auspiciu, auspicii
In romaneshte cuvantul auspiciu se utilizeaza mai frecvent la plural shi inseamna, dupa cum ne asigura dictzionarele: „in imprejurari favorabile”, „sub protectzia (unei institutzii puternice, prestigioase)”; iata doua exemple culese la intamplare dintrun ziar local: „… cartea apare sub auspiciile Primariei” sau: „Rusia vrea un dialog in Ucraina sub auspiciile OSCE”. Cuvantul are la origine latinescul auspicium. Suferind cateva modificari fonetice, acesta a ajuns, mai intai in franceza, in forma auspice, de unde a fost preluat de romana. Analizand alcatuirea interna a cuvantului latinesc, constatam k acesta este un compus, format din avis „pasare” shi verbul specere „a observa cu atentzie, a examina”, ceea ce, etimologic, ar insemna „studierea zborului pasaresc”. Amanuntul este important pentru intzelegerea mentalitatzii antice; breasla prezicatorilor, aflata la mare cinste in Imperiul Roman, ishi formula premonitziile ghidandu-se dupa felul cum zboara pasarile: mai sus, mai jos, spre rasarit sau spre apus, singuratice sau in stoluri compacte sau rarefiate alcatuind forme aerodinamice variate de diferite dimensiuni. In mentalitatea romana ashadar acuratetzea prevestirilor era consecintza directa a shtiintzei de a examina „profesionist" zborul pasarilor. Poporul se ashtepta la sprijin shi aparare de la cel care cunoashte viitorul. Iar daca viitorul insushi depinde de... pasari, nu-i de mirare k incet-incet auspicium a ajuns sa dobandeasca sensul general de ocrotire, de protectzie. Astazi, legatura cu avis s-a pierdut in conshtiintza vorbitorilor. Nimeni nu se mai gandeshte la pasari cand citeshte, rosteshte sau aude cuvantul auspicii. In schimb, articuland cuvantul auspicium, vorbitorul antic se va fi simtzit in sigurantza, protejat de aripile ocrotitoare ale unei pasari miraculoase.
Termenul acesta este cunoscut in toata Romania: fr. auspices[1], it. auspici, port. auspícios, sp. auspicios, de unde s-a raspandit shi in unele limbi neromanice: engl. auspices, germ. Auspizien, pol. auspicje etc.
Un ultim amanunt: va vetzi intreba, desigur, de ce scriem shi rostim auspicii, shi nu avispicii. Raspunsul l-au dat filologii, care au demonstrat k in latina vorbita v se pronuntza u (auis, nu avis). Atunci cand un cuvant a fost importat pe cale savanta, direct din latina, acesta conserva de multe ori (nu intotdeauna) grafia latina a etimonului, prin urmare v se pastreaza k atare in compuse shi derivate k: avicultura, Avicola, aviara (gripa) shi cate altele. Nu este, acum, mai ushor de ghicit k avionul este o pasare de „fier” cu trei… „pui”: aviator, aviatzie, aviatic?
Un sinonim pentru expresia sub auspiciile este sub egida. Originea mai indepartata a lui egida o gasim in mitologia greaca. Aigidos este scutul zeitzei Pallas Athena, o redutabila arma de aparare in ultima instantza. Cuvantul a fost preluat de latina : aegis, aegidis, de unde a ajuns in franceza: égide shi apoi in romana: egida, unde e folosit cu prepozitzia sub shi in forma articulata: sub egida. Cum se vede, atat auspicium, cat shi aegis contzin ideea de protectzie care o conserva shi neologismele noastre auspicii shi egida.
- ↑ In franceza, auspices este omofon cu hospice, acesta din urma imprumutat din lat. hospitium = gazduire, ospitalitate, casa de oaspetzi. Rude mai „batrane” cu hospice, sunt hôtel shi hôpital.
Alte articole lingvistice
Alexandru Graur
Dezbateri
Diverse
- Calcuri greshite
- Despre majoritate
- Flexionarea cuvintelor compuse
- Forme de plural greshite
- Forme greshite ale cuvintelor
- Ghid de exprimare corecta
- Niciun sau nici un?
