optziuni

1.1. Literele

1.1. Literele

1.1.1. Alfabetul limbii romane

Limba romana moderna se scrie cu alfabetul latin.[1] Alfabetul actual al limbii romane are 31 de litere. Toate literele sunt perechi: litera mare[2] - litera mica[3].

Pentru regulile de folosire a lor vezi 3. Scrierea cu litera mica sau mare. Prin litere (mari sau mici, urmate sau nu de punct ori de spatziu, sau prin combinatzii de litere) se redau shi unele abrevieri shi simboluri. Cateva litere mari au valoare de cifre romane.

Cinci litere reiau cate o litera de baza, de care se deosebesc prin prezentza, deasupra sau dedesubt, a trei semne diacritice[4]: caciula[5] ˘ deasupra lui a: a, circumflexul ^ deasupra lui a shi i: a shi i, !virgulitza[6] , sub s shi t: sh shi tz. Semnele diacritice se noteaza in limba romana shi la literele mari[7], insa punctul suprapus nu se noteaza la I shi J mari, iar in scrierea de mana, frecvent, nici la j mic.

Literele de tipar[8] sunt prezentate in tabelul care urmeaza, in ordinea alfabetica pentru limba romana.


Tabelul 1. Alfabetul limbii romane
Nr. de ordine Litere Denumirea/citirea literei[9]
mari mici
1.
A
a
a
2.
A
a
a
3.
A
a
i/i din a
4.
B
b
!be/bi
5.
C
c
!ce/ci
6.
D
d
!de/di
7.
E
e
e
8.
F
f
!ef/fe/fi
9.
G
g
!ge/ghe/gi
10.
H
h
!hash/hi[10]
11.
I
i
i
12.
I
i
!i/i din i
13.
J
j
!je/ji
14.
K
k
!k/capa
15.
L
l
!el/le/li
16.
M
m
!em/me/mi
17.
N
n
!en/ne/ni
18.
O
o
o
19.
P
p
!pe/pi
20.
Q
q
!kü[11]
21.
R
r
!er/re/ri
22.
S
s
!es/se/si
23.
SH
sh
!she/shi
24.
T
t
!te/ti
25.
TZ
tz
!tze/tzi
26.
U
u
u
27.
V
v
!ve/vi
28.
W
w
!dublu ve/dublu vi
29.
X
x
ics
30.
Y
y
[igrec]
31.
Z
z
!ze/zet[12]/zi

In scrierea limbii romane se folosesc shi combinatzii de litere cu valoarea unui sunet, pentru care vezi Tabelul 2.

Patru litere (k, q, w, y) se utilizeaza in imprumuturi, in nume proprii straine shi in formatzii bazate pe ele, precum shi in unele nume proprii romaneshti de persoane, scrise dupa model strain.[13]

In scrierea unor nume proprii straine, a derivatelor de la ele shi a unor imprumuturi neadaptate, unele semne au (shi) alte valori sau se folosesc shi alte semne diacritice, cu valori care pot diferi de la limba la limba[14]: István, omertà; São Tomé; Ivić, röntgenoscopie, Dvořak, Košice etc.

1.1.2. Valorile literelor shi ale combinatziilor de litere

Potrivit principiului fonetic, in scrierea limbii romane, fiecare litera noteaza un sunet-tip distinct.

a, a, a, e, i, i, o, u shi y sunt litere-vocale - care noteaza sunete vocale sau semivocale. Din cauza acestei duble valori a unora dintre literele vocale (e, i, o, u, y), succesiunile de litere vocale in care intra ele pot fi interpretate k vocale in hiat sau k diftongi sau triftongi. Celelalte sunt litere-consoane, care noteaza sunete-consoane; w poate nota shi o semivocala sau, rar, o vocala.

Corespondentza litera - sunet nu este in toate cazurile biunivoca.

Pe de o parte, in cuvintele romaneshti, numai 19 litere sunt monovalente (corespund cate unui singur sunet-tip): a, a, a, b, d, f, i, j, l, m, n, p, r, s, sh, t, tz, v shi z. Celelalte 12 litere (c, e, g, h, i, k, q, o, u, w, x shi y) sunt plurivalente (adica au mai multe valori fonetice, in functzie de pozitzia in cuvant sau in silaba - la inceput, in interior sau la sfarshit -, de combinatziile de litere in care apar, de caracterul vechi sau neologic[15] al cuvintelor shi de limba lor de origine).

