45 de definitzii pentru drac
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (5)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (2)
- argou (27)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DRAC draci s. m. 1. Fiintza imaginara de sex masculin intruchipare a spiritului rau; diavol demon satana necuratul aghiutza. ◊ Expr. A fi dracul gol (sau impielitzat) sau a fi drac impielitzat = a) a fi rau afurisit; b) a fi istetz poznash. Omul (sau salba poama) dracului sau om al dracului = a) om rau ticalos; b) om intreprinzator descurcaretz. A se teme de ceva k de dracul (sau k dracul de tamaie) = a se teme foarte tare de ceva. A se uita la cineva k la dracul = a se uita la cineva cu dushmanie sau cu frica. E tot un drac = e totuna e acelashi lucru. A avea (sau a fi cu) draci sau a avea pe dracul in el = a) a fi rau dispus enervat; b) a fi energic plin de viatza neastamparat. Parca a intrat dracul in el se zice despre cineva manios agitat sau cu o energie inepuizabila. A baga (pe cineva) in draci (sau in totzi dracii) = a intimida a infricosha (pe cineva); a face (pe cineva) sa depuna toate eforturile (de frica). Trebuie sa fie un drac la mijloc se spune cand nu poate fi gasita o explicatzie logica a unei situatzii incurcate sau cand se banuieshte o cauza ascunsa greu de gasit. SHia bagat (sau shia amestecat) dracul coada se zice cand o situatzie care parea clara se complica dintrodata capata o evolutzie neashteptata. A trage pe dracul de coada = a fi foarte sarac a o duce greu. A cauta pe dracul = a intra singur intro incurcatura ashi provoca singur neplaceri. A da de (sau peste) dracul ori a vedea (sau ashi gasi) pe dracul = a o patzi. A cauta pe dracul shi a gasi pe tatasau = a ajunge intro situatzie shi mai rea decat aceea anterioara. A trimite (pe cineva) la dracul sau a da dracului = a injura a blestema (pe cineva) pomenind de diavol. A trimite (pe cineva) de la dracul la tatasau = a purta (pe cineva) de colo pana colo. A cere pe dracul shi pe tatasau (sau cat dracul pe tatasau) = a cere (pe ceva) un pretz exorbitant. A face pe dracun patru sau a face shi pe dracul = a face tot posibilul a incerca toate mijloacele. A da (sau a lasa) dracului (pe cineva sau ceva) = a abandona a parasi (pe cineva sau ceva) a renuntza definitiv (la cineva sau la ceva). A se duce dracului = (despre persoane dezagreabile; adesea in imprecatzii) a se duce fara sa se mai intoarca (shi intrun loc neshtiut); (despre bunuri materiale) a se pierde a se irosi. A se duce la dracul = a pleca unde vrea (fara sai mai shtie nimeni de urma shi fara sai mai doreasca revederea). Al lua dracul (sau dracii mama dracului) = a muri; a o patzi. La dracul! formula exclamativa de dispretz prin care se exprima dorintza de a renuntza la ceva de a se lepada de ceva. Pe dracul! = (formula exclamativa de negatzie) nimic! Al dracului! sau ptiu drace! exclamatzii exprimand uimire enervare admiratzie. A nu avea nici pe dracul = a fi perfect sanatos. Lucrul dracului = lucru dificil dubios care creeaza neplaceri. (Glumetz shi ir.) Buruiana (sau iarba tamaia) dracului = tutun. ♦ (In formule de generalizare extrema cu sensul de „orice” „oriunde” „fie cineo fi”) Face shi pe dracul. ◊ Expr. La dracun praznic sau la mama dracului unde shia intzarcat dracul copiii unde shia spart dracul opincile = intrun loc (neprecizat) foarte indepartat. ♦ (In expr.) Al dracului (de...) = a) foarte rau pacatos; b) incomod dificil; c) foarte peste masura de... grozav; d) energic descurcaretz razbatator. (Asha) deal dracului! = fara niciun motiv fiindca asha vreau! 2. Fig. Om plin de pacate rau crud; om poznash istetz vioi. 3. Compus: dracdemare = peshte marin de culoare cenushieroshiatica cu corpul shi capul comprimate lateral a carui prima aripioara dorsala este formata din tzepi veninoshi (Trachinus draco). Lat. draco „sharpe balaur”.
drac sm [At: PSALT. HUR. 60r/24 / Pl: ~aci / E: ml draco „sharpe balaur”] 1 Fiintza imaginara de sex masculin intruchipare a spiritului rau Si: demon diavol necuratul satan tartor (ivr) belzebut (pfm) naiba (pop) aghiutza benga fareon iazma idol impielitzatul mititelul micutzul michidutza nechematu nefartitul neghinitza nespalatul nichipercea pardalnicul procletul pustiul parlea sarsaila tichiutza vatafu vicleanu zmeu celdepecomoara celdiniarba duh necurat ducasepepustii ucigalcrucea ucigaltamaia ucigaltoaca (inv) impiedicatu nepriitorul chimaraului chimanecazului (irg) afurisitu arie carcandila codea (in)cornoratu crucila hardache iscariot iuda ishpicu intunecatu lighioana nachifor napustiul neprietenul pocitul pocnetul potca rau scalor slabu soca spurc spurcatul spurcatura sheitan shotca ucigan ucigashu vrajmash (ivr) alucigashului ardelarfocul alcucoada aldinpiatra batalcrucea batalcruceashitamaia cruceasaldarame despuielcrucea marrau mutul. 2 (Tlg; art) Inger revoltat contra lui Dumnezeu printz al demonilor intruchipare suprema a raului in traditzia iudaica shi creshtina Si: diavolul Lucifer Satana. 3 (Ie) Nici pe ~ul sal vezi nici cruce satzi faci Sa te fereshti de omul indoielnic. 4 (Iae) Sa nu pierzi in loc sa cashtigi. 5 (Ie) A fi ~ul gol (sau impielitzat) A fi rau afurisit. 6 (Iae) A se descurca in orice situatzie. 7 (Ial) A fi poznash. 8 (Is) Omul (sau salba sau poama) ~ului om al ~ului Om rau. 9 (Ias) Om descurcaretz. 10 (Ie) A se teme de ceva k de ul (sau k ~ul de tamaie) A se teme foarte tare de ceva. 11 (Ie) A se uita la cineva k la ~ul A se uita la cineva cu dushmanie. 12 (Iae) A se uita la cineva cu frica. 13 (Ie) E tot un ~ E acelashi lucru. 14 (Ie) A avea (sau a fi cu) ~aci A fi prost dispus. 15 (Iae) A fi energic neastamparat. 16 (Ie) Parca a intrat ~ul in el Se spune despre cineva manios. 17 (Iae) Se spune despre cineva care are o energie inepuizabila. 18 (Iae) Se spune despre cineva care a capatat un viciu. 