DOOM³

Nota: Textul este preluat din DOOM³, coordonat de Ioana Vintila Radulescu, editat de Institutul de lingvistica din Bucureshti.

I. CE E NOU IN DOOM³

Diferentzele fatza de DOOM² – care nu reprezinta o reforma ortografica – sunt de ordin atat calitativ, cat shi cantitativ. Principalele interventzii din Dictzionar fie sunt normative, fie vizeaza contzinutul shi redactarea articolelor. Cateva dintre cele mai importante modificari operate in DOOM³ in raport cu DOOM² sunt prezentate shi exemplificate^[1] in cele ce urmeaza.

1. Introducerea de articole

In DOOM³ sunt peste 3.600 de articole noi, marcate prin semnul + inaintea intrarii de dictzionar^[2].

Dintre elementele nou-introduse, unele sunt:

• abrevieri devenite cuvinte: +ARN;
• locutziuni – adjectivale: +ce fel de; adverbiale: +shleau (pe ~); conjunctzionale: +astfel k; interjectzionale: +ei bine; prepozitzionale: +stanga (in/la ~); pronominale: +cine shtie ce/cine; numeroasele locutziuni substantivale shi mai ales verbale nu au putut fi consemnate in Dictzionar decat cu titlu de exemple (majoritatea dupa GLRG) sau/shi in masura in care pun unele probleme: +bataie de cap loc. s., +bate joc (ashi ~) loc. vb.;
• membri ai unor (mini)serii (astronime, denumiri ale instrumentelor muzicale shi ale instrumentishtilor respectivi din orchestra – in „jargonul” profesional al acestora – shi altzi termeni muzicali, nume ale unor substantze, ale zodiilor, ale zonelor geografice, termeni gramaticali sh.a.): +Rac (zodie), +Racul (constelatzie);
• nume proprii, in masura^[3] in care au legatura cu substantive comune din DOOM³ shi se scriu, se pronuntza sau/shi se comporta din punct de vedere gramatical diferit^[4] de acestea: coulomb (unitate de masura) [ou pron. fr. u] (desp. cou-lomb) s. m., pl. coulombi; simb. C; +Coulomb (fizician francez) [pron. kulõ] s. propriu;
• omografe ale unui cuvant-titlu existent: +marker² (gena) s. m.; +scapata¹ (a ~) (a apune), alaturi de marker¹ (creion) s. n.; scapata² (a ~) (a saraci);
• paronime: +hiatus (discontinuitate), alaturi de hiat (lingv.);
• perechi de cuvinte scrise cu/fara cratima ori/shi cu litera mare/mica la initziala: +domnia-voastra (dumneavoastra) pr., alaturi de Domnia Voastra (inv.) loc. pr.;
• substantive feminine (in special nume de ocupatzii) atestate, dar inca rar folosite: +dramaturga, alaturi de dramaturg;
• verbe cu valoare reflexiva sau/shi impersonala, care implica shi diferentziere semantica: +innopta² (a se ~) „a se face noapte”, +revarsa² (a se ~) „a se raspandi”, alaturi de innopta¹ (a ~) „a petrece noaptea”, revarsa¹ (a ~ ) (pop.) „a imprashtia”.

Cuvintele aflate in uzul actual, oral shi scris, incluse in DOOM³ in plus fatza de DOOM² sunt in majoritate neologisme, inclusiv elemente din anumite terminologii (informatica, medicala etc.), care au dobandit in ultima vreme o circulatzie tot mai larga, chiar de ultima ora, precum: +abord, +comorbiditate, +digitaliza (a ~), +informatiza (a ~). DOOM³ nu poate insa, evident, ilustra toata bogatzia extraordinara a vocabularului limbii romane de azi, care sporeshte continuu, astfel incat dictzionarele nu pot tzine pasul cu aceasta dezvoltare.

Nu s-au introdus toate cuvintele rezultate automat din alte clase lexico-gramaticale (precum adverbe provenite din adjective sau participii, substantive din verbe la „infinitivul lung” shi invers) sau prin derivare cu mijloace productive, ele putand fi oricand recreate.

