pacat¹ i [At: DDRF / E: fo] (Are) Cuvant care imita strigatul carel scoate bibilica.

pacat² sn [At: PSALT. HUR. 70^v/23 / V: (inv) pacat / Pl: ~e (ivr) ~uri / E: ml peccatum] 12 Incalcare (grava) a unei legi sau a unei porunci bisericeshti Vz faradelege. 34 (Pgn) Abatere (grava) de la preceptele morale de la ceea ce este bun shi drept Vz gresheala Si: vina vinovatzie (inv) pacoste. 5 (Inv; shis cadere in ~) Pierdere a virtutzilor inalte prin lipsa de rezistentza la tentatzii vinovate. 6 (SHis ~greu capital ~ de moarte) Crima. 7 (Fig; shis ~ negru) Abatere grava de la morala creshtina care este asociata cu ideea de pedepsire dupa moarte prin caderea in infern. 8 (Bis; is) ~ul stramoshesc (sau originar rar omenesc inv neascultarii nascutului) Gresheala a neascultarii savarshita fatza de Dumnezeu de primul om Adam shi care ar apasa asupra omenirii. 910 (Iljv) Cu ~ (In mod) vinovat. 1112 (Ial) (In mod) nedrept. 1314 (Iljv) Fara (de) ~ sau (pop) fara leac de ~ (In mod) nevinovat. 15 (Ie) (E) ~ de... sau sa... k... sau (e) ~ de Dumnezeu (e mai) mare ul ~ mare E o fapta sau o atitudine care duce la calcarea preceptelor bisericeshti morale etc. 16 (Iae) E regretabila o situatzie o intamplare neplacuta o grasheala etc. 17 (Ie) Ashi face ~ (sau ~e) cu cineva A comite o fapta rea in dauna cuiva Si: a nedreptatzi a oropsi. 1819 (Ie) A vorbi (sau grai) cu ~ A se face vinovat spunand lucruri (neadevarate sau) nedrepte shi prejudiciind astfel pe cineva. 20 (Ie) A intra (sau a cadea) in (ori inv intru) ~ sau (rar) a da de ~ A face ceva condamnabil a comite o gresheala. 21 (Ie) A vari pe cineva in ~ A determina pe cineva sa comita o fapta condamnabila. 22 (Ie) A trage ~ul (sau ele) cuiva A suporta consecintzele greshelii altuia. 23 (Ie) Ashi lua ~ele pe cineva A banui pe cineva a avea suspiciuni asupra cuiva. 24 Desfrau. 25 (Ivp) Osanda primita pentru ispashirea unei vini Si: canon pedeapsa. 26 Defect. 2728 (Slabiciune shi) neputintza de a se dezbara de un viciu. 29 (Ie) A impinge (sau a indemna a duce) pe cineva ~ul (sau ~ele sa... sau de...) A simtzi un imbold spre ceva oprit. 30 (Pop; is) ~ul copiilor Epilepsie. 31 (Pop) Nenorocire. 32 (Udp „de”) Amarat. 33 (Ilav) Din ~e Spre regretul cuiva Si: din nenorocire. 34 (Reg; ial) Din intamplare. 3538 (Ie) (Vai de) ~ele mele (sau tale noastre etc.) sau ~ele mele cele (sau reg ale) grele! Exclamatzie care exprima (supararea) (regretul) (nemultzumirea sau) neputintza cuiva. 39 (Ie) Ce ~! Cat imi pare de rau! 40 (Ie) Mai shtii ~ul? Se prea poate. 41 (Reg; ie) ~e amarate (sau incrosniate) Exprima compatimirea shi regretul in legatura cu o nenorocire prin care trece cineva. 42 (Reg; ie) Atata ~ de... O cantitate atat de mare incat itzi creaza probleme shi incurcaturi. 43 (Reg; is) ~e femeieshti Menstruatzie. 44 (Euf; art)^[1] Drac. 45 (Euf; in imprecatzii) Soarta rea profetzita cuiva care nu merita altceva. 46 (Ilav) Al ~lor (de) Strashnic de... 47 (Ie) Ce ~ul (sau ~ele)? Atat mai trebuia! corectata