19 (Ie) A baga (pe cineva) in ~aci (sau in totzi ~acii) A intimida (pe cineva). 20 (Iae) A face (pe cineva) sa depuna toate eforturile (de frica). 21 (Ie) A fi un ~ la mijloc Se spune cand nu poate fi gasita o explicatzie logica a unei situatzii incurcate. 22 (Iae) Se spune cand se banuieshte o cauza ascunsa greu de gasit a unei situatzii incurcate. 23 (Ie) SHia bagat (sau shia amestecat) ~ul coada Se zice cand o situatzie care parea clara devine complicata pe neashteptate. 24 (Ie) A trage pe ~ul de coada A fi foarte sarac. 25 (Ie) A cauta pe ~ul A intra singur intro incurcatura. 26 (Iae) Ashi provoca singur neplaceri. 27 (Ie) A da de (sau peste) ~ul A o patzi. 28 (Ie) A vedea (sau ashi gasi) pe ~ul A o incurca. 29 (Ie) A cauta pe (sau a fugi de) ~ul shi a da de tatasau A ajunge intro situatzie shi mai rea decat cea anterioara. 30 (Ie) A trimite (pe cineva) la ~ul a da ~ului A blestema (pe cineva) pomenind de diavol. 31 (Ie) A trimite (pe cineva) de la ul la tatasau A purta (pe cineva) de colo pana colo. 32 (Ie) A cere pe ~ul shi pe tatasau a cere cat ~ul pe tatasau A cere (pe ceva) un pretz exorbitant. 33 (Ie) A face pe ~un patru a face shi pe ~ul A face tot posibilul. 34 (Ie) A da (sau a lasa) ~ului (pe cineva sau ceva) A abandona (pe cineva sau ceva). 35 (Iae) A renuntza definitiv (la cineva sau la ceva). 36 (D. persoanele dezagreabile; adesea in imprecatzii; ie) A se duce ~ului A se duce fara sa se mai intoarca (shi intrun loc neshtiut). 37 (D. bunuri; iae) A se pierde. 38 (Ie) A se duce la ~ul A pleca unde vrea fara sa shtie nimeni unde shi fara k cineva sa mai vrea sal revada. 39 (Ie) Al lua ~ul (sau ~acii mama ~ului) Se zice cand este amenintzat cineva. 40 (Iae) A muri. 41 (Iae) A o patzi. 42 (Is) La ~ul! Formula exclamativa de dispretz prin care se exprima dorintza de a renuntza definitiv la ceva. 43 (Ias) Exclamatzie care exprima o nemultzumire. 44 (Is) Pe ~ul! Nimic! 45 (Is) Al ~ului! sau ptiu drace! Exclamatzie care exprima uimire. 46 (Ias) Exclamatzie care exprima enervare. 47 (Ias) Exclamatzie care exprima admiratzie. 48 (D. fiintze; ie) A nu avea nici pe ~ul A fi perfect sanatos. 49 (D. lucruri; iae) A fi in stare perfecta. 50 (Ie) Lucru ~ului Lucru dificil care creeaza neplaceri. 51 (Gmtz; irn; is) Iarba (sau buruiana tamaia) ~ului Tutun. 52 (Ie) A face shi pe ~ul A face orice. 53 (Ilav) La ~un praznic la mama ~ului unde shia intzarcat ~ul copii unde shia spart ~ul opincile Intrun loc foarte indepartat precizat sau nu. 54 (Ilav) Al ~ului (de...) Foarte rau. 55 (Iae) Dificil. 56 (Iae) Incomod. 57 (Iae) Peste masura de... 58 (Iae) Energic. 59 (Iae) Descurcaretz. 60 (Ie) (Asha) deal ~ului Fara nici un motiv intemeiat. 61 (Iae) Din rautate. 62 (Pop; ie) Scoate ~ace ceai furat k te duc la spanzurat! Se zice cand nu gaseshti un lucru pierdut. 63 (Fig) Om vicios. 64 (Fig) Om crud. 65 (Fig) Om istetz. 66 (Fig) Om poznash. 67 (Ic) ~demare Peshte marin de culoare cenushieroshiatica cu corpul shi capul comprimate lateral a carei prima aripioara dorsala este formata din tzepi veninoshi (Trachinus draco). modificata
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DRAC draci s. m. 1. Fiintza imaginara de sex masculin intruchipare a spiritului rau; diavol demon satana necuratul aghiutza. ◊ Expr. A fi dracul gol (sau impielitzat) sau a fi drac impielitzat = a) a fi rau afurisit; b) a fi istetz poznash. Omul (sau salba poama) dracului sau om al dracului = a) om rau ticalos; b) om intreprinzator descurcaretz. A se teme de ceva k de dracul (sau k dracul de tamaie) = a se teme foarte tare de ceva. A se uita la cineva k la dracul = a se uita la cineva cu dushmanie sau cu frica. E tot un drac = e totuna e acelashi lucru. A avea (sau a fi cu) draci sau a avea pe dracul in el = a) a fi rau dispus enervat; b) a fi energic plin de viatza neastamparat. Parca a intrat dracul in el se zice despre cineva manios agitat sau cu o energie inepuizabila. A baga (pe cineva) in draci (sau in totzi dracii) = a intimida a infricosha (pe cineva); a face (pe cineva) sa depuna toate eforturile (de frica). Trebuie sa fie un drac la mijloc se spune cand nu poate fi gasita o explicatzie logica a unei situatzii incurcate sau cand se banuieshte o cauza ascunsa greu de gasit. SHia bagat (sau shia amestecat) dracul coada se zice cand o situatzie care parea clara se complica dintro data capata o evolutzie neashteptata. A trage pe dracul de coada = a fi foarte sarac a o duce greu. A cauta pe dracul = a intra singur intro incurcatura ashi provoca singur neplaceri. A da de (sau peste) dracul sau a vedea (sau ashi gasi) pe dracul = a o patzi. A cauta pe dracul shi a gasi pe tatasau = a ajunge intro situatzie shi mai rea decat aceea anterioara. A trimite (pe cineva) la dracul sau a da dracului = a injura a blestema (pe cineva) pomenind de diavol. A trimite (pe cineva) de la dracul la tatasau = a purta (pe cineva) de colo pana colo. A cere pe dracul shi pe tatasau (sau cat dracul pe tatasau) = a cere (pe ceva) un pretz exorbitant. A face pe dracun patru sau a face shi pe dracul = a face tot posibilul a incerca toate mijloacele. A da (sau a lasa) dracului (pe cineva sau ceva) = a abandona a parasi (pe cineva sau ceva) a renuntza definitiv (la cineva sau la ceva). A se duce dracului = (despre persoane dezagreabile; adesea in imprecatzii) a se duce fara sa se mai intoarca (shi intrun loc neshtiut); (despre bunuri materiale) a se pierde a se irosi. A se duce la dracul = a pleca unde vrea (fara sai mai shtie nimeni de urma shi fara sai mai doreasca revederea). Al lua dracul (sau dracii mama dracului) = a muri; a o patzi. La dracul! formula exclamativa de dispretz prin care se exprima dorintza de a renuntza la ceva de a se lepada de ceva. Pe dracul! = (formula exclamativa de negatzie) nimic! Al dracului! sau ptiu drace! exclamatzii exprimand uimire enervare admiratzie. A nu avea nici pe dracul = a fi perfect sanatos. Lucrul dracului = lucru dificil dubios care creeaza neplaceri. (Glumetz shi ir.) Buruiana (sau iarba tamaia) dracului = tutun. ♦ (In formule de generalizare extrema cu sensul de „orice” „oriunde” „fie cineo fi”) Face shi pe dracul. ◊ Expr. La dracun praznic sau la mama dracului unde shia intzarcat dracul copiii unde shia spart dracul opincile = intrun loc (neprecizat) foarte indepartat. ♦ (In expr.) Al dracului (de...) = a) foarte rau pacatos; b) incomod dificil; c) foarte peste masura de... grozav; d) energic descurcaretz razbatator. (Asha) deal dracului! = fara nici un motiv fiindca asha vreau! 