13 definiții pentru pătăranie

din care

Explicative DEX

PĂTĂRÁNIE, pătăranii, s. f. (Pop. și fam.) Pățanie, întâmplare neplăcută. – Păți + suf. -ăranie.

PĂTĂRÁNIE, pătăranii, s. f. (Pop. și fam.) Pățanie, întâmplare neplăcută. – Păți + suf. -ăranie.

pătăranie sf [At: CIHAC, II, 685 / V: (pmz) tăpăr~ / Pl: ~ii, ~rănii / E: pățit + -ăranie cf pataramă] 1 (Pop) Întâmplare neplăcută Si: pățanie. 2 (Reg) Ceartă. 3 (Reg) Zarvă.

PĂTĂRÁNIE, pătăiranii, s. f. Pățanie, pataramă. Beșcu, de cînd cu pătărania, s-a lăsat de băutură. STANCU, D. 122. După cum se vorbea, aflase tot satul de pătărania popii și n-a mai îndrăznit sfinția-sa să iasă din casă decît a patra zi după întîmplare. SADOVEANU, O. I 99. Hei! jupîneșică, de-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut, cumplită pătăranie ne-ar mai auzi urechile. CREANGĂ, O. A. 120.

PĂTĂRÁNIE ~ănii f. fam. Întâmplare neobișnuită (din viața unei persoane); pățanie. /a păți + suf. ~ăranie

pătăránie, V. pataramă.

patarámă f., pl. e și pătărămĭ (probabil, d. turc. batyrma, cufundare. Cp. cu cataramă). Munt. Fam. Pățanie, întîmplare neplăcută. A-țĭ da în pataramă, a-țĭ da în teapă, a reveni la vechĭu nărav. – În Mold. pătăránie (pop. pataránie), pl. pătărăniĭ (Șez. 33, 30).

Ortografice DOOM

pătăránie (pop., fam.) (-ni-e) s. f., art. pătăránia (-ni-a), g.-d. art. pătărániei; pl. pătăránii, art. pătărániile (-ni-i-)

pătăránie s. f. (sil. -ni-e), art. pătăránia (sil. -ni-a), g.-d. art. pătărániei; pl. pătăránii, art. pătărániile (sil. -ni-i-)

Relaționale

PĂTĂRÁNIE s. v. pățanie.

pătăranie s. v. PĂȚANIE.

Jargon

pătăránie, pătăránii, s.f. (pop. și fam.) 1. îmtâmplare neplăcută, pățanie. 2. (reg.) scandal, ceartă, zarvă.

Argou

pătăranie, pătăranii s. f. (pop.) pățanie, întâmplare neplăcută

Intrare: pătăranie
pătăranie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pătăranie
  • pătărania
plural
  • pătăranii
  • pătăraniile
genitiv-dativ singular
  • pătăranii
  • pătăraniei
plural
  • pătăranii
  • pătăraniilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pătăranie, pătăraniisubstantiv feminin

  • 1. popular familiar Întâmplare neplăcută. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Beșcu, de cînd cu pătărania, s-a lăsat de băutură. STANCU, D. 122. DLRLC
    • format_quote După cum se vorbea, aflase tot satul de pătărania popii și n-a mai îndrăznit sfinția-sa să iasă din casă decît a patra zi după întîmplare. SADOVEANU, O. I 99. DLRLC
    • format_quote Hei! jupîneșică, de-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut, cumplită pătăranie ne-ar mai auzi urechile. CREANGĂ, O. A. 120. DLRLC
etimologie:
  • Păți + sufix -ăranie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.