Pe de alta parte, acelashi sunet sau grup de sunete ([č], [ǧ], [g'], [i], [ĭ], [ĭe], [i], [k], [k'], [ks], [kŭ], [kv], [ŭ], [v]) poate fi redat in scris in limba romana in mai multe feluri.

In Tabelul 2 sunt prezentate principalele valori ale literelor shi combinatziilor de litere[16] in limba romana literara actuala; nu au fost notate nuantzele fara rol distinctiv, nici valorile unor litere (cu exceptzia lui k, q, w, y) sau combinatzii de litere in imprumuturi shi in nume proprii straine pronuntzate in limba romana dupa modelul limbilor de origine.

Vezi shi 2. Reguli de scriere shi de pronuntzare literara.


Tabelul 2. Valorile literelor shi ale combinatziilor de litere
Nr. Litera/combinatzia de litere Pronuntzarea Conditzii Exemple
1. a [a] apa [apa]
2. a [a] apa [apa]
3. a [i] in interiorul cuvintelor, cu exceptziile de sub i lana [lina]
4. b [b] bob [bob]
5. c [k] 1. + C in afara de litera h clasa [klasa]
2. + V in afara de e, i casa [kasa]
3. la sfarshit de cuvant ac [ak]
Vezi shi ce, che, chi, ci
6. ce 1. [če] 1.1. + C cec [ček]
1.2. + V in hiat licean [liče-an]
1.3. la sfarshit de cuvant tace [tače]
2. [č] + a in aceeashi silaba ceara [čara]
7. che 1. [k'e] cu exceptzia de sub 2. chem [k'em]
2. [k'] + a in aceeashi silaba cheama [k'ama]
8. chi 1. [k'i] cu exceptziile de sub 2. chin [k'in]
ochi vb. [ok'i]
2. [k'] 2.1. + a, o, u in aceeashi silaba chiar [k'ar]
chior [k'or]
chiul [k'ul]
2.2. la sfarshit de cuvant, in afara de cazul cand i este accentuat ochi s. [ok']
9. ci 1. [či] 1.1. + C cin [čin]
1.2. + V in hiat cianura [čianura]
1.3. la sfarshit de cuvant, daca i este accentuat munci vb. [munči]
2. [č] 2.1. + a, o, u in aceeashi silaba ciacona [ča-kona]
ciot [čot]
ciur [čur]
2.2. la sfarshit de cuvant, cand i nu este accentuat munci s. pl. [munč]
2.3. in unele compuse nicicand [ničkind]
10. d [d] dud [dud]
11. e 1. [e] 1.1. dupa C in afara de 3., 5. mere [mere]
1.2. la inceput de cuvant (in afara de 2.) shi de silaba, mai ales in neologisme elev [elev]
poezie [poezie]
2. [ĭe] la inceput de cuvant, in pronume personale shi formele verbului a fi eu [ĭeu]
eshti [ĭeshti]
eram [ĭeram]
3. [ĕ] + a, o dupa C deal [dĕal]
pleosc [plĕosk]
4. [ĭ] + a la inceput de cuvant shi de silaba, in cuvinte vechi ea [ĭa]
aceea [ače-ĭa]
5. [∅][17] Vezi ce, che, ge, ghe
12. f [f] fir [fir]
13. g [g] 1. + C in afara de litera h gras [gras]
2. + V in afara de e, i gara [gara]
3. la sfarshit de cuvant drag [drag]