2. Fig. Om plin de pacate rau crud; om poznash istetz vioi. 3. Compus: dracdemare = peshte marin de culoare cenushieroshiatica cu corpul shi capul comprimate lateral a carui prima aripioara dorsala este formata din tzepi veninoshi (Trachinus draco). Lat. draco „sharpe balaur”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de romac
- actziuni
DRAC draci s. m. 1. (In conceptziile religioase shi in superstitzii; familiar mai ales in zicatori proverbe expresii de obicei nearticulat) Fiintza imaginara considerata k spirit al raului al intunericului; diavol necuratul. Eu nu mam inchinat nici domnului nici dracului. BENIUC V. 13. Stai nu fugi; nu e drac; e un biet om k totzi oamenii. SADOVEANU D. P. 101. Tremurau intrun fluid luminos shi vioriu draci mici spinzuratzi de coarne care zupaiau din piciorushe. EMINESCU N. 56. Ride dracu de porumbe negre shi pe sine nu se vede se zice cind cineva critica pe altul fara sashi vada propriile gresheli. Nui chiar atit de negru dracu dupa cum se spune (= lucrurile nu se prezinta atit de rau pe cit arata aparentzele). ◊ Expr. A fi dracul gol (sau impielitzat in picioare) = a intrupa toate insushirile negative ale dracului a fi rau ciinos afurisit. Slujitorul domnului este dracul impelitzat. NEGRUZZI S. I 235. Eshti dracul impelitzat. Dar shi Copiii oamenilor sint draci goi. PANN P. V. II 122. Omul (sau salba poama) dracului = om rau ticalos afurisit. De omul dracului sa dai shi sa scapi. ISPIRESCU L. 43. Nu shtitzi dvoastra ce poama dracului e HarapAlb. CREANGA P. 230. Deshi singele apa nu se face shi camesha e mai aproape decit anteriul dar nepotul e salba dracului. NEGRUZZI S. I 249. A se teme (de ceva) k de dracul (sau k dracul de tamiie) = a se teme foarte tare ai fi foarte frica (de ceva). A se uita (la cineva) k la dracul = a se uita (la cineva) urit cu dushmanie. E tot un drac = e totuna. A avea draci a fi cu draci sau a avea pe dracu! in el = a) a fi energic plin de viatza zvapaiat neastimparat. Sora asta a noastra are glas blind dar shtie sa porunceasca. Are in ea draci. Imi place. SADOVEANU P. M. 240. Da shtii cai chitito bine mai Chirica? Tot cu draci eshti tu bine zic eu. CREANGA P. 163; b) a avea toane rele a fi rau dispus. Are draci astazi. A baga pe cineva in draci (sau in totzi dracii) = a intimida pe cineva a viri frica in cineva. Trebuie sa fie un drac la mijloc se spune cind nu se poate gasi o explicatzie logica unei situatzii incurcate sau cind se banuieshte o urzeala ceva ascuns. Aici tot trebuie sa fie un drac la mijloc! SADOVEANU Z. C. 292. SHia bagat (sau shia amestecat) dracul coada se spune cind o situatzie care parea clara se complica dintro data cind doi prieteni se invrajbesc pe neashteptate etc. (Cu o constructzie mai putzin obishnuita) Aici shia amestecat coada un drac. C. PETRESCU R. DR. 127. A trage pe dracul de coada = a fi foarte sarac a trai in mizerie de azi pe miine; a trage mitza de coada. A cauta pe dracul se spune despre cel care lucreaza fara prevedere care ishi produce singur incurcaturi shi neplaceri. Cind i bine cauta pe dracu. SEVASTOS la TDRG. A da de (sau peste) dracul sau a vedea (sau ashi gasi) pe dracul = ashi gasi beleaua a o patzi. Sa ne apropiem... poate e cu cineva sa nu dam de dracu! PREDA I. 146. Sa nu te mai aud vorbind de asta k dai de dracu. SADOVEANU P. M. 108. Sa se ieie amindoi la hartza sa se taie in vorbe can sabii: shapoi a vedea frantzuzul pe dracu! id. Z. C. 49. A sa treaca prin strimtori prin paduri unde shar putea gasi pe dracul. ALECSANDRI la TDRG. A cauta pe dracul shi a gasi pe tatasau sau a ajunge de la dracul la tatasau = a ajunge din rau in mai rau a cadea din lac in putz. A trimite (pe cineva) la dracul = al da (pe cineva) incolo al da dracului. A trimite (pe cineva) de la dracul la tatasau = a face (pe cineva) sa alerge mult incoace shi incolo a purta (pe cineva) de icicolo. A cere (pentru un obiect oferit spre vinzare) pe dracul shi pe tatasau (sau cit dracul pe tatasau) = a cere un pretz exagerat. A face pe dracun patru = a face tot posibilul a depune toate eforturile a incerca toate mijloacele (pentru a aduce ceva la indeplinire). Domnul Mihalache... ashtepta cu catastiful deschis pe geanta sa faca datornicul pe dracu in patru shi saduca de prin vecini citziva lei. PAS Z. I 153. Facu pe dracul in patru shi se urca deasupra muntelui. ISPIRESCU L. 195. Macar fa pe dracul in patru... dar numaidecit sami aduci pielea cerbului. CREANGA P. 218. Fate frate cu dracul pina treci puntea = aliazate cu oricine chiar cu un dushman pina trece primejdia. A da sau a lasa (pe cineva sau ceva) dracului = a parasi (pe cineva) in voia intimplarii a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva) a abandona. Sa dau dracului treaba? PORUMBACU A. 39. Dal dracului de tutun. C. PETRESCU C. V. 54. A da (pe cineva) dracului (sau la totzi dracii) = a injura a blestema; a dracui. Calcind pe bataturile moshnegilor care ma da la totzi dracii... am alergat la celalalt capat a galeriei. NEGRUZZI S. I. 38. A se duce dracului = (se spune in legatura cu persoane dezagreabile) a se duce fara sa se mai