PÁTIMA patimi s. f. 1. Sentiment puternic shi violent care coplesheshte pe om intunecandui adesea dreapta judecata; p. ext. pasiune iubire excesiva pentru ceva pornire nestapanita; suferintza morala. ♦ Partinire partzialitate; dushmanie ura. ◊ Loc. adv. Cu patima = patimash. 2. (Inv. shi pop.) Suferintza fizica cazna chin; boala. ♦ (In credintza creshtina) Patimile Mantuitorului = suferintzele indurate de Isus Hristos. Saptamana Patimilor = saptamana dinainte de Pashti; Saptamana Mare. [Var.: pátema s. f.] Din ngr. páthima.

patima sf [At: HERODOT (1645) 204 / V: (inv) ~ina ~tema / Pl: ~mi (rar) ~me / E: ngr πάθημα] 1 (Inv) Nenorocire. 2 (Inv) Necaz. 3 Suferintza fizica la care este supus cineva Si: cazna supliciu tortura. 4 (Pex) Chin moral Si: (inv) pasiune. 5 (Bis; lpl; shis saptamana ~milor) Chinuri indurate de lisus Hristos in saptamana premergatoare rastignirii Sale Si: supliciu. 6 (Inv) Boala. 7 (Ivr; is) ~mile marii Rau de mare. 8 Tendintza puternica shi nestapanita insotzita de o preocupare exagerata shi obsedanta pentru satisfacerea anumitor dorintze Si: pasiune (fam) boala. 9 Deprindere rea Si: narav viciu (reg) natura. 10 Iubire intensa excesiva. 11 Placere exagerata. 12 Subiectivism. 13 (Ilav) Cu ~ Patimash. 14 (Ie) A cadea in ~ma bauturii (sau a alcoolului a jocului etc.) A bea a juca jocuri de noroc etc. in mod excesiv. 1520 (Ccr) Obiect al unei patimi (812).

PÁTIMA patimi s. f. 1. Sentiment puternic shi violent care coplesheshte pe om intunecandui adesea dreapta judecata; p. ext. pasiune iubire excesiva pentru ceva pornire nestapanita; suferintza morala. ♦ Partinire partzialitate; dushmanie ura. ◊ Loc. adv. Cu patima = patimash. 2. (Inv. shi pop.) Suferintza fizica cazna chin; boala. ♦ (In credintza creshtina) Patimile Mantuitorului = suferintzele indurate de Isus Cristos. Saptamana patimilor = saptamana dinainte de Pashti; saptamana mare. [Var.: pátema s. f.] Din ngr. páthima.

PÁTIMA patimi s. f. 1. Sentiment puternic shi violent care coplesheshte pe om intunecindui adesea dreapta judecata (v. pasiune); p. ext. iubire excesiva pornire nestapinita (indeosebi spre ceva rau v. narav viciu); suferintza morala. Alunga patimile mele Pe veci strigarea lor o fringe SHi de durerea altor inimi Invatzama stapinea plinge. GOGA P. 6. Din toate chestiile cite sau discutat de la glorioasele evenimente din 11 iunie incoa cea mai grea cea mai delicata shi totdeodata aceea care a iscat mai multe patimi in tzara este fara indoiala chestia da face pe tzaran proprietar. BALCESCU O. I 233. ◊ Fig. Vinturile patimilor ratacesc shi ele alearga de icicolo. ANGHEL PR. 123. ♦ Partinire partzialitate; ura. Noi fara patima vom arata ceea ce am vazut cu ochii noshtri. BALCESCU O. II 236. 2. (Invechit) Suferintza fizica cazna chin. Se adunase imprejurul lui Ivan tot satul k sa vada de patima dracilor. CREANGA P. 306. ◊ (In credintza creshtina) Patimile Mintuitorului = suferintzele indurate de Iisus Hristos. Saptamina patimilor = saptamina mare. V. mare. De ce nu va astimparatzi in manastire shi sa va cautatzi de suflet macar in saptamina patimilor? CREANGA P. 110. ♦ Boala. Sarmana copila Ce patima grea! Mapuco mila Cind privesc la ea. ALECSANDRI T. I 209. De bucurie k sau invrednicit ashi videa pe bietul fiu putea sa cada in vreo patima. DRAGHICI R. 310. Varianta: patéma (EMINESCU O. I 218) s. f.