PACÁT pacate s. n. 1. Calcare a unei legi abatere de la o norma (religioasa); gresheala fapta vinovata vina. Sint copil shi pling ushor Plinsul meu eal tuturor; Ce pacat entrinsul? COSHBUC P. I 265. Vezi cit eshti de avan mosh Nichifor cum itzi incarci sufletul de pacate?! CREANGA P. 134. Dar ginditai k pacatul ishi urmeaza vinovatul SHi can lume orice fapta Are plata shi rasplata? ALECSANDRI P. P. 208. Cei drept nui pacat. Pacatul marturisit e pe jumatate iertat. ◊ Expr. Ashi face pacat cu cineva = a greshi fatza de cineva a face o fapta rea in paguba cuiva. Itzi faci pacat cu mine!... am obosit de cind te ashtept. DUMITRIU P. F. 41. A trage pacatul (sau pacatele) cuiva = a suporta consecintzele greshelii altuia. Imi spunea k saracu Nitza o sa traga pacatele cuconashului Alexandru. BUJOR S. 37. Se vede k ia fost sortit sa traga shi el pacatul. GANE N. III 159. A intra (sau a cadea) in pacat = a comite o fapta reprobabila a face ceva condamnabil a greshi. Ma duc...k sa nu intru in vrun pacat. ALECSANDRI T. 611. Ashi spala pacatul (sau pacatele) ashi ispashi pacatul (sau pacatele) = a ispashi o gresheala o vina. A vorbi cu pacat = a greshi a se face vinovat vorbind lucruri neadevarate. Hotzul cu un pacat shi pagubashul cu zece = pagubashul banuind pe mai multzi cade shi el in gresheala; cine banuieshte e cu mai multe pacate. ◊ (Adesea urmat de o propozitzie subiectiva) (E) pacat (de dumnezeu) = nu se cuvine nu e just nu e bine. Pacat sarmanul sa moara k un cine fara de lege! CREANGA P. 330. Nu tot baten pieptul meu Cai pacat de dumnezeu. ALECSANDRI P. II 22. Cai pacat de dumnezeu Sa pice voinic k eu. JARNÍKBIRSEANU D. 103. ♦ Defect cusur. Versurile tale sint fara pacat k forma... au epitete energice pot zice chiar prea energice rime bogate cadentza perfecta. VLAHUTZA O. A. 325. (Ironic) Eu am pacatua crede k lupul schimba perii Nu insa shi naravul... Asha sint shi boierii. BOLINTINEANU O. 158. SHapoi eu mai am un pacat mis dragi fetele shi nevestele. ALECSANDRI T. I 439. ♦ (Rar) Canon. Pentruun pic de sarutat Nici popa nutzi da pacat. JARNÍKBIRSEANU D. 367. 