intoarca; (despre lucruri stari etc.) a se prapadi a se irosi fara rost. Tineretza studii se dusesera toate dracului. CAMILAR N. I 32. (In imprecatzii) Dute dracului! A se duce la dracul = a pleca in treaba lui (fara sai mai shtie cineva de urma). Acum vino... la masa cu noi shapoi te potzi duce la dracu cu toate gebelele tale. HOGASH M. N. 9. (In imprecatzii) Dute la dracu! A lua (pe cineva sau mai rar ceva) dracul (sau dracii sau mama dracului) = a se prapadi; a o patzi rau. Nu lau mincat nici lupii nu lau luat nici dracii. VISSARION B. 56. (In amenintzari) Nu blestema babo k te ia mama dracului. PAS Z. I 51. (In imprecatzii) Sal ia dracu de bagaj! GALAN Z. R. 132. Batate dumnezeu sa te bata shi tear lua dracu shi nai mai ajunge. SADOVEANU Z. C. 291. Luaiar dracu pe ciocoi Caci ei au stirnit razboi. ANT. LIT. POP. I 21. Parca a intrat dracul (in cineva) se spune despre cel aprig la minie (sau la treaba). Intrun nor de colb ce zbura pe fatza pamintului caii alerga k shi cind ar fi intrat dracul intrinshii. ALECSANDRI C. 112. La dracul (cu ceva) formula de dispretz prin care se exprima dorintza de a renuntza la ceva de a se lepada de ceva. La dracu mariile cnutul zabrelele... La dracu pungashii calaii lichelele! DESHLIU G. 54. Al dracului! sau ptiu drace! exclamatzii exprimind uimire sau enervare. Ptiu drace! minunatziva creshtinilor. SADOVEANU P. M. 46. Ptiu! drace iaca in ce incurcatura am intrat. CREANGA P. 201. Nam (sau nai etc.) nici pe dracul = nam (sau nai etc.) suferit nici o vatamare nici o durere; nu sint (sau eshti etc.) atins de nici o infirmitate de nici o boala; sint (sau eshti etc.) sanatos. Nu eshti lovit pe dinauntru?... Nam nici pe dracu. DAVIDOGLU M. 25. Pe dracul formula de negatzie; nimic. Nai bani creshtine?... Am pe dracu. La TDRG. Baga bine de seama sa potzi scapa k de nu mine mincam pe dracul vezi k sintem hamesite de foame? RETEGANUL P. III 51. ◊ (In imprecatzii; uneori cu sens atenuat) Sa fiu al dracului daca intzeleg. SADOVEANU P. M. 65. Date jos deacolo mai baiete cami darimi portitza fireai al dracului! REBREANU R. I 146. (In formule impersonale) Ei sa fie al dracului pe ce strada nene? C. PETRESCU I. II 171. ◊ (In formule de generalizare extrema cu sensul de «orice» «oriunde» «fie cineo fi») Face shi pe dracul. Se duce shi la dracul. ▭ Cind ishi pune in gind sa faca ceva nici dracul nu io scoate din cap. ISPIRESCU L. 102. De nime numi pasa! Nici de vornic nici de dracul. ALECSANDRI P. A. 58. ◊ Expr. La dracun praznic sau la mama dracului unde shia intzarcat dracul copiii unde shia spart dracul opincile sau unde shia pierdut dracul potcoavele = foarte departe intrun loc care nul cunoashte nimeni. Va duc shi pina la marurosh daca vretzi shi pina la caleantoarsa... SHi pina la dracun praznic. ALECSANDRI T I 398. ◊ (K atribut genitival imprima substantivului carel determina un sens peiorativ injurios dispretzuitor) Hi gloaba dracului! ◊ Loc. adj. shi adv. Al dracului (de... ) formeaza expresii cu nuantze superlative: a) foarte tare afara din cale peste masura de... grozav. Primejdia are sa fie... a dracului de grea. CAMILAR N. I. 247. Drumul asta... e lung al dracului. CAMIL PETRESCU U. N. 231. Cind bate vintul mai a dracului. La TDRG; b) care da de furca afurisit incomod. Pozitzia e cam a dracului. CAMIL PETRESCU U. N. 281. (Cu sens atenuat) Fugea shchiopatind dupa nishte ale dracului de vaci. PREDA I. 16; c) energic capabil. Mic shi al dracului; d) (admirativ) strashnic extraordinar. Ma! da al dracului cucosh iaista! CREANGA P. 65; e) foarte rau pacatos. Sturza era cel mai al dracului [boier]. CAMILAR T. 203. Ai sa vezi shi dumneata al dracului ce e... De cei zice lui «Titirca InimaRea»? CARAGIALE O. I 80. Pentru boala uritului carei boala cea mai a dracului din lume... ascultatzi. ALECSANDRI T. I 107. ◊ Expr. (Asha) deal dracului = fara nici un motiv fiindca asha vreau! Lucrul dracului = pozna pataranie. Mai shtii lucru dracului sa nu se intimple sa ne ia nevestele noastre pe unul drept altul! MACEDONSKI O. II 407. ◊ (Glumetz shi ironic) Buruiana (sau iarba sau tamiia) dracului = tutun. ◊ (K element stilistic exprimind nemultzumirea reproshul supararea indignarea) Dracul ma punea sami bat capul cu gramatica? CREANGA A. 114. ◊ (Mai ales in propozitzii interogative exprimind nedumerire surpriza mirare uimire) Prefectul ishi drese glasul shi zise: Ce dracu au oamenii azi mai? DUMITRIU N. 32. Unde dracul am mai auzit eu despre doi corbi? CAMILAR N. I 126. Ce dracu cautzi aice? NEGRUZZI S. I 88. ◊ (In constructzie cu verbele «a shti» «a asculta» «a face» «a intzelege» etc. exprima nedumerire sau negatzie) Dracul shtie ce are cica a prins nishte iepuroi. CREANGA P. 304. Se uita dracu shtie cu interes ori asha numai la un portret. EMINESCU N. 37. Mai baditza pentru tine Multe dau cu lemnun mine Multe dau shi multzi manfrunta Dar cine dracui asculta? JARNÍKBIRSEANU D. 69. 2. Fig. Om plin de pacate rau crud; (cu sens atenuat shi cu nuantza afectiva) nebunatic shturlubatic. Nu era acelashi drac zvapaiat care ishi arunca cartea in pridvor cind se intorcea de la shcoala shi ma prindea de git cu amindoua miinile pentru k sa o duc in circa? DELAVRANCEA la TDRG. E shi drac dar e shi sfinta. MACEDONSKI O. I 57. Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora! COSHBUC P. I 97. ◊ (La vocativ fara a se adresa cuiva anume) Haide drace haide! sa intri tu pe strada lui Marcu Aoleriu ori Catilina shi lasa! CARAGIALE O. I 47.