Vezi shi ge, ghe, ghi, gi
14. ge 1. [ǧe] 1.1. + C gem [ǧem]
1.2. + V in hiat geanticlinal [ǧe-antiklinal]
1.3. la sfarshit de cuvant trage [traǧe]
2. [ǧ] + a, o in aceeashi silaba geam [ǧam]
georgian [ǧor-ǧan]
15. ghe 1. [g'e] cu exceptzia de sub 2. ghem [g'em]
2. [g'] + a, o in aceeashi silaba gheara [g'a-ra]
Gheorghe [g'or-g'e]
16. ghi 1.[g'i] + C ghinda [g'inda]
2. [g'] 2.1. + a, o, u in aceeashi silaba ghiaur [g'a-ur]
ghiol [g'ol]
unghiul [ung'ul]
2.2. la sfarshit de cuvant, cand i nu este accentuat unghi [ung']
17. gi 1. [ǧi] 1.1. + C gin [ǧin]
1.2. + V in hiat geologie [ǧeoloǧi-e]
1.3. la sfarshit de cuvant, daca i este accentuat indragi [indraǧi]
2. [ǧ] 2.1. + a, o, u in aceeashi silaba giardia [ǧar-dia]
giol [ǧol]
giulgiu [ǧul-ǧu]
2.2. la sfarshit de cuvant, cand i nu este accentuat dragi [draǧ]
18. h 1. [h] in afara de 2. hai [haĭ]
2. [∅] Vezi che, chi, ghe, ghi; w
19. i 1. [i] 1.1. dupa C, in afara de 2.-4. fir [fir]
inima [inima]
1.2. la sfarshit de cuvant
1.2.1. cand este accentuat auzi [auzi]
1.2.2. dupa C(C) + l,r acri [akri]
ashtri [ashtri]
1.2.3. in unele neologisme, indiferent de accent bebi [bebi]
kaki [kaki]
swahili [sŭahili]
taxi [taxi]
1.3. la inceput de silaba
1.3.1. + C inima [inima]
1.3.2. + V in hiat, in neologisme; nu exista o regula[18] ion [i-on]
Ion [i-on]
2. [ĭ] 2.1. in diftongi ascendentzi (+ a, e, o, u) iar [ĭar]
ied [ĭed]
iod [ĭod]
iute [ĭute]
2.2. in diftongi descendentzi cai [kaĭ]
tai [taĭ]
intai [intiĭ]
bei [beĭ]
copii [kopiĭ]
i [iĭ]
oi [oĭ]
cui [kuĭ]
2.3. in triftongi beai [bĕaĭ]
iai, iai [ĭaĭ]
iau [ĭaŭ]
iei [ĭeĭ]
leoaica [le-ŏaĭk]
3. [i]
(i „shoptit”, asilabic sau afonizat) 		3.1. dupa C(C)(C), la sfarshit de cuvant pomi [pomi]
auzi (ind. prez. 2 sg.) [auzi]
flori [flori]
lincshi [linkshi]
mishti (ind. prez. 2 sg.) [mishti]
urshi [urshi]
azvarli (ind. prez. 2 sg.) [azvirli]
3.2. in cateshi-, fieshi-, oareshi-, ori- + C cateshitrei [kiteshitreĭ]
fieshicare [fieshikare]
oareshicare [ŭareshikare]
ori(shi)care [ori(shi)kare]
4. [∅] Vezi chi, ci, ghi, gi
20. i [i] 1. la initziala de cuvant inger [inǧer]
2. la sfarshit de cuvant uri [uri]
3. in interiorul compuselor in care al doilea element incepe cu i- bineintzeles [bineintzeles]
4. in interiorul derivatelor cu prefixe de la cuvinte care incep cu i- neintzeles [neintzeles]
5. in interiorul unor nume de persoane[19] Ripeanu [ripĕanu]
21. j [j] jar [jar]
22. k
in imprumuturi shi in nume proprii straine shi romaneshti scrise dupa model strain 		1. [k] 1.1. + C kripton [kripton]
