DRAC draci s. m. 1. (In conceptziile religioase shi in superstitzii; familiar mai ales in zicatori proverbe expresii de obicei nearticulat) Fiintza imaginara considerata k spirit al raului al intunericului; diavol necuratul. Eu nu mam inchinat nici domnului nici dracului. BENIUC V. 13. Stai nu fugi; nu e drac; e un biet om k totzi oamenii. SADOVEANU D. P. 101. Tremurau intrun fluid luminos shi vioriu draci mici spinzuratzi de coarne care zupaiau din piciorushe. EMINESCU N. 56. Ride dracu de porumbe negre shi pe sine nu se vede se zice cind cineva critica pe altul fara sashi vada propriile gresheli. Nui chiar atit de negru dracu dupa cum se spune (= lucrurile nu se prezinta atit de rau pe cit arata aparentzele). ◊ Expr. A fi dracul gol (sau impielitzat in picioare) = a intrupa toate insushirile negative ale dracului a fi rau ciinos afurisit. Slujitorul domnului este dracul impelitzat. NEGRUZZI S. I 235. Eshti dracul impelitzat. Dar shi Copiii oamenilor sint draci goi. PANN P. V. II 122. Omul (sau salba poama) dracului = om rau ticalos afurisit. De omul dracului sa dai shi sa scapi. ISPIRESCU L. 43. Nu shtitzi dvoastra ce poama dracului e HarapAlb. CREANGA P. 230. Deshi singele apa nu se face shi camesha e mai aproape decit anteriul dar nepotul e salba dracului. NEGRUZZI S. I 249. A se teme (de ceva) k de dracul (sau k dracul de tamiie) = a se teme foarte tare ai fi foarte frica (de ceva). A se uita (la cineva) k la dracul = a se uita (la cineva) urit cu dushmanie. E tot un drac = e totuna. A avea draci a fi cu draci sau a avea pe dracu! in el = a) a fi energic plin de viatza zvapaiat neastimparat. Sora asta a noastra are glas blind dar shtie sa porunceasca. Are in ea draci. Imi place. SADOVEANU P. M. 240. Da shtii cai chitito bine mai Chirica? Tot cu draci eshti tu bine zic eu. CREANGA P. 163; b) a avea toane rele a fi rau dispus. Are draci astazi. A baga pe cineva in draci (sau in totzi dracii) = a intimida pe cineva a viri frica in cineva. Trebuie sa fie un drac la mijloc se spune cind nu se poate gasi o explicatzie logica unei situatzii incurcate sau cind se banuieshte o urzeala ceva ascuns. Aici tot trebuie sa fie un drac la mijloc! SADOVEANU Z. C. 292. SHia bagat (sau shia amestecat) dracul coada se spune cind o situatzie care parea clara se complica dintro data cind doi prieteni se invrajbesc pe neashteptate etc. (Cu o constructzie mai putzin obishnuita) Aici shia amestecat coada un drac. C. PETRESCU R. DR. 127. A trage pe dracul de coada = a fi foarte sarac a trai in mizerie de azi pe miine; a trage mitza de coada. A cauta pe dracul se spune despre cel care lucreaza fara prevedere care ishi produce singur incurcaturi shi neplaceri. Cind i bine cauta pe dracu. SEVASTOS la TDRG. A da de (sau peste) dracul sau a vedea (sau ashi gasi) pe dracul = ashi gasi beleaua a o patzi. Sa ne apropiem... poate e cu cineva sa nu dam de dracu! PREDA I. 146. Sa nu te mai aud vorbind de asta k dai de dracu. SADOVEANU P. M. 108. Sa se ieie amindoi la hartza sa se taie in vorbe can sabii: shapoi a vedea frantzuzul pe dracu! id. Z. C. 49. A sa treaca prin strimtori prin paduri unde shar putea gasi pe dracul. ALECSANDRI la TDRG. A cauta pe dracul shi a gasi pe tatasau sau a ajunge de la dracul la tatasau = a ajunge din rau in mai rau a cadea din lac in putz. A trimite (pe cineva) la dracul = al da (pe cineva) incolo al da dracului. A trimite (pe cineva) de la dracul la tatasau = a face (pe cineva) sa alerge mult incoace shi incolo a purta (pe cineva) de icicolo. A cere (pentru un obiect oferit spre vinzare) pe dracul shi pe tatasau (sau cit dracul pe tatasau) = a cere un pretz exagerat. A face pe dracun patru = a face tot posibilul a depune toate eforturile a incerca toate mijloacele (pentru a aduce ceva la indeplinire). Domnul Mihalache... ashtepta cu catastiful deschis pe geanta sa faca datornicul pe dracu in patru shi saduca de prin vecini citziva lei. PAS Z. I 153. Facu pe dracul in patru shi se urca deasupra muntelui. ISPIRESCU L. 195. Macar fa pe dracul in patru... dar numaidecit sami aduci pielea cerbului. CREANGA P. 218. Fate frate cu dracul pina treci puntea = aliazate cu oricine chiar cu un dushman pina trece primejdia. A da sau a lasa (pe cineva sau ceva) dracului = a parasi (pe cineva) in voia intimplarii a nu se mai interesa (de cineva sau de ceva) a abandona. Sa dau dracului treaba? PORUMBACU A. 39. Dal dracului de tutun. C. PETRESCU C. V. 54. A da (pe cineva) dracului (sau la totzi dracii) = a injura a blestema; a dracui. Calcind pe bataturile moshnegilor care ma da la totzi dracii... am alergat la celalalt capat a galeriei. NEGRUZZI S. I. 38. A se duce dracului = (se spune in legatura cu persoane dezagreabile) a se duce fara sa se mai intoarca; (despre lucruri stari etc.) a se prapadi a se irosi fara rost. Tineretza studii se dusesera toate dracului. CAMILAR N. I 32. (In imprecatzii) Dute dracului! A se duce la dracul = a pleca in treaba lui (fara sai mai shtie cineva de urma). Acum vino... la masa cu noi shapoi te potzi duce la dracu cu toate gebelele tale. HOGASH M. N. 9. (In imprecatzii) Dute la dracu! A lua (pe cineva sau mai rar ceva) dracul (sau dracii sau mama dracului) = a se prapadi; a o patzi rau. Nu lau mincat nici lupii nu lau luat nici dracii. VISSARION B. 56. (In amenintzari) Nu blestema babo k te ia mama dracului. PAS Z. I 51. (In imprecatzii) Sal ia dracu de bagaj! GALAN Z. R. 132. Batate dumnezeu sa te bata shi tear lua dracu shi nai mai ajunge. SADOVEANU Z. C. 291. Luaiar dracu pe ciocoi Caci ei au stirnit razboi. ANT. LIT. POP. I 21. Parca a intrat dracul (in cineva) se spune despre cel aprig la minie (sau la treaba). Intrun nor de colb ce zbura pe fatza pamintului caii alerga k shi cind ar fi intrat dracul intrinshii. ALECSANDRI C. 112. La dracul (cu ceva) formula de dispretz prin care se exprima dorintza de a renuntza la ceva de a se lepada de ceva. La dracu mariile cnutul zabrelele... La dracu pungashii calaii lichelele! DESHLIU G. 54. Al dracului! sau ptiu drace! exclamatzii exprimind uimire sau enervare. Ptiu drace! minunatziva creshtinilor. SADOVEANU P. M. 46. Ptiu! drace iaca in ce incurcatura am intrat. CREANGA P. 201. Nam (sau nai etc.) nici pe dracul = nam (sau nai etc.) suferit nici o vatamare nici o durere; nu sint (sau eshti etc.) atins de nici o infirmitate de nici o boala; sint (sau eshti etc.) sanatos. Nu eshti lovit pe dinauntru?... Nam nici pe dracu. DAVIDOGLU M. 25. Pe dracul formula de negatzie; nimic. Nai bani creshtine?... Am pe dracu. La TDRG. Baga bine de seama sa potzi scapa k de nu mine mincam pe dracul vezi k sintem hamesite de foame? RETEGANUL P. III 51. ◊ (In imprecatzii; uneori cu sens atenuat) Sa fiu al dracului daca intzeleg. SADOVEANU P. M. 65. Date jos deacolo mai baiete cami darimi