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DRAC ~ci m. (in religia creshtina) Fiintza imaginata drept spirit al raului; dushman principal al lui Dumnezeu shi al omenirii; diavol; demon; satana. ◊ A se teme k ~cul de tamaie a se teme foarte tare de ceva sau de cineva. E tot un ~ e totuna; este acelashi lucru. A face pe ~cul in patru a face tot ce se poate; a pune totul in joc. Pe ~cul se spune pentru a arata neincrederea sau pentru a tagadui ceva. Parcai ~cul pe uscat se spune despre cineva foarte urat. A trage pe ~cul de coada a fi foarte sarac; a o duce foarte greu. SHia bagat ~cul coada intre ei se spune cand intre prieteni se starneshte o vrajba neashteptata. Nui ~cul atat de negru lucrurile nu stau atat de rau cum se pare. A fi ~cul gol (sau impelitzat) a) a fi rau; b) a fi foarte istetz. A vedea pe ~cul (sau a da de ~cul) a o patzi. Salba (sau poama) ~cului om ticalos. A se uita (la cineva) k la ~cul a se uita la cineva cu dushmanie sau cu frica. A avea ~ci (a fi cu ~ci a fi plin de ~ci) a) a fi om rau; b) a fi neastamparat zvapaiat. Unde shia intzarcat ~cul copiii (sau la ~cul in praznic) foarte departe; intrun loc care nul shtie nimeni. Buruiana (sau iarba) ~cului tutun. A cauta pe ~cul ashi face singur neplaceri. A scapa de ~cul shi a da peste tatasau a ajunge din rau in mai rau. A da (sau a lasa) ~cului a nu se mai interesa de cineva sau de ceva; a lasa la voia intamplarii. A nu avea nici pe ~cul a fi sanatos. Al ~cului! (sau ptiu ~ce) se spune cand eshti cuprins de uimire. Lucrul ~cului afacere necurata. SHi pe ~cul orice. Ce ~cul! se spune cand eshti nedumerit de ceva. Sal ia ~cul (ducase ~cului) se spune pentru a exprima indignarea fatza de actziunile cuiva sau fatza de o situatzie. /<lat. draco
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
drac m. diavol: al dracului om rau shi viclean k un demon (dar shi spiritual); fig. strashnic: un frig al dracului; dracul gol (impelitzat) diavolul in fiintza muiere foarte rea; calu (sfredelu) dracului baba afurisita: salba dracului fam. nepot; a manca la nunta (pomana) dracului a ramanea span; ashi sparge dracul opincile a se osteni in zadar a nu izbuti; a face pe dracu in patru a incerca imposibilul a pune totul in mishcare. [Lat. DRACO balaur sau sharpe inaripat care (dupa conceptziunea creshtina) simbolizeaza insushirilei amagitoare shi insidioase: necuratul a fost asemanat sharpelui specia cea mai vicleana dintre animale pentru cursele ce intinde muritorilor]. V. tau.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
drac m. (lat. dráco ónis sharpe balaur d. vgr. drákon ngr. drákos; it. draco drago shi dragóne pv. drago fr. sp. dragon pg. dragao. D. rom. vine slov. drak balaur. Gen. al luĭ dracu shi al draculuĭ). Diavol spiritu rauluĭ (reprezentat in biblie supt forma de sharpe). Un drac de copil un copil neastimparat. Al draculuĭ! interj. de mirare: maĭ al draculuĭ! Oare ce sa fie asta? Om al draculuĭ om raŭ om veninos. Frig al draculuĭ mare frig. Apa frige al draculuĭ frige grozav. Al draculuĭ de mult foarte mult. Ce dracu! interj. de mirare shi intrebare: ce dracu aĭ maĭ de tzipĭ asha? De unde dracu viĭ unde dracu te ducĭ? din ce loc al draculuĭ (= neshtiut) viĭ in ce loc al draculuĭ te ducĭ? Dracu gol drac impielitzat persoana rea saŭ priceputa la rele. Calu dracilor femeĭe rea. Salba draculuĭ (iron.) nepot. A face pe dracu’n patru a face tot posibilu. Meshter e dracu: voĭ reushĭ! is priceput k dracu shi voĭ reushĭ. A fugi k dracu de tamiĭe a fugi (a evita) grozav. A fi k dracu pe uscat a fi foarte urit. A avea pe dracu in tine a fi nebun. A te duce draculuĭ a pleca shi (fig.) a muri. A se duce draculuĭ a se perde: s’au dus boiĭ draculuĭ (= am patzito!). A da draculuĭ a arunca a renuntza. Luatear dracu! murireaĭ. A scapa de dracu shi a da peste [V. peste] tatasu a scapa de un raŭ sh ia da peste altu maĭ mare. A cere pe dracu shi pe tatasu a cere un pretz exorbitant. O mincare care n’o maninca nicĭ dracu o mincare foarte rea. A trage mitza de coada (saŭ pe dracu de coada barb. dupa fr. tirer le diable par la queue) a fi in mizerie. Unde shĭa intzarcat dracu copiiĭ la dracu’n praznic la mama draculuĭ saŭ (Bz.) la dracu cu cartzĭ foarte departe: s’a mutat la dracu’n praznic. Eĭ comedia draculuĭ eĭ mare comedie lucru cĭudat! A baga in dracĭ (fam.) indracit foarte mult: a baut in dracĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
drac s. m. pl. draci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
drac s. m. pl. draci
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DRAC s. 1. aghiutza demon diavol incornoratul (art.) naiba (art.) necuratul (art.) satana tartor (livr.) belzebut (rar) scaraotzchi (pop. shi fam.) michidutza nichipercea (art.) parlea (art.) sarsaila (pop.) faraon idol impelitzatul (art.) mititelul (art.) nefartatul (art.) nevoia (art.) pardalnicul (art.) procletul (art.) pustiul (art.) vicleanul (art.) celdepecomoara celdinbalta ducasepepustii ucigalcrucea ucigaltoaca (inv. shi reg.) mamon sacretul (art.) sotea (art.) (reg.) hadache napustul (art.) spurc spurcat sheitan shotca ucigan (Transilv. Ban. shi Maram.) beda (Mold. shi Bucov.) benga (art.) (prin Bucov.) carcandila (Transilv. shi Mold.) mutul (art.) (prin Mold. shi Bucov.) pocnetul (art.) (prin Olt.) sarsan (prin Mold.) scaloi (prin Bucov.) shlactrafu (art.) (inv.) impiedicatorul (art.) nepriitorul (art.) (eufemistic) pacatul (art.). 2. (IHT.) dracdemare (Trachinus draco) = dragon.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DRAC s. 1. aghiutza demon diavol incornoratul (art.) naiba (art.) necuratul (art.) satana tartor (livr.) belzebut (rar) scaraotzchi (pop. shi fam.) michidutza nichipercea (art.) pirlea (art.) sarsafla (pop.) faraon idol impelitzatul (art.) mititelul (art.) nefirtatul (art.) nevoia (art.) pirdalnicul (art.) procletul (art.) pustiul (art.) vicleanul (art.) celdepecomoara celdinbalta ducasepepustii ucigalcrucea ucigaltoak (inv. shi reg.) mamon sacretul (art.) sotea (art.) (reg.) hidache napustul (art.) spurc spurcat sheitan shotca ucigan (Transilv. Ban. shi Maram.) beda (Mold. shi Bucov.) benga (art.) (prin Bucov.) carcandila (Transilv. shi Mold.) mutul (art.) (prin Mold. shi Bucov.) pocnetul (art.) (prin Olt.) sarsan (prin Mold.) scaloi (prin Bucov.) shlactrafu (art.) (inv.) impiedicatorul (art.) nepriitorul (art.) (eufemistic) pacatul (art.). 2. (IHT.) dracdemare (Trachinus draco) = dragon.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Drac ≠ inger