In ceea ce priveshte cuvintele straine de diverse origini folosite actualmente in enuntzuri romaneshti, s-au adaugat mai ales elemente din engleza, care sunt utilizate tot mai frecvent, inclusiv in vorbirea curenta, chiar daca unele au corespondente in limba romana: +fake news, +take away. Dincolo de moda shi de imitatzia facila, multe dintre acestea denumesc realitatzi noi, imbogatzesc limba cu sinonime shi au adesea shi avantajul conciziei shi al univocitatzii; pe de alta parte, ele prezinta anumite probleme de grafie, de pronuntzare sau/shi de comportament gramatical. Pentru a contracara excesul de anglicisme ar trebui sa se elaboreze liste de termeni romaneshti recomandatzi in locul acestor imprumuturi – intreprindere care nu se afla insa printre menirile prezentului tip de dictzionar. DOOM³ nefiind un dictzionar explicativ, ele nu au putut fi insotzite de indicarea sensurilor, care trebuie cautate in alte surse.

S-au adaugat in DOOM³ shi unele elemente depashind sfera limbii standard actuale, care sunt mai mult sau mai putzin frecvente sau cu privire la care s-au primit intrebari din public: +faloshenie (pop.), +gata (a ~) (reg.). Printre acestea se numara shi o serie de cuvinte shi expresii frecvente in vorbirea familiara, tot mai des intalnite in spatziul public, k +dus shi intors (cu ~), +habarnist.

Includerea in DOOM³ a unor asemenea cuvinte shi expresii nu echivaleaza cu recomandarea folosirii lor. Ea reflecta numai posibilitatea utilizarii acestora in anumite contexte shi are scopul de a consemna, pentru asemenea situatzii, scrierea, pronuntzarea sau/shi comportamentul lor gramatical considerate corecte, care intereseaza pe multzi vorbitori shi fatza de care se fac adesea gresheli.

Pe de alta parte, unele cuvinte sau forme care nu se regasesc in DOOM³ nu sunt neaparat greshite shi se pot totushi intalni/folosi in anumite tipuri de texte/situatzii.

2. Modificari normative

Normele ortografice, ortoepice shi morfologice de baza nu au fost modificate in DOOM³; s-au facut insa, punctual, unele recomandari normative noi. Cele peste 3.000 de interventzii care privesc intrun fel sau altul normarea cuvantului-titlu sau a unor forme din interiorul articolelor, dar shi descrierea/interpretarea lor gramaticala (inclusiv adaugarea sau eliminarea formelor articulate, a unor forme flexionare sau a unor variante, modificarea reprezentarii accentului la compuse sh.a.) sunt marcate (k shi in DOOM²) prin semnul ! inaintea intrarii de dictzionar^[5].

2.1 Tratamentul variantelor

Problemele cele mai complexe le-a pus tratamentul variantelor unor cuvinte-titlu shi ale unor forme flexionare.

2.1.1. Reducerea variantelor

Cele mai ample modificari cu efect normativ efectuate in DOOM³ constau in eliminarea, la multe cuvinte sau forme, a unor variante, a caror prezentza in numar mare era resimtzita k un neajuns de catre utilizatori (lingvishti shi mai ales nelingvishti, inclusiv profesionishti din edituri, invatzamant, mass-media etc.). Totzi utilizatorii sunt interesatzi sa se indice precis, k in dictzionarele limbilor normate, cum trebuie sa se scrie, sa se spuna shi sa se foloseasca din punct de vedere gramatical fiecare cuvant sau forma.

Selectzia variantelor s-a realizat dupa diverse criterii, enumerate aici in ordine alfabetica: concordantza cu anumite forme shi reguli, etimologia, frecventza (criteriul cel mai important, dar neaplicat mecanic), traditzia. S-a apelat shi la consultarea unor vorbitori – lingvishti shi nelingvishti, inclusiv editori, elevi, profesori, redactori, specialishti din diverse domenii.

Prin reducerea semnificativa a numarului variantelor se corecteaza shi imaginea asupra romanei k limba insuficient normata, cele eliminate neincadrandu-se printre recomandarile academice.

Aceasta nu inseamna insa k folosirea variantelor care nu se regasesc in DOOM³ ar fi total inacceptabila: unele pot fi utilizate in anumite contexte shi in diverse scopuri.