portitza fireai al dracului! REBREANU R. I 146. (In formule impersonale) Ei sa fie al dracului pe ce strada nene? C. PETRESCU I. II 171. ◊ (In formule de generalizare extrema cu sensul de «orice» «oriunde» «fie cineo fi») Face shi pe dracul. Se duce shi la dracul. ▭ Cind ishi pune in gind sa faca ceva nici dracul nu io scoate din cap. ISPIRESCU L. 102. De nime numi pasa! Nici de vornic nici de dracul. ALECSANDRI P. A. 58. ◊ Expr. La dracun praznic sau la mama dracului unde shia intzarcat dracul copiii unde shia spart dracul opincile sau unde shia pierdut dracul potcoavele = foarte departe intrun loc care nul cunoashte nimeni. Va duc shi pina la marurosh daca vretzi shi pina la caleantoarsa... SHi pina la dracun praznic. ALECSANDRI T I 398. ◊ (K atribut genitival imprima substantivului carel determina un sens peiorativ injurios dispretzuitor) Hi gloaba dracului! ◊ Loc. adj. shi adv. Al dracului (de... ) formeaza expresii cu nuantze superlative: a) foarte tare afara din cale peste masura de... grozav. Primejdia are sa fie... a dracului de grea. CAMILAR N. I. 247. Drumul asta... e lung al dracului. CAMIL PETRESCU U. N. 231. Cind bate vintul mai a dracului. La TDRG; b) care da de furca afurisit incomod. Pozitzia e cam a dracului. CAMIL PETRESCU U. N. 281. (Cu sens atenuat) Fugea shchiopatind dupa nishte ale dracului de vaci. PREDA I. 16; c) energic capabil. Mic shi al dracului; d) (admirativ) strashnic extraordinar. Ma! da al dracului cucosh iaista! CREANGA P. 65; e) foarte rau pacatos. Sturza era cel mai al dracului [boier]. CAMILAR T. 203. Ai sa vezi shi dumneata al dracului ce e... De cei zice lui «Titirca InimaRea»? CARAGIALE O. I 80. Pentru boala uritului carei boala cea mai a dracului din lume... ascultatzi. ALECSANDRI T. I 107. ◊ Expr. (Asha) deal dracului = fara nici un motiv fiindca asha vreau! Lucrul dracului = pozna pataranie. Mai shtii lucru dracului sa nu se intimple sa ne ia nevestele noastre pe unul drept altul! MACEDONSKI O. II 407. ◊ (Glumetz shi ironic) Buruiana (sau iarba sau tamiia) dracului = tutun. ◊ (K element stilistic exprimind nemultzumirea reproshul supararea indignarea) Dracul ma punea sami bat capul cu gramatica? CREANGA A. 114. ◊ (Mai ales in propozitzii interogative exprimind nedumerire surpriza mirare uimire) Prefectul ishi drese glasul shi zise: Ce dracu au oamenii azi mai? DUMITRIU N. 32. Unde dracul am mai auzit eu despre doi corbi? CAMILAR N. I 126. Ce dracu cautzi aice? NEGRUZZI S. I 88. ◊ (In constructzie cu verbele «a shti» «a asculta» «a face» «a intzelege» etc. exprima nedumerire sau negatzie) Dracul shtie ce are cica a prins nishte iepuroi. CREANGA P. 304. Se uita dracu shtie cu interes ori asha numai la un portret. EMINESCU N. 37. Mai baditza pentru tine Multe dau cu lemnun mine Multe dau shi multzi manfrunta Dar cine dracui asculta? JARNÍKBIRSEANU D. 69. 2. Fig. Om plin de pacate rau crud; (cu sens atenuat shi cu nuantza afectiva) nebunatic shturlubatic. Nu era acelashi drac zvapaiat care ishi arunca cartea in pridvor cind se intorcea de la shcoala shi ma prindea de git cu amindoua miinile pentru k sa o duc in circa? DELAVRANCEA la TDRG. E shi drac dar e shi sfinta. MACEDONSKI O. I 57. Olio tu leica Ce mai drac frumos de nora! COSHBUC P. I 97. ◊ (La vocativ fara a se adresa cuiva anume) Haide drace haide! sa intri tu pe strada lui Marcu Aoleriu ori Catilina shi lasa! CARAGIALE O. I 47.