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MAMONUL DRÁCILOR s. v. lucifer satana scaraotzchi tartor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
mamonul dracilor s. v. LUCIFER. SATANA. SCARAOTZCHI. TARTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
drac (dráci) s. m. 1. Demon diavol spirit malign. 2. Diavol imprecatzie adresata in special copiilor. 3. Diavol imprecatzie in general. 4. Joc de copii care se impart in doua grupuri unul reprezentind oastea diavolilor celalalt al ingerilor. Mr. dracu darac megl. drac istr. drocu. Lat. dracu „dragon” probabil cu forma *dracus cf. ngr. δράϰος alb. drek (Cihac II 81; Pushcariu 547; CandreaDens. 510; REW 2759). In latina religioasa a ajuns sa insemne „demon”; cf. CIL VIII 15247 shi Suidas: „In Hiobo diabolus draco dicitur”. Pentru der. directa de la nominativ cf. cap om sharpe etc. Der. dracarie s. f. (dracie shtrengarie; vrajitorie magie); dracesc adj. (demonic diavolesc); dracie s. f. (actziune diabolica; faradelege rautate; shtrengarie pozna); dracime s. f. (multzime de draci); dracoaica s. f. (diavolitza); dracos adj. (care se tzine de dracii; neastimparat shtrengar); dracovenie s. f. (dracie) cu suf. fals ovenie de la parascovenie; dracui vb. (a invoca diavolul a da dracului); indraci vb. (a infuria a scoate din sarite).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
DRAC. Subst. Drac dracushor (dim.) draculetz diavol demon dimon (pop.) pocnit (reg.) sarsaila (pop.) naiba (fam.) nichipercea (pop.) aghiutza (fam. shi glumetz) michidutza (fam. shi glumetz) impelitzatul belzebut (livr.) satana mamon sheitan (reg.) necuratul (pop.) duh necurat duh rau duh viclean vicleanul ucigaltoaca (pop.) ucigalcrucea (pop.) ucigan (reg.) ducasepepustiu (pepustii) (eufemistic) cel de pe comoara cel cu coarne scaraotzchi (pop. shi fam.); tartor capetenia dracilor. Dracoaica diavoloaica diavolitza tartoritza; talpa iadului. Dracime. Iad infern orc (rar) gheena (livr.) tartar. Demonism demonolatrie. Demonologie. Demonolatru. Adj. Dracesc diavolesc diabolic de diavol necurat demoniac demonic satanic satanesc (rar) satanicesc (rar). Adv. Draceshte k dracii diavoleshte. V. fiintze imaginare.
- sursa: DAS (1978)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare enciclopedice
Definitzii enciclopedice
DRAČ v. Durrës.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
DRACUL numele popular al constelatziei Dragonul.
- sursa: DE (1993-2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a avea draci expr. a fi prost dispus; a fi nervos.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a baga in draci expr. 1. v. a baga boala (in cineva). 2. v. a baga in boala (2.)
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a cere cat dracu’ pe tatasau expr. (d. comerciantzi) a practica pretzuri exagerat de mari.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a da de bucluc / de dracu’ expr. a avea necazuri.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a face k totzi dracii expr. a face scandal a se comporta violent.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a face pe dracul in patru expr. a face tot posibilul a se folosi de toate mijloacele pentru atingerea unui scop.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a fugi de dracul shi a da de /peste tasu / taicasu expr. a da dintrun necaz intrunul shi mai mare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a taia dracului buretzi / frunza la caini expr. ashi pierde vremea.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a vari (pe cineva) in boala / in draci / in groapa / in sperietzi expr. 1. a speria tare; a ingrozi a infricosha a inspaimanta. 2. a enerva a infuria.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a vedea pe dracul / pe naiba expr. a avea necazuri mari.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
ai veni dracii expr. a se infuria.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
al apuca damblaua / dracii / pandaliile expr. (pop.) a se infuria foarte tare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
al lua dracul / mama dracului / naiba expr. (peior.) a muri
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ashi vinde sufletul diavolului / dracului expr. 1. a se ticaloshi a comite nelegiuiri. 2. a duce o viatza depravata / de desfrau. 3. a face compromisuri morale importante.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
al dracului expr. v. drac impielitzat (1.)
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
k dracu’ expr. prost nechibzuit.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
dat dracului / naibii expr. 1. deshtept istetz; shiret shmecher. 2. rau afurisit.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
drac impielitzat expr. 1. rau afurisit. 2. poznash neastamparat. 3. cutezator.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
dracul gol expr. v. drac impielitzat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
e tot un drac expr. 1. e la fel!; e totuna!. 2. mie indiferent!
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
la dracun praznic expr. foarte departe.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
la mama dracului expr. (pop.) foarte departe.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
nici dracu’ / naiba expr. nimeni.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
nici pe dracu’ / pe naiba expr. (pop.) nimic.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
tot un drac! / o matza! expr. acelashi lucru!