PÁTIMA ~e f. 1) Sentiment de afectziune puternica shi durabila (pentru cineva sau ceva); pasiune; dragoste. 2) Obishnuintza anormala nedirijata de vointza shi de ratziune; viciu. A avea ~a betziei. 3) inv. Suferintza fizica la care este supus cineva; cazna. ◊ Saptamana ~ilor saptamana dinaintea Pashtilor; Saptamana Mare. [G.D. patimii] /<ngr. páthima

patima f. 1. suferintza in special cele indurate de Isus: saptamana patimilor cea dinaintea Pashtilor; 2. pasiune mai ales de un caracter violent shi dezordonat: patima jocului patima betziei; 3. partinire: vorbeshte cu patima; 4. boala: patima de ficat. [Gr. mod.].

pátima f. pl. ĭ shi (rar) e (ngr. páthima d. vgr. pásho [aor. épathon] sufer. V. patimesc patzesc patos). Suferintza maĭ ales vorbind de a luĭ Iisus Hristos: saptamina patimilor (cele shapte zile in ainte de Pashte). Pasiune ĭubire excesiva: a ĭubi cu patima patima betziiĭ. Pasiune ura: a judeca cu patima. Rar. Boala: patima de picĭoare.

patema sf vz patima

patina³ sf vz patima

pátima s. f. g.d. art. pátimii; pl. pátimi

pátima s. f. g.d. art. pátimii; pl. pátimi

patima mi.

PÁTIMA s. 1. v. entuziasm. 2. v. pasiune. 3. narav pasiune viciu (fam.) boala. (A dat in ~ jocului de cartzi.) 4. iubire pasiune. (~ de bani.) 5. cusur dar defect meteahna narav viciu (pop. shi fam.) partzag (pop.) invatz (reg.) madea natura naravie parfic teahna (prin Bucov.) basau. (Are ~ betziei.) 6. v. partinire. 7. v. chin. 8. v. tortura.

PÁTIMA s. v. afectziune belea boala bucluc dandana incurcatura maladie martiraj martiriu mucenicie napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau suparare supliciu.

PATIMA s. 1. ardoare avint elan entuziasm inflacarare infocare insufletzire pasiune pornire (livr.) ferventza fervoare patos (rar) ardentza (Mold.) ahota (inv.) porneala saltare (fig.) aprindere caldura flacara foc pojar suflu zbor. (~ specifica tineretzii.) 2. pasiune (inv.) impatimire. (O iubeshte cu ~.) 3. narav pasiune viciu (fam.) boala. (A dat in ~ jocului de cartzi.) 4. iubire pasiune. (~ de bani.) 5. cusur dar defect meteahna narav viciu (pop. shi fam.) pirtzag (pop.) invatz (reg.) madea natura naravie parfie teahna (prin Bucov.) basau. (Are ~ betziei.) 6. partinire subiectivism (rar) partzialitate pasiune (inv.) partashie. (Atitudine plina de ~.) 7. chin durere incercare pas patimire suferintza (inv. shi pop.) munca (pop.) aht cercare napasta (inv. shi reg.) patimita scirba (inv.) rabdare straste suferire (fig.) povara. (Ce ~i a avut de indurat!) 8. calvar canon cazna chin durere schingiuire schingiuit suferintza supliciu tortura (inv. shi pop.) truda (pop.) munca (inv.) muncitorie pasiune pedeapsa pedepsitura rana schingi stradanie strinsoare trudnicie. (A fost supus la ~i ingrozitoare.)

patima s. v. AFECTZIUNE. BELEA. BOALA. BUCLUC. DANDANA. INCURCATURA. MALADIE. MARTIRAJ. MARTIRIU. MUCENICIE. NAPASTA. NEAJUNS. NECAZ NEMULTZUMIRE. NENOROCIRE. NEPLACERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RAU. SUPARARE. SUPLICIU.

pátima (pátimi) s. f. 1. Pasiune suferintza chin martiriu. 2. Maladie boala. 3. Pasiune viciu. Mr. pathima. Mgr. πάθημα (Murnu 42; REW 6291). Der. din ngr. nu e posibila fonetic (Pascu Beiträge 11). Der. patimash adj. (pasionat; bolnav); patimi vb. (a suferi); impatimi vb. refl. (a trezi o pasiune; a se vicia); patimitor adj. (inv. pasiv); compatimi vb. din fr. compatir adaptat la rom. patimi; compatimitor adj. (care compatimeshte).