suparare sf [At: N. TEST (1648) / Pl: ~rari / E: supara] 1 (Mai ales in legatura cu verbele „a face” „a aduce”) Faptul de a impiedica (sau starea celui impiedicat) sa lucreze sa actzioneze sa se manifeste sa se odihneasca etc. in mod normal in bune conditzii Si: deranj (3) deranjament (1) deranjare (4) incomodare incurcare jena jenare necaz necajire stinghereala stingherire stanjenire tracasare tulburare (liv) conturbare importunare (rar) sinchiseala sinchisire (ivp) sminteala (irg) zaticneala (inv) smintire zaticnire (reg) zahaiala. 2 (Ilav) Fara ~ Nestingherit. 3 Impresionare a cuiva (sau starea celui impresionat) in mod neplacut pierzandushi buna dispozitzie. 45 (Pex) (Aducere intro) stare de pierdere a calmului a stapanirii de sine Si: agasare (1) enervare (2) furie (1) indispozitzie indispunere irascibilitate iritabilitate iritare iritatzie necaz nervozitate scarba¹ zgandarire (liv) surescibilitate surescitare surescitatzie tracasare (rar) scarbire (pop) ciudeala ciudire (4) suparat¹ (4) (pfm) naduf (irg) zahaiala (inv) scarbie suparaciune (reg) banuiala banuire carcotire carcotit¹ (1) chihaiala chihaire zadareala (ivr) scarbit¹ (arg) shucareala shucarire shucarit¹. 6 (Ivp) Durere (1) (fizica). 7 (Pex) Boala (1). 8 (Ivr; ie) A da in ~ A vatama. 9 Cearta (1). 1011 (Pex) (Stare de) rupere a relatziilor bune cu cineva Si: cearta certare invrajbeala invrajbire infuriere manie¹ maniere necaz(liv) ofuscare (rar) necajire (pfm) burzuluiala burzuluire (pop) balabanire ciuda ciudare inciudare sfada sfadire (irg) scarba¹ (inv) para pricinuire pricire prigonire (reg) carteala cartire (fam) imbufnare stricare zbarlire (arg) shucareala shucarit¹. 12 (Ie) Fara ~ Formula de politetze prin care cineva arata k nu se considera (ori prin care cere cuiva sa nu se considere) jignit sau dezamagit cand i se spune un adevar. 13 (Mol; Olt; pex) Ura. 14 (Inv) Scarba. 15 Suferintza morala Si: amaraciune (3) catraneala (4) catranire (4) incurcatura intristare mahnire napasta nejuns¹ necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau tristetze suspin suparat¹ (inv) suparaciune (1) (ivp) obidire pas pozna¹ rautate (pop) alagea obida pacat² ponos¹ potca¹ poticala¹ satana suparat¹ zaduf (irg; fam) parapon (irg) nacofa nagoda scarba¹ (inv) mahneala mahniciune nesocotintza nevointza patima pricinuire sablashna scadere scarbie siclet stenahorie (irg) suparatura (reg) banat¹ (1) cotoarba dabila (4) dananaie (7) incurcala nazbaca nazdravanie pacostenie supareala shuga shugubina toroapa (ivr) suparatura. 16 (Pex; ccr) Ceea ce produce cuiva (o stare de) (mare) neplacere suferintza sufleteasca Si: belea (1) bucluc (7) dandana (4) daravera (8) ghinion (1) (reg) bacala (1) bai¹ (1) banat (4) beda (2) chichion (1). 17 (Asr) Povara. 18 (Pop) Paguba. 19 (Trs) Epilepsie. 20 (Bot; reg) Silnica (26) (Glechoma hederaceum). corectata

SUPARÁRE suparari s. f. 1. Neplacere necaz suferintza; neajuns nevoie lipsa. Existentza Ralucai Eminovici sa scurs... obscura shi trudita intro casa plina de copii... La desele suparari ce se vor fi ivit din pricina firii violente a lui Eminovici shi a pedagogiei sale sumare sa adaugat moartea unora din copii. CALINESCU E. 30. Jupinesele... vorbeau in shoapta impartashindushi supararile. SADOVEANU O. I 300. Am rabdat gindind la tine Mii shi mii de suparari. ALECSANDRI T. I 452. Citui lumea pe sub soare Nui bine can shezatoare K sint fete shi fecioare SHi mai uitzi din suparare SHi sint fete shi feciori SHi mai uitzi din suparari. JARNÍKBIRSEANU D. 414. ◊ (In formule de politetze) Sa nutzi fie cu suparare omule vorbi iar unul din drumetzi. Ai putea sa ne spui cum te cheama pe dumneata? SADOVEANU O. VIII 256. In orice caz te rog sa ma iertzi k team deranjat de atitea ori... Fara suparare! rosti Mirel Alcaz scriind inainte cu fruntea plecata. C. PETRESCU C. V. 135. Toate sint bune... Dar satzi spui curat shi sa nutzi fie cu suparare: uite ma mustra cugetul de atitea dovezi mincinoase cemi ceri sa dau pe toata ziua. ODOBESCU S. III 45. Teash ruga daca nu tziar fi cu suparare sami ceteshti poronca asta de la subprefectura. ALECSANDRI T. I 248. ♦ Povara piedica. Ipolit... uitase pe Olga... Nu mai era acum pentru dinsul decit o suparare de care cauta vreun mijloc a scapa. NEGRUZZI S. I 49. ♦ Deranj stricaciune paguba. Pe unde treceau pirjol faceau: Gerila potopea padurile prin ardere; Flaminzila minca lut shi pamint amestecat cu huma... Setila sorbea apa de prin baltzi shi iazuri... Numai HarapAlb nu aducea nici o suparare. CREANGA O. A. 250. 2. Intristare mihnire amaraciune. Apoi asha bea omul la suparare. REBREANU I. 19. Ishi pierdu cumpatul de suparare shi amaraciune. ISPIRESCU L. 27. Sar fi lepadat de spin... Dar nu aveau ce se face de imparatul k sa nui aduca suparare. CREANGA O. A. 232. Vai baditza pentru tine Multa supararemi vine; Dar de cit mio mai veni Mai bine teoi parasi. JARNÍKBIRSEANU D. 232. 3. Minie iritare furie. Ii trecu supararea mai repede decit credea. REBREANU R. I 257. Vorba se preface in suparare supararea in cearta shi cearta in gilceava. DELAVRANCEA H. TUD. 11.