In DOOM³ se recomanda cate una singura dintre mai multe variante:

1. accentuale, k: !acatist, !anost, !axila, !colaps, !dihor, !intim, !mijloc^1-2, !penurie, !vector;
2. de forma, k: !apocalipsa („sfarshitul lumii”), !ghimbir, !manastire, !perchezitzie, !sarsana, !taietzei;
3. flexionare, precum, la adjectivele k !analog¹, numai formele cu alternantza, de tipul analoaga; la unele substantive feminine, cate o singura forma de GD sg. art. shi de pl.: !imbracaminte, g.-d. art. imbracamintzii; pl. imbracamintzi;
4. grafice: scrierea abrevierilor formate din litere mari numai fara puncte despartzitoare: !NATO, !ORL (dar, prin traditzie, cu puncte, a abrevierilor din latina P.S., P.P.S.);
5. lexico-gramaticale:
   • dintre variantele cu -a (considerate populare) shi cele fara -a (socotite literare) ale unor adverbe sau pronume au ramas, in unele cazuri, ultimele: !nimic¹;
   • dintre diminutivele feminine (inanimate) in -ea/-ica s-au pastrat mai ales cele in -ica: !carticica, !floricica, shi, adesea, doar una dintre formele de GD sg. art. shi de pl.: !legaturica, g.-d. art. legaturelei; pl. legaturele (formand paradigme neregulate);
   • dintre formele de feminin in -ea/-ica ale adjectivelor/substantivelor cu masculinul in -el s-au retzinut numai cele in -ica: f. sprintenica, tinerica;
   • dintre formele de plural ale unor substantive neutre a ramas una singura: !lighean s. n., pl. ligheane;
   • dintre variantele de ind./conj. prezent ale unor verbe, conform tendintzei din uzul actual, s-au eliminat formele cu augmentele -esc sau -ez, dar shi unele fara acestea, pastrandu-se numai: !bocani (a ~) (sa) bocan, !rashchira (a ~) (sa) rashchir, respectiv !ciocani (a ~) (sa) ciocanesc, !inveshmanta (a ~) (sa) inveshmantez.

La neologisme, selectzia a mers in sensul privilegierii variantelor in curs de adaptare shi al unificarii seriilor:

• dintre substantivele feminine in -a/-a s-a optat in anumite cazuri pentru cele in -a: !puma;
• dintre substantivele neutre in -o/-ou, s-au pastrat in unele cazuri numai ultimele: !(anti)halou, !chimonou, !delcou;
• dintre variantele de plural ale termenilor medicali in -om, in acord cu uzul specialishtilor, au ramas numai cele in -oame: !mielom pl. mieloame.

Foste variante tratate in DOOM² in articole diferite au fost unificate sub una dintre forme: !bretea, reunind sensurile „detaliu de imbracaminte” shi „retzea feroviara sau rutiera” (in dauna formei etimologice, bretela).

In acelashi sens s-au tratat shi cuvinte asemanatoare nou-introduse.

In cele cateva cazuri in care una dintre solutziile recomandate in DOOM² nu s-a impus, s-a revenit la optziunile anterioare: !corvoada, !molibden, !muschetar.

In cazul elementelor nonstandard (invechite, populare, regionale, chiar familiare) shi care nu se pot, practic, norma, reducerea variantelor dupa criterii precise este dificila, daca nu imposibila. Ea s-a incercat totushi, partzial, la unele forme flexionare, precum GD art. sg. al unor substantive feminine terminate in -aica, -ica: !maica² (mama) (inv., reg.), g.-d. art. maicii; !mamica (fam.), g.-d. art. mamicii.

Intrucat diversele considerente nu au inclinat hotarator balantza in favoarea uneia sau a alteia, in DOOM³ s-au pastrat totushi unele variante:

• ale unor cuvinte-titlu, la elemente literare, inclusiv la imprumuturi (relativ) recente neadaptate/adaptate: cocktail (engl.)/cocteil, pampas/(sp.) pampa s. n./s. f.
• ale unor forme flexionare (deshi contestate de unii): g.-d. art. capshunii/capshunei, cireshii/cireshei; pl. capshuni/capshune, cireshi/cireshe; g.-d. art. mass-mediei/mass-media;
• ale unor cuvinte-titlu sau forme flexionare la elemente care nu apartzin limbii literare: acum/(pop.; fam.) acuma; !mamuca (reg.), g.-d. art. mamucai/mamuchii.

In ce priveshte despartzirea la capat de rand a cuvintelor (semi)analizabile, variantele bazate pe structura sunt consemnate in continuare, dupa cele intemeiate pe pronuntzare: idiostil (stil individual) (desp. -di-os-/-o-stil).

2.1.2. Schimbarea ordinii unor variante

In unele cazuri s-a schimbat ordinea de preferintza a variantelor pastrate: !birui (a ~) (sa) birui/(sa)biruiesc, !germene/germen, !ingamfa (a se ~) (sa) ma ingamf/(sa) ma ingamfez.