Kretzulescu [kretzulescu]
1.2. + a, o, u kaliu [kalĭu]
kosovar [kosovar]
kurd [kurd]
1.3. la sfarshit de cuvant quark [kŭark]
2. [k'] + e, i ketchup [k'ečap]
Kernbach [k'ernbah]
kilogram [k'ilogram]
Kiriac [k'iriak]
23. l [l] lac [lak]
24. m [m] mim [mim]
25. n [n] nun [nun]
26. o 1. [o] 1.1. dupa C in afara de 2. dor [dor]
vino [vino]
1.2. la inceput de silaba in afara de 3. om [om]
pionier [pi-onĭer]
2. [ŏ] + a dupa C sa doara [dŏara]
3. [ŭ] + a la inceput de silaba oara [ŭara]
respectuoasa [respektuŭasa]
27. p [p] pap [pap]
28. q
in imprumuturi shi nume proprii straine 		[k] + a numai in Qatar [katar] shi derivatele lui
Vezi shi qu
29. qu
in imprumuturi shi nume proprii straine; nu exista o regula[20] 		1. [kŭ] quasar [kŭasar]
2. [kv] inclusiv + e, i quiproquo [kviprokvo]
sequoia [sekvoĭa]
3. [k'] + e, i quechua [k'ečua]
quipu [k'ipu]
30. r [r] rar [rar]
31. s [s] sas [sas]
32. sh [sh] shish [shish]
33. t [t] tot [tot]
34. tz [tz] tzutz [tzutz]
35. u 1. [u] 1.1. dupa C dur [dur]
1.2. la inceput de silaba, in afara de 2. urs [urs]
2. [ŭ] 2.1. in diftongi ascendentzi acuarela [akŭa-rela]
doua [do-ŭa]
2.2. in diftongi descendentzi au [aŭ]
hau [haŭ]
rau [riŭ]
meu [meŭ]
viu [viŭ]
nou [noŭ]
2.3. in triftongi beau [bĕaŭ]
iau [ĭaŭ]
3. [ü] in unele imprumuturi din franceza alura [alüra]
ecru [ecrü]
tul [tül]
4. Vezi qu
36. v [v] veni [veni]
37. w
in imprumuturi shi in nume proprii straine shi romaneshti scrise dupa model strain 		1. [v][21]
cu exceptzia unor anglicisme 		inainte de V wattmetru [vatmetru]
weber [vebar]
Wachmann [vahman]
2. [ŭ][22]
in anglicisme 		2.1. inainte de V western [ŭestern]
2.2. inainte de litera h + V white-spirit [ŭaĭtspirit]
2.3. la finala de cuvant show [shoŭ]
3. [u][23]
in cateva anglicisme 		la initziala de cuvant + ee, (h)i !weekend [uĭkend]
 !whisky [uĭski]
 !wigwam [uĭgŭom]
38. x 1. [ks][24] 1.1. + C excursie [ekskursie]
1.2. la sfarshit de cuvant lax [laks]
1.3. la inceput de cuvant + V xilofon [ksilofon]
1.4. uneori, intre V, fara a exista o regula axa [aksa]
2. [gz][25] uneori, intre V, fara a exista o regula examen [egzamen]
39. y
in imprumuturi shi in nume proprii straine shi romaneshti scrise dupa model strain 		1. [i] 1.1. la inceput de cuvant + C ytriu [itrĭu]
1.2. la sfarshit de cuvant, dupa C hobby [hobi]
1.3. in interiorul cuvantului Byck [bik]
2. [ĭ] 2.1. + V yac [ĭak]
2.2. la sfarshit de cuvant, dupa V boy [boĭ]
40. z [z] zac [zak]