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
un drac shi jumatate expr. v. drac impielitzat.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
unde a dus mutu’ iapa / shia intzarcat dracul copiii / shia pierdut dracul potcoavele expr. la mare departare foarte departe; la capatul pamantului.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
drac, dracisubstantiv masculin
- 1. Fiintza imaginara de sex masculin intruchipare a spiritului rau; necuratul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Eu nu mam inchinat nici domnului nici dracului. BENIUC V. 13. DLRLC
- Stai nu fugi; nu e drac; e un biet om k totzi oamenii. SADOVEANU D. P. 101. DLRLC
- Tremurau intrun fluid luminos shi vioriu draci mici spinzuratzi de coarne care zupaiau din piciorushe. EMINESCU N. 56. DLRLC
- Ride dracu de porumbe negre shi pe sine nu se vede se zice cand cineva critica pe altul fara sashi vada propriile gresheli. DLRLC
- Nui chiar atat de negru dracu dupa cum se spune = lucrurile nu se prezinta atat de rau pe cat arata aparentzele. DLRLC
- 1.1. Este folosit in imprecatzii; uneori cu sens atenuat. DLRLC
- Sa fiu al dracului daca intzeleg. SADOVEANU P. M. 65. DLRLC
- Date jos deacolo mai baiete cami darimi portitza fireai al dracului! REBREANU R. I 146. DLRLC
- Ei sa fie al dracului pe ce strada nene? C. PETRESCU I. II 171. DLRLC
-
- 1.2. K atribut genitival imprima substantivului carel determina un sens peiorativ injurios dispretzuitor. DLRLC
- Hi gloaba dracului! DLRLC
-
- 1.3. K element stilistic exprima nemultzumirea reproshul supararea indignarea. DLRLC
- Dracul ma punea sami bat capul cu gramatica? CREANGA A. 114.
-
- 1.4. Mai ales in propozitzii interogative exprima nedumerire surpriza mirare uimire. DLRLC
- Prefectul ishi drese glasul shi zise: Ce dracu au oamenii azi mai? DUMITRIU N. 32. DLRLC
- Unde dracul am mai auzit eu despre doi corbi? CAMILAR N. I 126. DLRLC
- Ce dracu cautzi aice? NEGRUZZI S. I 88. DLRLC
-
- 1.5. In constructzie cu verbele «a shti» «a asculta» «a face» «a intzelege» etc. exprima nedumerire sau negatzie. DLRLC
- Dracul shtie ce are cica a prins nishte iepuroi. CREANGA P. 304. DLRLC
- Se uita dracu shtie cu interes ori asha numai la un portret. EMINESCU N. 37. DLRLC
- Mai baditza pentru tine Multe dau cu lemnun mine Multe dau shi multzi manfrunta Dar cine dracui asculta? JARNÍKBIRSEANU D. 69. DLRLC
-
- A fi dracul gol (sau impielitzat in picioare) sau a fi drac impielitzat = a fi rau afurisit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Slujitorul domnului este dracul impelitzat. NEGRUZZI S. I 235. DLRLC
- Eshti dracul impelitzat. Dar shi Copiii oamenilor sint draci goi. PANN P. V. II 122. DLRLC
-
- A fi dracul gol (sau impielitzat) sau a fi drac impielitzat = a fi istetz poznash. DEX '09 DEX '98
- Omul (sau salba poama) dracului sau om al dracului = om rau ticalos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De omul dracului sa dai shi sa scapi. ISPIRESCU L. 43. DLRLC
- Nu shtitzi dvoastra ce poama dracului e HarapAlb. CREANGA P. 230. DLRLC
- Deshi singele apa nu se face shi camesha e mai aproape decit anteriul dar nepotul e salba dracului. NEGRUZZI S. I 249. DLRLC
-
- Omul (sau salba poama) dracului sau om al dracului = om intreprinzator descurcaretz. DEX '09 DEX '98
- A se teme de ceva k de dracul (sau k dracul de tamaie) = a se teme foarte tare de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A se uita la cineva k la dracul = a se uita la cineva cu dushmanie sau cu frica. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- E tot un drac = e totuna e acelashi lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A avea (sau a fi cu) draci sau a avea pe dracul in el = a fi rau dispus enervat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Are draci astazi. DLRLC
-
- A avea (sau a fi cu) draci sau a avea pe dracul in el = a fi energic plin de viatza neastamparat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sora asta a noastra are glas blind dar shtie sa porunceasca. Are in ea draci. Imi place. SADOVEANU P. M. 240. DLRLC
- Da shtii cai chitito bine mai Chirica? Tot cu draci eshti tu bine zic eu. CREANGA P. 163. DLRLC
-
- Parca a intrat dracul in el se zice despre cineva manios agitat sau cu o energie inepuizabila. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Intrun nor de colb ce zbura pe fatza pamintului caii alerga k shi cind ar fi intrat dracul intrinshii. ALECSANDRI C. 112. DLRLC
-
- A baga (pe cineva) in draci (sau in totzi dracii) = a intimida a infricosha (pe cineva); a face (pe cineva) sa depuna toate eforturile (de frica). DEX '09 DLRLCsinonime: intimida infricosha
- Trebuie sa fie un drac la mijloc se spune cand nu poate fi gasita o explicatzie logica a unei situatzii incurcate sau cand se banuieshte o cauza ascunsa greu de gasit. DEX '09 DLRLC
- Aici tot trebuie sa fie un drac la mijloc! SADOVEANU Z. C. 292. DLRLC
-
- SHia bagat (sau shia amestecat) dracul coada se zice cand o situatzie care parea clara se complica dintrodata capata o evolutzie neashteptata. DEX '09 DLRLC
- Aici shia amestecat coada un drac. C. PETRESCU R. DR. 127. DLRLC
-
- A trage pe dracul de coada = a fi foarte sarac a o duce greu. DEX '09 DLRLC
- A cauta pe dracul = a intra singur intro incurcatura ashi provoca singur neplaceri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cind i bine cauta pe dracu. SEVASTOS la TDRG. DLRLC
-
- A da de (sau peste) dracul ori a vedea (sau ashi gasi) pe dracul = a o patzi. DEX '09 DLRLCsinonime: patzi
- Sa ne apropiem... poate e cu cineva sa nu dam de dracu! PREDA I. 146. DLRLC
- Sa nu te mai aud vorbind de asta k dai de dracu. SADOVEANU P. M. 108. DLRLC
- Sa se ieie amindoi la hartza sa se taie in vorbe can sabii: shapoi a vedea frantzuzul pe dracu! SADOVEANU Z. C. 49. DLRLC
- A sa treaca prin strimtori prin paduri unde shar putea gasi pe dracul. ALECSANDRI la TDRG. DLRLC
-
- A cauta pe dracul shi a gasi pe tatasau = a ajunge intro situatzie shi mai rea decat aceea anterioara. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A trimite (sau a da) (pe cineva) la dracul (sau la totzi dracii) sau a da dracului = a injura a blestema (pe cineva) pomenind de diavol. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Calcind pe bataturile moshnegilor care ma da la totzi dracii... am alergat la celalalt capat a galeriei. NEGRUZZI S. I. 38. DLRLC