2.1.3. Adaugarea unor variante

In cateva situatzii s-au adaugat variante la unele cuvinte-titlu shi, in consecintza, la formele lor flexionare:

• la cateva cuvinte cu uzul oscilant s-a introdus cate o varianta (atestata in texte): !greier/greiere;
• la numele de ocupatzii in -loga: shi varianta cu diftongare: !filologa (livr.)/ (co- locv.) filoloaga (cu completarea unor serii, chiar daca deocamdata cu existentza virtuala);
• la unele substantive feminine imprumutate in -a sau -ia (care dau impresia k ar fi articulate): shi o varianta cu finala adaptata -a, respectiv -ie, k forma nearticulata: addenda (lat.)/adenda, !mass-media (engl.)/mass-medie, !salsa (sp.)/salsa;
• la anumite neologisme, alaturi de variantele cu pastrarea lui s etimologic: shi cele, devenite uzuale, cu sonorizare (in spiritul evolutziei care se impusese la alte cuvinte, k bazin, viteza), in familiile lui disertatzie/ (colocv.) dizertatzie, disident/ (colocv.) dizident;
• varianta conservatoare, cu s, in familia lui !teozofie/(livr.) teosofie, dupa modelul lui filozofie/(livr.) filosofie.

La unele cuvinte s-au adaugat variante de forme flexionare:

• de plural (shi de gen) la anumite substantive: !reactor s. n./s. m., pl. n. reactoare/m. reactori, !suport¹ (obiect) s. n./(tehn.) s. m., pl. suporturi/suportzi (in concordantza cu tendintza extinderii masculinului la termeni tehnici);
• cu augmentul -esc, -ez, conform tendintzei, la verbe la care se dadeau numai forme cu sufix: !exceda (a), (sa) exced/(sa) excedez, !razui (a ~), (sa) razuiesc/(sa) razui.

La unele substantive comune invechite, populare ori regionale s-au adaugat noi variante de GD sg. art. analitic cu lui (paralel cu pastrarea, dar uneori cu eliminarea unor forme sintetice) la substantive masculine terminate in -aca, -ica: !babaca (inv.; reg.), !badica (reg.), !vladica (inv.; pop.), g.-d. art. shi: lui babaca, lui badica, lui vladica.

2.2. Modificarea altor norme

In DOOM³ s-au modificat, la mai multe cuvinte aflate in aceeashi situatzie sau la cuvinte izolate, cateva norme ortografice sau/shi ortoepice:

2.2.1. generalizarea atasharii fara cratima a articolului ~(u)l shi a desinentzei de plural -uri shi la imprumuturile terminate in -y pronuntzat k un i (deoarece y este recunoscut k litera a alfabetului limbii romane): art. bodyul; pl. bodyuri; de altfel deja DOOM¹ recomandase scrierea pl. hobbyuri, sprayuri, whiskyuri;

2.2.2. grafii: !carisma;

2.2.3. pronuntzarea cu diftong shi despartzirea corespunzatoare a adjectivelor neologice terminate in -uu de tipul !ambiguu [guu pron. guaici e un u cu caciulitza k la a. N-amu] (desp. -guu), a adv. !in- continuu shi a s. !reziduu (alaturi de care se pastreaza, pe locul al doilea in ordinea preferintzelor, variantele cu hiat);

2.2.4. scrierea cu litera mica a noilor pronume de politetze din seria +domnia-sa, in contrast cu locutziunile pronominale din seria !Domnia Sa;

2.2.5. scrierea cu litera mare la toate componentele unor substantive proprii compuse: !Razboi Mondial (Primul/Al Doilea ~);

2.2.6. scrierea legata a unor compuse considerate sudate: !binevenit (oportun; agreat), !intrucatva adv.

2.3. Completarea unor paradigme

La anumite cuvinte s-au adaugat forme flexionare, in masura in care sunt justificate de sens shi atestate in dictzionare, pe internet sau in uz:

• forme de gen sau/shi numar la adjective care erau considerate defective, exemplificandu-le prin substantive care le pot determina: !alcalino-pamantos adj. m. (piroxen ~), pl. alcalino-pamantoshi; f. alcálino-pamantoasa (sticla ~), pl. alcalino-pamantoase; !retrovers adj. m. (+ s. n.: uter ~); f. retroversa (pozitzie ~), pl. retroverse; !viran adj. m. (+ s. n.: teren ~); f. virana (zona ~), pl. virane;
• (cel mai frecvent) forme de plural la substantive compatibile cu ideea de pluralitate, uneori cu precizarea sensurilor la care apar, acordandu-se atentzie mai ales unificarii, pe cat posibil, a unor (mini)serii care denumesc:
  • animale, plante: pl. lupii-baltzii;
  • boli: (cazuri; forme) pl. angiocolite;
  • nuantze de culori: pl. bejuri;
  • proceduri medicale: pl. rahianestezii, termoterapii;
  • produse variate shi/sau portzionabile: (portzii; sorturi) pl. ginuri;
  • nativi dintro anumita zodie: pl. Sagetatori;altele: pl. jacuzziuri.