SUPARÁRE ~ari f. 1) v. A SUPARA shi A SE SUPARA. ◊ Fara (sau sa nu fie cu) ~ se spune cand vrem k cineva sa nu se supere pentru faptul k ne adresam sau il intrebam ceva. 2) Dispozitzie rea. 3) Atitudine rezervata shi ostila fatza de cineva; manie. Ia trecut ~area. [G.D. supararii] /v. a (se) supara

suparare f. neplacere necaz.

suparáre f. pl. arĭ. Necaz neplacere: supararile vietziĭ am ajuns acolo fara suparare. intristare: a murit de suparare.

suparáre s. f. g.d. art. suparắrii; pl. suparắri

suparáre s. f. g.d. art. supararii; pl. suparari

SUPARÁRE s. 1. (pop. shi fam.) burzuluiala (fam.) imbufnare (arg.) shucareala. (Termina cu ~!) 2. v. mahnire. 3. v. necaz. 4. v. necaz. 5. nemultzumire neplacere (inv. reg. shi fam.) parapon (inv. shi reg.) scarba (inv.) pricinuire. (Ce ~ te apasa?) 6. belea bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbaca nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Olt. shi Ban.) cotoarba (Olt. Ban. shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Ce ~ a cazut pe el!) 7. v. nervozitate. 8. deranj. (Nu va fac nici o ~ daca...)

SUPARÁRE s. v. epilepsie.

suparare s. v. EPILEPSIE.

SUPARARE s. 1. (pop. shi fam.) burzuluiala (fam.) imbufnare. (Termina cu ~!) 2. amaraciune intristare mihnire necaz tristetze (inv. shi pop.) obidire (pop.) obida (inv. shi reg.) scirba (Transilv. Mold. shi Bucov.) banat (inv.) mihneala mihniciune scirbie (fig.) catranire. (Inca nu ia trecut ~.) 3. necaz neplacere (inv. shi pop.) price (inv.) sablazna scadere siclet. (Multe ~i a avut de indurat.) 4. necaz pas. (SHia spus pe indelete ~.) 5. nemultzumire neplacere (inv. reg. shi fam.) parapon (inv. shi reg.) scirba (inv.) pricinuire. (Ce ~ te apasa?) 6. belea bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbik nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Olt. shi Ban.) cotoarba (Olt. Ban. shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Ce ~ a cazut pe el!) 7. enervare irascibilitate iritabilitate iritare iritatzie necaz nervozitate surescitabilitate surescitare (pop.) naduf. (Stare de ~ trecatoare.) 8. deranj. (Nu va fac nici o ~ daca...)

Suparare ≠ bucurie voioshie

SUPARARE. Subst. Suparare necaz necajire mihnire mihniciune (inv.) amaraciune amarire durere indurerare tristetze intristare; nemultzumire insatisfactzie; contrarietate contrariere; indispozitzie bosumflare (fam.); imbufnare (fam.); oftat suspin suferintza. Ofensa ofensare (rar) insulta insultare jignire vexatziune (livr.). Intaritare iritare surescitare incitare. Indignare indignatziune (inv.) revoltare scandalizare. Minie burzuluiala furie; nabadai (pop. shi fam.). Adj. Suparat necajit mihnit mihnicios (inv.) amarit indurerat trist intristat; nemultzumit nesatisfacut; contrariat; indispus prost dispus; bosumflat (fam.) imbufnat (fam.) abatut deprimat. Ofensat insultat jignit vexat (livr.) ranit (fig.). Intaritat iritat surescitat incitat. Indignat scandalizat revoltat. Minios burzuluit furios furibund; nabadaios (pop. shi fam.) cu nabadai. Suparator insultator jignitor ofensator ofensant (rar). Vb. A (se) supara a (se) necaji a (se) mihni a (se) amari a (se) indurera a (se) intrista; a (se) bosumfla (fam.) a (se) imbufna (fam.) a se indispune ashi strica buna dispozitzie a i se ineca corabiile i tot ninge shii tot ploua a nui fi (cuiva) (totzi) boii acasa. A fi suparat (foc) pe cineva a fi suparat cu cineva; a se supara k vacarul pe sat; a fi (a sta) k o curca (k o gaina) plouata (k un ciine plouat). A ofensa a insulta a jigni a vexa (livr.). A intarita a irita a surescita a incita a contraria a scandaliza. A (se) minia a (se) infuria a se face (a fi) foc shi para a se burzului a turba de minie al apuca (al gasi) pe cineva nabadaile; a scoate (pe cineva) din sarite. Adv. Cu suparare; cu necaz; la necaz. V. iritare lamentare minie necaz neplacere pesimism temperament tristetze.