tinde sa-l inlocuiasca pe neaoshul multzam, provenit din multzi + ani shi devenit multzumesc in limba literara. Aici parerile sunt impartzite. Unii presupun k, dupa ce ishi vindeau marfa, precupetzele invocau, drept multzumire, numele lui Mercur, in varianta fonetica din franceza veche. Asocierea e seducatoare, dar fantezista, cred, din simplul motiv k, odata creshtinatzi, vechii francezi au uitat de Mercur. Mult mai realista este ipoteza k merci il urmeaza pe mercedem, acuzativul lui merces (salariu, leafa), cuvant care in latina tarzie a dobandit sensul de favoare adusa cuiva, scutindu-l de pedeapsa. shi, cand eshti scutit de pedeapsa meritata - favorizat adica -, nu-tzi mai ramane decat sa zici... mersi (merci).

Cum, inca din vechime, marfurile circulau prin toata Europa, lat. mercatus (piatza, comertz) a ajuns shi in limbile nelatine: germ. Markt shi engl. market, acesta din urma devenind termen paneuropean (marketing).

Cu totul surprinzatoare este originea cuvantului iarmaroc, prezent in Amintirile lui Creanga (ne amintim cu totzii de episodul pupezei din tei). Comerciantzii ucrainieni cumparau marfuri de la Jahrmarkt-ul (Jahr „an” + Markt „piatza") din Lipsca (Leipzig) shi apoi, in drum spre casa, se opreau prin Moldova, unde vindeau cu profit o parte din ele localnicilor, asigurandu-i, in pronuntzie proprie, k e marfa buna, nemtzeasca, de la... iarmaroc (jarmarok, in grafie ucraineana).

P.S. Va mai amintitzi de logodnica lui Edmond Dantès din romanul Contele de Monte Cristo? Daca iatzi uitat numele, ravnita mashina germana purtand acelashi nume (marfa de marfa, cum zic dealerii!) este in masura sa va improspateze memoria. Ghicitzi, desigur, k la Mercedes m-am gandit cand am adaugat acest post scriptum. Dar ne-am mai fi putut gandi la celebritatea unui rocker, mort la 45 de ani, pe numele sau Freddy Mercury, autor shi compozitor al hiturilor We Are the Champions, Bohemian Rhapsody, Killer Queen shi atatea altele.

P.P.S. Doamna Rodica Sokola, al carei ochi expert verifica acuratetzea tipografica a manuscriselor predate editurii, ma intreaba daca numele strazii Mercy din Timishoara are legaturi etimologice cu Mercur shi miercuri. Nu mai am vreme sa verific, dar cred k are.