Nu s-au inregistrat toate pluralele posibile, chiar daca se pot intalni/folosi in anumite contexte/situatzii.

2.4. Alte modificari

Alte interventzii asupra unor norme privesc:

• descrierea explicita k (formal) articulate a unor substantive proprii, cu adaugarea, eventual, a formei nearticulate: !Anul Nou s. propriu m. art., neart. An Nou (~ fericit!); !Dobrogea s. propriu f. art., neart. Dobroge (intreaga ~): !Evul Mediu s. propriu n. art., neart. Ev Mediu (intunecatul ~). Cu observatzia k numele proprii (multe imprumutate) feminine, k shi cele comune, terminate la NA sg. in -a, care dau impresia k sunt articulate, admit, ocazional, forme nearticulate: Romania: Pentru noi e o singura Romanie. Absentza, respectiv prezentza articolului la forma-tip distinge, printre altele, numele zodiilor de cele ale corpurilor cereshti provenite de la acelashi substantiv comun: +Arcash (zodie) s. propriu m., !Arcashul (constelatzie) s. propriu m. art.;
• incadrarea lexico-gramaticala, shi anume:
  • considerarea k reflexive inerente a unor verbe care in DOOM² apareau numai implicit k active: !impletici (a se ~), !lacomi (a se ~), !resemna (a se ~);
  • interpretarea drept cuvinte compuse shi scrierea cu cratima: !doua-puncte, !punct-shi-virgula (semne de punctuatzie);
  • schimbarea calificarii din numerale colective in pronume/adjective pronominale: !amandoi, !tustrei (descrierea lor morfologica fiind pusa in DOOM³ in concordantza cu GLRG);
• pronuntzari modificate in serii: !bestseller (engl.) [er pron. ar], !pulover [er pron. ar];
• renuntzarea la mentzionarea formei de plural articulat in -(le)le la substantivele feminine terminate la singular in -a, -ea shi la plural in -le, de tipul cafelele, sofalele.

3. Interventzii care nu afecteaza norma

Modificarile care nu privesc norma nu sunt marcate in Dictzionar, fiind identificabile de cei interesatzi prin compararea cu DOOM².

Cele mai multe astfel de interventzii reprezinta adaosuri de informatzii la cele peste 6.500 de verbe (deoarece flexiunea verbala fusese prezentata in DOOM², k shi in DOOM¹, mai succint decat cea nominala), prin:

• adaugarea persoanei I la verbele personale (k in majoritatea dictzionarelor), deoarece, din indicarea numai a persoanei a III-a la verbe in DOOM¹, conservata in DOOM², nu reieshea daca verbul este personal sau impersonal: abandona (a ~) vb., ind., conj. prez. 1 sg. (sa) abandonez;
• adaugarea, alaturi de sincretismele caracteristice, a unor forme care pun diverse alte probleme (privind alternantze fonetice, despartzirea la capat de rand, mobilitatea accentului, scrierea cu cratima): abrevia (a ~) (desp. a-bre-via), ind. prez. 1 sg. abreviez (desp. -vi-ez), 3 abreviaza, 1 pl. abreviem; conj. prez. 1 sg. sa abreviez, 3 sa abrevieze; ger. abreviind (desp. -vi-ind); abstrage (a ~), ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. abstrag, 3 sg. abstrage, imperf. 1 abstrageam; conj. prez. 1 sg. sa abstrag, 3 sa abstraga; ger. abstragand; part. abstras; apasa (a ~), ind. prez. 1 sg. apas, 2 sg. apeshi, conj. prez. 1 sg. sa apas, 3 sa apese; imper. 2 sg. afirm, apasa; resemna (a se ~), ind. prez. 1 sg. ma resemnez, 3 se resemneaza; conj. prez. 1 sg. sa ma resemnez, 3 sa se resemneze; imper. 2 sg. afirm, resemneaza-te; ger. resemnandu-ma;

Alte interventzii:

• adaugarea unor abrevieri/coduri de monede/simboluri la sfarshitul unor articole: informatica abr. (fam.) info; balboa (moneda panameza) simb. B,B; leu (leu romanesc [nou]) L (cod RON);
• adaugarea unor contexte pentru adjectivele invariabile/locutziunile adjectivale shi pentru cele care sunt shi adverbe/locutziuni adverbiale (shi care, pentru economie, nu formeaza intrari separate, neavand forme flexionare distincte): mono adj. invar., adv. (discuri ~, a inregistra ~); pas (la ~) loc. adj., loc. adv. (mers ~, a merge ~);
• adaugarea unor exemple de expresii (daca numarul celor in care intra cuvantul-titlu nu este prea mare): mortziu (in: a urla a ~/a fluiera a ~);adaugarea unor glosari, mai ales pentru justificarea semantica a pluralului: scorbut, (cazuri) pl. scorbuturi;
• adaugarea unor indicatzii de registru: abrash (reg.), sagace (livr.); pe baza volumelor DELR shi DLR aparute dupa 2005, care aduc mai multe precizari, in DOOM³ s-a inlocuit la unele cuvinte mentziunea (pop.) cu aceea, mai exacta (reg.): caitza (reg.);
• aplicarea, conventzionala (cu exceptzia cazurilor in care a trebuit marcat accentul secundar), a principiului un cuvant – un accent la cuvintele compuse (indiferent cum se scriu), inclusiv la nume proprii, notandu-se numai accentul compusului (chiar cand cade pe un component monosilabic), nu al fiecarui component^[6]: Alba Iulia, dacoroman, doua-puncte, argint-viu, doua sute;

Dar in locutziuni shi in grupuri de cuvinte, accentul este marcat la fiecare component plurisilabic: doua puncte num. + s. n. pl.

• adaugarea pronuntzarii la pluralul cuvintelor la care nu este marcat accentul la cuvantul-titlu: PIB, pl. PIB-uri [pron. pibur^{i}]; T-shirt, pl. T-shirturi [pron. tishartur^{i}];
• introducerea unor indicatzii de frecventza la forme flexionare: ravagiu s. n., (mai frecv.) pl. ravagii;
• semnalarea in Dictzionar, potrivit cerintzelor legale, a cuvintelor identificate k marci inregistrate: adidas® (incaltzaminte);
• renuntzarea la distinctziile de tipul anglicism – cuvant englez: aftershave (engl.) [pron. aftarshei cu caciulitza k aiv], all right¹ (engl.) [pron. olrai cu caciulitza k ait].

4. Imbunatatzirea organizarii informatziei

Pentru uniformizarea, pe cat posibil, a tratarii locutziunilor adjectivale shi adverbiale s-a optat, conventzional, pentru plasarea celor in care cuvinte semantic pline sunt precedate de prepozitzii la locul alfabetic al intaiului cuvant semantic plin care urmeaza dupa prepozitzie: prim (de ~ ordin/rang) (chiar daca shi aceasta solutzie este discutabila^[7]); rezulta astfel, de cele mai multe ori, o prezentare contrastiva, prin raportare la cuvinte inrudite.

Prin exceptzie, locutziunile, foarte numeroase, care incep cu de-a (dintre care multe cuprind cuvinte/forme inexistente shi independent: de-a-n boulea) au fost plasate toate la D.

S-a extins prezentarea contrastiva a unor reguli, precum scrierea cu litera mare la initziala a cuvintelor din componentza unor denumiri cu statut de nume proprii, neintroduse k intrari separate, ci incluse in paranteza la sfarshitul articolelor privitoare la numele comun corespunzator: luteran (dar: Biserica Luterana s. propriu f.).

S-a introdus termenul (desp. …) inaintea recomandarilor privind despartzirea la capat de rand: efectua (a ~) (desp. -tu-a).

Cand la un cuvant se indica mai multe sensuri sau domenii, ele se despart prin virgula sau punct-shi-virgula: !ablatzie (astr.; med.); aer (amestec de gaze; aspect; atitudine; obiect de cult), ajutaj (tub, duza).

5. Imbunatatzirea corelatziilor

In Dictzionar s-a imbunatatzit shi unificat transcrierea fonologica, prin folosirea consecventa a unor semne precum č, ğ, k, k' shi prin marcarea devocalizarii lui (pseudo) -i final: backgrounduri [pron. bekgraŭndurⁱ], campinguri [pron. kempingurⁱ], digesturi [pron. daĭğesturⁱ], EEG-uri [cit. eeg'eurⁱ].