-
- A trimite (pe cineva) de la dracul la tatasau = a purta (pe cineva) de colo pana colo. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A cere pe dracul shi pe tatasau (sau cat dracul pe tatasau) = a cere (pe ceva) un pretz exorbitant. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A face pe dracun patru sau a face shi pe dracul = a face tot posibilul a incerca toate mijloacele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Domnul Mihalache... ashtepta cu catastiful deschis pe geanta sa faca datornicul pe dracu in patru shi saduca de prin vecini citziva lei. PAS Z. I 153. DLRLC
- Facu pe dracul in patru shi se urca deasupra muntelui. ISPIRESCU L. 195. DLRLC
- Macar fa pe dracul in patru... dar numaidecit sami aduci pielea cerbului. CREANGA P. 218. DLRLC
-
- Fate frate cu dracul pana treci puntea = aliazate cu oricine chiar cu un dushman pana trece primejdia. DLRLC
- A da (sau a lasa) dracului (pe cineva sau ceva) = a abandona a parasi (pe cineva sau ceva) a renuntza definitiv (la cineva sau la ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sa dau dracului treaba? PORUMBACU A. 39. DLRLC
- Dal dracului de tutun. C. PETRESCU C. V. 54. DLRLC
-
- A se duce dracului = (despre persoane dezagreabile; adesea in imprecatzii) a se duce fara sa se mai intoarca (shi intrun loc neshtiut); (despre bunuri materiale) a se pierde a se irosi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tineretza studii se dusesera toate dracului. CAMILAR N. I 32. DLRLC
- (In imprecatzii) Dute dracului! DLRLC
-
- A se duce la dracul = a pleca unde vrea (fara sai mai shtie nimeni de urma shi fara sai mai doreasca revederea). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pleca
- Acum vino... la masa cu noi shapoi te potzi duce la dracu cu toate gebelele tale. HOGASH M. N. 9. DLRLC
- (In imprecatzii) Dute la dracu! DLRLC
-
- Al lua dracul (sau dracii mama dracului) = a o patzi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: muri
- Nu lau mincat nici lupii nu lau luat nici dracii. VISSARION B. 56. DLRLC
- (In amenintzari) Nu blestema babo k te ia mama dracului. PAS Z. I 51. DLRLC
- (In imprecatzii) Sal ia dracu de bagaj! GALAN Z. R. 132. DLRLC
- (In imprecatzii) Batate dumnezeu sa te bata shi tear lua dracu shi nai mai ajunge. SADOVEANU Z. C. 291. DLRLC
- (In imprecatzii) Luaiar dracu pe ciocoi Caci ei au stirnit razboi. ANT. LIT. POP. I 21. DLRLC
-
- La dracul! formula exclamativa de dispretz prin care se exprima dorintza de a renuntza la ceva de a se lepada de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La dracu mariile cnutul zabrelele... La dracu pungashii calaii lichelele! DESHLIU G. 54. DLRLC
-
- Pe dracul! = (formula exclamativa de negatzie) nimic! DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: nimic
- Nai bani creshtine?... – Am pe dracu. La TDRG. DLRLC
- Baga bine de seama sa potzi scapa k de nu – mine mincam pe dracul vezi k sintem hamesite de foame? RETEGANUL P. III 51. DLRLC
-
- Al dracului! sau ptiu drace! exclamatzii exprimand uimire enervare admiratzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ptiu drace! minunatziva creshtinilor. SADOVEANU P. M. 46. DLRLC
- Ptiu! drace iaca in ce incurcatura am intrat. CREANGA P. 201. DLRLC
-
- A nu avea nici pe dracul = a fi perfect sanatos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu eshti lovit pe dinauntru?... – Nam nici pe dracu. DAVIDOGLU M. 25. DLRLC
-
- Lucrul dracului = lucru dificil dubios care creeaza neplaceri. DEX '09 DEX '98
- Buruiana (sau iarba tamaia) dracului = tutun. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: tutun
- Este folosit in formule de generalizare extrema cu sensul de „orice” „oriunde” „fie cineo fi”. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Face shi pe dracul. Se duce shi la dracul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cind ishi pune in gind sa faca ceva nici dracul nu io scoate din cap. ISPIRESCU L. 102. DLRLC
- De nime numi pasa! Nici de vornic nici de dracul. ALECSANDRI P. A. 58. DLRLC
-
- La dracun praznic sau la mama dracului unde shia intzarcat dracul copiii unde shia spart dracul opincile unde shia pierdut dracul potcoavele = intrun loc (neprecizat) foarte indepartat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Va duc shi pina la marurosh daca vretzi shi pina la caleantoarsa... – SHi pina la dracun praznic. ALECSANDRI T I 398. DLRLC
-
-
- Sturza era cel mai al dracului [boier]. CAMILAR T. 203. DLRLC
- Ai sa vezi shi dumneata al dracului ce e... De cei zice lui «Titirca InimaRea»? CARAGIALE O. I 80. DLRLC
- Pentru boala uritului carei boala cea mai a dracului din lume... ascultatzi. ALECSANDRI T. I 107. DLRLC
-
-
- Pozitzia e cam a dracului. CAMIL PETRESCU U. N. 281. DLRLC
- (Cu sens atenuat) Fugea shchiopatind dupa nishte ale dracului de vaci. PREDA I. 16. DLRLC
-
-
- Primejdia are sa fie... a dracului de grea. CAMILAR N. I. 247. DLRLC
- Drumul asta... e lung al dracului. CAMIL PETRESCU U. N. 231. DLRLC
- Cind bate vintul mai a dracului. La TDRG. DLRLC
-
- Al dracului (de...) = capabil, descurcaretz, energic, razbatator. DEX '09 DLRLCsinonime: capabil descurcaretz energic razbatator
- Mic shi al dracului. DLRLC
-
- Al dracului (de...) (admirativ) = extraordinar, strashnic. DLRLCsinonime: extraordinar strashnic
- Ma! da al dracului cucosh iaista! CREANGA P. 65 DLRLC
-
- (Asha) deal dracului! = fara niciun motiv fiindca asha vreau! DEX '09 DLRLC
-
- Mai shtii lucru dracului sa nu se intimple sa ne ia nevestele noastre pe unul drept altul! MACEDONSKI O. II 407. DLRLC
-
-
- 2. Om plin de pacate rau crud; om poznash istetz vioi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu era acelashi drac zvapaiat care ishi arunca cartea in pridvor cind se intorcea de la shcoala shi ma prindea de git cu amindoua miinile pentru k sa o duc in circa? DELAVRANCEA la TDRG. DLRLC
- E shi drac dar e shi sfinta. MACEDONSKI O. I 57. DLRLC
- Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora! COSHBUC P. I 97. DLRLC
- (Fara a se adresa cuiva anume) Haide drace haide! sa intri tu pe strada lui Marcu Aoleriu ori Catilina shi lasa! CARAGIALE O. I 47. DLRLC
- 2.1. (Cu nuantza afectiva) Om nebunatic shturlubatic. DLRLC
-
etimologie:
- draco „sharpe balaur”. DEX '09 DEX '98