- Scara numerica
- Termeni de propaganda
DOOM2
- 0. Principalele norme ortografice
- 1.1. Literele
- 1.2. Semnele ortografice
- 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara
- 3. Scrierea cu litera mica sau mare
- 4.1. Scrierea derivatelor, prefixelor shi sufixelor
- 4.2. Scrierea cuvintelor compuse
- 4.3. Scrierea locutziunilor
- 4.4. Scrierea grupurilor de cuvinte
- 5.1. Despartzirea grupurilor de cuvinte shi a abrevierilor
- 5.2. Despartzirea in interiorul cuvintelor
- 6. Cateva norme morfologice
DOOM3
Ionel Funeriu
- „carteziana e latina” (Ion Barbu)
- abrevieri buclucashe
- accentul I
- accentul II
- adaptare shi adoptare
- au mai patzit-o shi altzii
- baioneta din Bayonne
- capcane semantice
- casa, acasa, domiciliu
- computer
- Cristian Tudor Popescu versus Robert Turcescu
- dacisca domnului Roxin
- diminutive
- divortz, trivial shi carrefour sau despre 2, 3 shi 4
- duminica
- errare humanum est, perseverare diabolicum
- etimologii populare (I)
- etimologii populare (II)
- facliile latine
- ficat
- Gaudeamus
- germanisme
- grammar nazi(s) versus idealul perfectziunii
- hiperurbanism
- joi
- la poshta
- latina ginta e regina
- libertatea inseamna iertare
- luna shi luni
- management
- martzi, martzieni, martzishor...
- mass-media
- miercuri, marfa, mersi, iarmaroc…
- mujdei de usturoi
- naturalia non (sunt) turpia
- Nicolae
- nomen (est) omen
- nomen meum
- o intamplare lingvistica
- o polemica
- o provocare
- ogni abuso sará punito
- ortografie (I)
- ortografie (II): ortografie fonetica sau ortografie etimologica
- ortografie (III) sau unde-i lege nu-i tocmeala
- Pastila de limba
- peshti
- pishcot shi servus
- plagiat
- potica
- privighetoare, veioza, Revelion
- provocare
- rovinieta
- ruta, deruta, rutina
- sambata
- slavonisme
- sunatoare
- shapte, saptamana, hebdomadar
- turcisme
- tzine de tenis
- vineri
- Volvo — o mashina revolutzionara
Istoria regulilor ortografice
- Ortografie - 1871 Regule ortographice ale limbei romane
- Ortografie - 1899 Regulele ortografiei romane
- Ortografie - 1904 Regule ortografice
- Ortografie - 1932 Reforma ortografica din 1932
- Ortografie - 1954 Mic dictzionar ortografic
- Ortografie - 2005 - Ce e nou in DOOM2
Incercari de indreptare
Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia
- 01. Introducere
- 02. Punctul
- 03. Semnul intrebarii
- 04. Semnul exclamarii
- 05. Virgula
- 06. Punctul shi virgula
- 07. Doua puncte
- 08. Semnele citarii (ghilimelele)
- 09. Linia de dialog shi de pauza
- 10. Parantezele
- 11. Punctele de suspensie
Mioara Avram
- 0. Prefatza
- Bibliografie shi abrevieri
- I. e sau ea?
- II. a sau e?
- III. a sau i?
- IV. e sau ie?
- IX. i sau i?
- V. ea sau ia (shi: eai sau iai, eau sau iau)?
- VI. h sau c(h) sau k(h)?
- VII. Cu sau fara h?
- VIII. i sau i (shi i sau iii)?
- X. ia sau iea, iia?
- XI. Cu sau fara i final?
- XII. i sau a?
- XIII. k sau c, ch, ck, q
- XIV. Cu sau fara -l
- XIX. s sau z?
- XV. n sau m
- XVI. oa sau ua
- XVII. q(u) sau c, ch, cu, cv, k
- XVIII. s sau sh?
- XX. w sau v, u?
- XXI. x sau cs (ks, cks), gz (cz)?
- XXII. y sau i, ai?
- XXIII. Litera unica sau repetata (dubla, tripla)?
- XXIV. Succesiuni nepermise sau cu folosire limitata
- XXIX. Numele de luni
- XXV. Un cuvint sau mai multe?
- XXVI. Cu sau fara cratima?
- XXVII. Majuscula sau minuscula?
- XXVIII. Abrevierile
- XXX. Despartzirea cuvintelor la capat de rind