S-au eliminat cateva cuvinte-titlu a caror includere in DOOM² era insuficient justificata: nume proprii carora nu le corespunde un nume comun in Dictzionar sau care nu pun probleme proprii de scriere ori de pronuntzare: Appassionata, Asterix, Buftea.S-au corectat gresheli de bataie^[8], omisiuni sau scapari privitoare la cuvantul-titlu sau la forme flexionare (!nonstop, !roshiatic, !simediana) ori la despartzirea la capat de rand; astfel, s-a pastrat numai despartzirea dupa pronuntzare shi s-a eliminat cea dupa structura la cuvintele din seria !decastil (templu cu zece coloane) sau din familia lui !folclor (intrucat elementele -stil „coloana” shi folc- nu au existentza independenta in limba romana).

S-au revazut integral, s-au adaugit considerabil shi s-au reorganizat in parte sectziunile introductive shi finale ale lucrarii shi s-a adus la zi bibliografia. S-a reelaborat capitolul despre despartzirea la capat de rand shi s-au tratat mai pe larg ori separat sectziunile privind conversia unor sisteme de scriere, literele shi semnele diacritice, folosirea cu rol ortografic a unor semne de punctuatzie etc.

Nu s-a preluat sectziunea 6. Cateva norme morfologice din DOOM² (p. LXXXIX-XCVI), care a fost inlocuita cu 6. Cateva observatzii shi recomandari.

S-au adaugat shi ANEXE reunind cateva texte oficiale de referintza.

II. CE S-A PASTRAT IN DOOM³ DIN DOOM²

In DOOM³ s-a pastrat aproape integral inventarul de cuvinte din editzia precedenta. Astfel, pe langa cuvintele care apartzin limbii literare actuale (care se recunosc dupa faptul k nu sunt marcate prin restrictzii de uz) shi sunt supuse normarii academice, numeroase cuvinte care apartzin limbii romane in ansamblu, dintotdeauna shi de pretutindeni, marcate in special k invechite, populare sau regionale, au fost pastrate din DOOM^1,2 deshi nu se pot norma in acelashi fel, dar pot fi folosite/intalnite in diverse tipuri de texte sau pentru a produce anumite efecte.S-au conservat, de asemenea, in mare, structura sectziunilor introductive, precum shi majoritatea principiilor shi a conventziilor de redactare din corpul DOOM² enumerate acolo in NOTA ASUPRA EDITZIEI (p. XI-XVII), care nu se reiau aici.

Dintre celelalte trasaturi comune celor doua editzii mentzionam urmatoarele:

1. nu s-au eliminat, de regula, cuvinte din DOOM²;
2. s-au pastrat, in general, formele flexionare la cuvintele invechite, populare shi regionale, la care nu se pot aplica normele literare actuale;
3. se dau la locul lor alfabetic, cu trimitere la cuvantul-titlu corespunzator, numai formele gramaticale neregulate care erau semnalate shi in DOOM²: sunt, suntem, suntetzi v. fi¹;
4. se dau indicatzii orientative de registru (care nu trebuie absolutizate) la cuvinte-titlu (rar la forme flexionare), dar nu shi la cuvintele apartzinand unor limbaje de specialitate sau unor terminologii populare; se dau mai multe indicatzii la acelashi cuvant cand privesc sensuri diferite sau cand unele cuvinte se folosesc in mai multe registre;
5. se includ in acelashi articol omonimele totale (deshi reprezinta cuvinte diferite), pentru k au aceleashi forme flexionare – DOOM³ fiind in primul rand un dictzionar de forme –, glosate numai cand au paronime (unul avand un sens in plus): hialita (inflamatzie a ochiului; opal transparent; sticla neagra); hialit (opal transparent; sticla neagra);
6. se indica separat prima sau ultima vocala dintrun cuvant (chiar cand se recomanda sa se evite despartzirea lor), pentru a reflecta shi silabisirea in rostirea sacadata: abductzie (desp. -tzi-e), auzi (a ~) (desp. a-u-);
7. nu se gloseaza omografele din clase lexico-gramaticale diferite: havan¹ adj. invar.; +havan² s. n.;
8. nu se indica pronuntzarea la cuvintele care se scriu conform regulilor generale ale limbii romane, cunoscute din shcoala shi pentru care, din marcarea sau nu a accentului sau/shi a despartzirii la capat de rand, vorbitorii limbii romane shtiu cum se rostesc, inclusiv cand este vorba de diftongi sau de vocale in hiat;
9. nu s-au inclus separat anexele din DOOM¹, din care in DOOM³ un numar mai mare de elemente decat in DOOM² au fost introduse in lista de cuvinte la locul lor alfabetic sau mentzionate in STUDIUL INTRODUCTIV;
10. s-au pastrat, la despartzirea la capat de rand a cuvintelor (semi)analizabile, variantele bazate pe structura, indicate dupa cele bazate pe pronuntzare: idiostil (stil individual) (desp. -di-os-/-o-stil);
11. s-au pastrat variantele interjectziilor, care nu se pot norma;
12. s-a pastrat o transcriere fonetica mai accesibila utilizatorilor romani decat apelul la toate semnele din Alfabetul fonetic internatzional (v. tabelul Semne pentru indicarea pronuntzarii).