2. (Adesea in legatura cu verbele «a cadea» «a da peste...») Intimplare rea nenorocire napasta. Nam ce face daca a dat pacatul peste mine. ISPIRESCU L. 176. Asha am scapat shi eu de ciinii lui Trasnea atunci cind am dat peste pacat cu ei shi ei cu mine. CREANGA A. 68. Turcii sarea shi fugea Dar pacatui agiungea! Care scapa de stilpan Nu scapa de buzdugan. ALECSANDRI P. P. 126. ◊ (Eufemistic) De cind cu pacatul cel de «Adhoc nam mai avut zi buna cu megieshul meu. CREANGA A. 158. ◊ Loc. adv. Din pacate = din intimplare; din nenorocire. Tocmai atunci din pacate iata k shi feciorul vaduvei trecea pe acolo. ISPIRESCU L. 353. Cel balaur din pacate inghitzise giumatate Trup cu arme ferecate Trupushor de voinicel. ALECSANDRI P. P. 11. (Glumetz) Din pacate era shi evlavios mosh Nichifor. CREANGA P. 110. ◊ Expr. A impinge (sau a duce) (pe cineva) pacatul (sau pacatele) sa... (sau de... ) = a simtzi un imbold spre ceva oprit a fi indemnat de un cuget rau. Sa nu cumva sa te impinga pacatul sai faci vreun neajuns. CREANGA P. 87. Ce pacate teau impins Paloshul de tziai incins? ALECSANDRI P. P. 208. Al pashte pacatul (pe cineva) v. pashte². 3. (In expr.) Al pacatelor = al naibii grozav. Am venit intro carutza shi mia fost frig al pacatelor. STANOIU C. I. 61. Dute (sau ducase ducetziva) la pacatele (sau in pacate) = dute (ducase ducetziva) la naiba la dracu. Pleaca odata!... Ma duc... Dute la pacatele! CARAGIALE O. I 244. Lasama (sau lasal) pacatelor (mele lui etc.) sau la pacatele! = lasama in pace! Lasama pacatelor mele Gheorghe shi dute. CARAGIALE O. I 189. Ce pacatul? (sau pacatele?) = ce naiba? ce dracu? Ce pacatele sa fie? MARIAN T. 68. Mai shtii pacatul? = cine ar putea shti? mai shtii! se prea poate. Te vad k eshti un baiet istetz shi mai shtii pacatul! poate shi harnic! CREANGA P. 152. (Exclamativ) Pacat k... sau pacat (de) = (exprimind regretul fatza de o situatzie sau o actziune neplacuta sau nedorita) imi pare rau k (sau de... ); e regretabil k... De ce nu incerci sai semeni? Pacat de dumneata. DEMETRIUS C. 17. Mai daunazi i abatuse strigoaicei k sami puie coarne de fier k pe vremea veche... Pacat k bine tziar fi prins coarnele. ALECSANDRI T. 939. Cind a fost astaprimavara la mine mia lasat nishte cartzi foarte frumoase; pacat k nu shtiu a ceti. NEGRUZZI S. I 59. Ce pacat! = cit imi pare de rau! ce paguba! Mindrutza sa maritat! Vai de mine ce pacat! JARNÍKBIRSEANU D. 99. Pacatele mele (noastre lor)! = vai de mine (de noi de ei)! Ce sint ei de vina pacate lor daca lea cazut pe sat o asha grozava nenorocire! VLAHUTZA la TDRG. Lina asta ne mininca pacatele noastre... mai mult cu sheiacul ne hranim. CREANGA P. 110. Pacatele mele cumnatzele!... iar am ramas vaduva! ALECSANDRI T. I 385.