In scrierea unor imprumuturi neadaptate sau partzial adaptate, a unor nume proprii straine shi a unor nume proprii romaneshti ortografiate dupa modelul altor limbi, unele litere shi combinatzii de litere sunt folosite sau pronuntzate dupa reguli ale altor limbi sau se intalnesc combinatzii de litere neutilizate in limba romana. Astfel, in afara de valorile din tabelul de mai sus, intalnim, printre altele, shi che [če] (cherry (angl.) [čeri]) sau [sh] (chemin de fer (fr.) [shmẽ dö fer]), chi [či] (chilian [čilian]), ci [si] (ciné-vérité (fr.) [sineverite]), ge [g'e] (gestaltism (germ.) [g'eshtaltism]), gi [ji] (gigolo (fr.) [jigolo]), j [ĭ] (Java [ĭava], Sarajevo [saraĭevo]) etc. Pentru aceste situatzii nu se pot da reguli; in cazul necunoashterii limbii de origine, pentru scrierea shi pronuntzarea unor astfel de cuvinte trebuie consultat Dictzionarul.

Vezi shi 2.5. Scrierea shi pronuntzarea numelor proprii straine.


Note:

  1. ↑ Pana in 1860, limba romana s-a scris, de regula, cu alfabetul chirilic shi, in ultima perioada, cu un alfabet de tranzitzie; in fosta URSS, ea s-a scris pana in 1989 cu alfabetul rusesc modern, adaptat.
  2. ↑ Numita curent majuscula sau, mai rar, capitala.
  3. ↑ Numita shi minuscula (termen mai rar folosit cu acest sens) sau, in domeniul tipografic, de rand.
  4. ↑ SHi punctul suprapus de la i shi j este un semn diacritic, dar el nu are rol distinctiv in limba romana, unde i shi j nu se opun literelor cu aceeashi forma, dar fara punct.
  5. ↑ Circumflexul deschis in sus sau semnul scurtimii din transcrierea fonetica.
  6. ↑ !SHi nu sedila, care se foloseshte sub c in alte limbi: ç. In programele de calculator, sh, spre deosebire de tz, apare in mod greshit cu sedila.
  7. ↑ Aceasta regula nu este respectata in unele abrevieri, care, din aceasta cauza, se citesc cu unele deosebiri fatza de numele intreg (CNCSIS pentru Consiliul Natzional al Cercetarii SHtiintzifice din Invatzamantul Superior).
  8. ↑ Forma literelor de mana nu este fixata printro norma shi de aceea nu este indicata in tabel. Ea este partzial diferita pentru diversele generatzii shcolare, cu motivatzii pedagogice mai mult sau mai putzin justificate.
  9. ↑ Denumirile literelor nu coincid (cu exceptzia, in general, a vocalelor) cu valorile lor fonetice de baza. In citirea unor abrevieri shi simboluri pentru marimi matematice shi fizice, unitatzi de masura, elemente chimice sh.a. se folosesc cu precadere lecturile (de inspiratzie straina) ef, ge, hash, capa, el, em, en, er, es, zet ale literelor f, g, h, k, l, m, n, r, s, z. Unele litere din anumite abrevieri se citesc dupa modelul limbii din care au fost imprumutate abrevierile: CV [sivi].
  10. ↑ !Denumirea ha este rar folosita.
  11. ↑ !Pronuntzarea chiu, indicata in DOOM1, este nerecomandabila.
  12. ↑ Citit shi [zed].
  13. ↑ De aceea aceste litere nu erau incluse, mai de mult, in alfabetul limbii romane. Ele sunt folosite uneori shi pentru a marca cuvinte sau sensuri prezentate k straine (nomenklatura „patura dominanta, prin functziile in partidul comunist, in U.R.S.S. shi in celelalte tzari foste socialiste”, fatza de nomenclatura „terminologie etc.”). w shi y in pozitzie finala de cuvant sunt inca simtzite k straine limbii romane, de aceea la cuvintele cu aceste finale, articolul shi desinentzele se leaga prin cratima (vezi 1.2.4. Cratima).
  14. ↑ Deoarece nu se pot da reguli generale - situatziile fiind mult prea numeroase shi prea diferite -, scrierea acestor cuvinte - cand nu se cunoashte limba de origine - trebuie invatzata, iar pronuntzarea lor este indicata in Dictzionar.
  15. ↑ De exemplu, rostirea [ĭe] in loc de [e] in aceste cuvinte este inculta.
  16. ↑ Ele au importantza shi pentru despartzirea in silabe sau la capat de rand, pentru care vezi 5. Despartzirea in silabe shi la capat de rand.
  17. ↑ Folosita k litera ajutatoare, cu valoare diacritica (indeplinita in alte limbi de semne diacritice: č, ǧ).
  18. ↑ Pronuntzare specificata in Dictzionar.
  19. ↑ Mai ales nume de familie, scrise dupa traditzia familiei shi dorintza purtatorilor shi, in epoca moderna, in conformitate cu actele de stare civila.
  20. ↑ Pronuntzare specificata in Dictzionar.
  21. ↑ Pronuntzare nespecificata in Dictzionar.
  22. ↑ Pronuntzare specificata in Dictzionar.
  23. ↑ Deoarece diftongul [ŭi] nu exista in limba romana.
  24. ↑ Pronuntzare nespecificata in Dictzionar. Inainte de i alterneaza cu csh: lax - lacshi. In unele cuvinte, [ks] se reda prin cs: a catadicsi, cocs, a imbacsi, micsandra, a ticsi, dar dixit, coxa, mixare, tix.
  25. ↑ Pronuntzare specificata in Dictzionar. Rostirea [ks] in loc de [gz] a lui x - practicata in special in invatzamant, pentru a fixa la elevi deprinderea de scriere - este greshita.

Alte articole lingvistice

Alexandru Graur

Dezbateri

Diverse

DOOM2

DOOM3

Ionel Funeriu

Istoria regulilor ortografice

Incercari de indreptare

Indreptarul ortografic, editzia a V-a : Punctuatzia

Mioara Avram

Misterele cuvintelor

Punctuatzie

Rodica Zafiu

Rodica Zafiu : Pacatele limbii

Sextil Pushcariu : Limba romana (1940) - vol. 1