III. ELABORAREA DOOM³

DOOM² a fost elaborat de Cristiana Aranghelovici (literele Q-Z), Jana Balacciu Matei (literele E-L), Mioara Popescu (litera D), Marina Radulescu Sala (literele M-P) shi Ioana Vintila-Radulescu (literele A-C, sectziunile introductive, coordonarea shi revizia).

DOOM³ a fost reelaborat de Cristiana Aranghelovici, Ioana Vintila-Radulescu shi (partzial, in faza initziala) Marina Radulescu Sala (care a facut shi observatzii la sectziunea Despartzirea la capat de rand). Ele shiau revazut propriile litere shi pe cele datorate autoarelor care au ieshit din proiect (litera D a fost revizuita in principal de Marina Radulescu Sala, literele E-M de Ioana Vintila-Radulescu, literele N-P de Cristiana Aranghelovici). Cristiana Aranghelovici s-a ocupat in mod special de documentare shi de verificarea pe probleme, a elaborat prima forma a Bibliografiei, a citit de mai multe ori tot volumul shi a facut numeroase propuneri de completare shi imbunatatzire. Ioana Vintila-Radulescu a coordonat shi revizuit editzia, reelaborand principiile de redactare shi de completare, conventziile tehnice, adaugirile shi revizuirile sistematice, precum shi sectziunile introductive shi finale.

Referentelor shtiintzifice ale DOOM² – Monica Busuioc, Gabriela Pana Dindelegan, membru corespondent al Academiei Romane, shi Rodica Zafiu – li s-au adaugat pentru DOOM³ initzial Ana-Maria Barbu shi Emanuela Timotin. Fiecare a primit spre analiza o portziune echivalenta din Dictzionar shi tot Studiul introductiv. S-a apelat de asemenea la/s-au oferit sa faca observatzii la DOOM³ Adina Dragomirescu (mai ales cu privire la transcrierea din Dictzionar shi la Studiul introductiv), Camelia Stan (cu atentzie speciala privind raportul rostire – scriere in tot Dictzionarul) shi Raluca Braescu (pentru Studiul introductiv). Ion Giurgea a citit majoritatea cuvintelor la care este indicat statutul de element strain shi a facut observatzii.

Totzi provin din Sectzia de filologie shi literatura shi din Comisia de cultivare a limbii ale Academiei Romane, din Facultatea de Litere a Universitatzii din Bucureshti shi din Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Romane.

Adresam in mod deosebit multzumiri shi lui Marian Bolea, redactor-shef la Partea a II-a – Dezbateri parlamentare – din Monitorul oficial al Romaniei, care a citit cu maxima atentzie, pro bono, Studiul introductiv, facand observatzii utile.

Exprimam tuturor colegilor recunoshtintza noastra pentru osteneala shi pentru sugestiile facute. Prin observatziile punctuale ale unora, de care s-a tzinut seama, DOOM³ a devenit intrun anume sens un fel de lucrare colectiva a Institutului. El a fost avizat de Consiliul shtiintzific al Institutului de Lingvistica „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” shi de Sectzia de filologie shi lingvistica a Academiei Romane.

Multzumim tuturor persoanelor care ne-au transmis reactzii la editzia precedenta sau ne-au oferit sugestii pe probleme punctuale shi cerem scuze celor, prea numeroshi, care nu iam putut mentziona.

Nu in cele din urma, multzumim Editurii Univers Enciclopedic Gold, in special directorului ei, Vlad Popa, pentru aportul la aparitzia shi a DOOM³ in cele mai bune conditzii.

Raspunderea pentru toate neajunsurile ramase revine, evident, autoarelor, shi in primul rand coordonatoarei. Invitam pe totzi utilizatorii la noi observatzii pe adresa inst@lingv.ro.

21 iunie 2021

Cristiana Aranghelovici Ioana Vintila-Radulescu