PACÁT ~e n. 1) Fapta sau vorba care contrazice principiile moralei religioase. ◊ Cu ~ nedrept; vinovat. Fara ~ drept; nevinovat. A intra (sau a cadea) in ~ a savarshi o fapta regretabila. Ashi ispashi (sau ashi spala) ~ul (sau ~ele) ashi ispashi vina. A face ~e cu cineva a invinovatzi pe nedrept pe cineva. Al impinge la ~ (pe cineva) a fi indemnat de un gand rau. E ~ (sau e mai mare ~ul) e regretabil; nar trebui. 2) Intamplare nefasta; nenorocire. ◊ Din ~e din nefericire; cu regret. Ce ~ imi pare foarte rau. ~ele mele vai de mine. 3) fig. Imperfectziune morala caracteristica unei persoane. /<lat. peccatum

pacat n. 1. calcare voluntara a legii divine: ce e drept nu e pacat; 2. vina mare: ashi plange pacatele; 3. nenorocire: nu shtii ce pacat te pashte CR.; 4. paguba: ce pacat! pacat de el! [Lat. PECCATUM].

pacát n. pl. e (lat. peccatum it. peccato). Delict voluntar comis fatza de Dumnezeŭ: a ucide e pacat. Delict greshala vina in general: ce pacat e daca dorm maĭ mult? Nenorocire paguba: Mare pacat e shi betzia. Ce pacat k ploŭa tocmaĭ acum! Pacat k ploŭa! Ce pacat pe capu luĭ! Pacat de el c’a murit tinar! Pacat de moarte pacat care atrage pedeapsa cu moarte. Pacatu stramoshesc pacatu original. Ce e drept nu e pacat e permis a face o fapta buna a afirma un adevar. Atzĭ plinge pacatele a regreta ce aĭ comis. Atzĭ trage pacatele a expia ce aĭ comis. A cadea a intra in pacat a comite un pacat: nu ma face k intru in pacat cu tine (te ucid). Paxat de Dumnezeŭ! e mare pacat mare paguba. Maĭ shtiĭ pacatu?! se prea poate e posibil. A te pashte pacatu a te ashtepta nenorocirea din cauza faptelor tale. Din pacate din nenorocire: din pacate e shi betziv.

pacat sn vz pacat²

pacát s. n. pl. pacáte

pacát s. n. pl. pacáte

pacat.

+pacate (din ~) loc. adv.

+pacatele mele loc. interj.

PACÁT s. 1. v. vina. 2. gresheala ispita. (A cazut in ~.) 3. cusur defect deficientza imperfectziune insuficientza lacuna lipsa meteahna neajuns scadere slabiciune viciu (livr.) carentza racila tara (pop. shi fam.) beteshug (reg. shi fam.) hiba (reg.) madea teahna (Olt. Munt. shi Mold.) ponos (inv.) gresheala lichea nedesavarshire rautate. (E plin de ~e.)

PACÁT s. v. belea bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau suparare.

pacat s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. INCURCATURA. NAPASTA. NEAJUNS. NECAZ. NEMULTZUMIRE. NENOROCIRE. NEPLACERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RAU. SUPARARE.

PACAT s. 1. abatere culpabilitate culpa eroare gresheala vina vinovatzie (livr.) eres (rar) prihana (inv. shi reg.) teahna (reg.) gresh (Olt. Munt. shi Mold.) ponos (inv.) cusur sablazna scandal sminta sminteala (fig.) ratacire (inv. fig.) rataceala. (~ul lui e de gravitate minora.) 2. gresheala ispita. (A cazut in ~.) 3. cusur defect deficientza imperfectziune insuficientza lacuna lipsa meteahna neajuns scadere slabiciune viciu (livr.) carentza racila tara (pop. shi fam.) beteshug (reg. shi fam.) hiba (reg.) madea teahna (Olt. Munt. shi Mold.) ponos (inv.) gresheala lichea nedesavirshire rautate. (E plin de ~e.)

PACÁTUL s. art. v. aghiuta demon diavol drac incornoratul naiba necuratul satana tartor.

pacatul s. art. v. AGHIUTZA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

pacát (pacáte) s. n. 1. Abatere de la norma religioasa sau de la morala. 2. Nenorocire care pedepseshte pacatul. 3. Slabiciune patima defect. Mr. megl. picat istr. pecǫt. Lat. peccatum (Pushcariu 1234; CandreaDens. 1296; REW 6323) cf. it. peccato prov. cat. pecat fr. péché sp. port. pecado. Der. pacatos adj. (cu pacate; nenorocit; rau inutil bun de nimic); pacatoshi vb. refl. (a decadea a se ticaloshi); pacatoshie s. f. (viciu ticaloshie); pacatui vb. (a face pacate a greshi).

a intra in pacat expr. a pacatui.

ashi face pacate cu cineva expr. a face o fapta rea in detrimentul cuiva; a nedreptatzi pe cineva.

pacatele mele! expr. vai de mine!