GREUTÁTE greutatzi s. f. I. 1. Apasare care o exercita un corp asupra unei suprafetze (orizontale) care se sprijina; insushirea unui corp de a fi greu; fortza care se exercita asupra unui corp sau cu care un corp este atras de Pamant; greime. ◊ Greutate specifica = greutate a unitatzii de volum dintrun anumit corp; marime care indica in procente raportul in care se afla o parte a unei colectivitatzi fatza de intreaga colectivitate; fig. valoare proprie a unui lucru. Centru de greutate v. centru. Greutate atomica = numar care arata de cate ori atomul unui element este mai greu decat a 12a parte din masa atomului de carbon. Greutate moleculara = numar egal cu suma greutatzilor atomice ale elementelor unei molecule. 2. Corp obiect etc. avand o masa (relativ) mare (shi carat de cineva sau de ceva). ♦ Fig. Senzatzie de apasare (fiziologica sau morala) de oboseala de nelinishte. ◊ Expr. A i se lua (sau ai cadea cuiva) o greutate de pe inima = a scapa de o mare grija. 3. Bucata de metal de forma caracteristica shi cu masa etalonata care serveshte la stabilirea masei ori greutatzii altor corpuri (prin cantarire). ♦ Bucata de metal sau de alt material care indeplineshte anumite functzii intrun mecanism. 4. Haltera. ♦ Obiect metalic de forma sferica folosit la probele atletice de aruncari; p. ext. proba sportiva in care se arunca acest obiect. II. 1. Dificultate piedica in realizarea unui lucru. ◊ Loc. adv. Cu (mare) greutate = (foarte) greu. 2. (Fam.) Influentza trecere putere. ♦ Putere de convingere; valoare documentara. 3. Gravitate; asprime. Greutatea unei pedepse. [Pr.: greu] Greu + suf. atate.

greutate sf [At: VARLAAM C. 228/12 / P: greu~ / Pl: ~tatzi / E: lp ◊ grevitas tatem] 1 Apasare a unui corp asupra unei suprafetze (orizontale) care se sprijina Si: (inv) greime (1) greunatate (1). 2 Insushire a unui corp de a fi greu Si: (inv) greime (2) greunatate (2). 3 Fortza cu care este atras de pamant un corp (in cadere) Si: (inv) greime (3) greunatate (3). 4 (Is) ~ specifica Greutate (1) a unitatzii de volum a unui corp. 5 (Ias) Marime care indica in procente raportul in care se afla o parte a unei colectivitatzi fatza de intreaga colectivitate. 6 (Ias) Valoare proprie a unui obiect. 7 (Is) ~ atomica Numar care arata de cate ori atomul unui element este mai greu decat a 12a parte din masa atomului de carbon. 8 (Is) ~ moleculara Numar egal cu suma greutatzilor atomice ale elementelor unei molecule. 9 (Is) ~ monetara Greutate (1) a metalului din care este facuta o moneda. 10 (Is) ~ volumetrica Greutate (1) a unui volum determinat. 11 (Is) ~ bruta Greutate (1) a unui obiect inclusiv aceea a ambalajului. 12 (Is) ~ neta Greutate (1) a unui obiect din care sa scazut greutatea (1) ambalajului. 13 Obiect cu o masa (relativ) mare (carat de cineva sau de ceva). 14 Senzatzie de apasare (fiziologica sau morala) de oboseala de nelinishte. 15 (Ie) A i se lua (sau ai cadea) cuiva o ~ de pe inima A rasufla ushurat k a scapat de un necaz. 16 Bucata de metal de forma caracteristica shi cu masa etalonata care serveshte la stabilirea prin cantarire a masei altor corpuri. 17 Bucata de metal sau de alt material care indeplineshte anumite functzii intrun mecanism. 18 Haltera. 19 Sfera metalica etalonata folosita la probele atletice de aruncari. 20 (Pex) Proba atletica in care se arunca greutatea (19). 21 (Spc; is) ~a fantanii Butuc de lemn sau piatra prinse de capatul cumpenei fantanii spre a tzine echilibrul galetzii. 22 Dificultate in realizarea a ceva. 23 (Ilav) Cu (mare) ~ (Foarte) greu. 24 (Fam) Putere. 25 (Fam) Influentza. 26 Putere de convingere. 27 Valoare documentara. 28 Gravitate. 29 Asprime. 30 Povara grea purtata pe spate sau in maini. 31 (Pop) Sarcina femeii gravide. 32 Obligatzia de a suporta cheltuielile. 33 (Pfm; is) Om cu ~ Om care are o casa grea de intretzinut. 34 (Ias) Om de valoare. 35 (Ias) Om cu (mare) influentza. 36 Putere documentara. 37 Indispozitzie cauzata de o mancare prea grasa sau de prea multa mancare. 38 (Reg; is) ~ in somn Coshmar. 39 Osteneala. 40 Povara greu de suportat. 41 Impozite taxe cheltuieli foarte mari greu de platit. 42 (Ivr; is) ~ asupra cuiva Plangere impotriva cuiva. 43 (Inv) Asprimea iernei. 44 (Ivr) Armata multa. corectata

GREUTÁTE greutatzi s. f. I. 1. Apasare care o exercita un corp asupra unei suprafetze (orizontale) care se sprijina; insushirea unui corp de a fi greu; fortza care se exercita asupra unui corp sau cu care un corp este atras de pamant; greime. ♦ Greutate specifica = greutate a unitatzii de volum dintrun anumit corp; marime care indica in procente raportul in care se afla o parte a unei colectivitatzi fatza de intreaga colectivitate; fig. valoare proprie a unui lucru. Centru de greutate V. centru. Greutate atomica = numar care arata de cate ori atomul unui element este mai greu decat a 12a parte din masa atomului de carbon. Greutate moleculara = numar egal cu suma greutatzilor atomice ale elementelor unei molecule. 2. Corp obiect etc. avand o masa (relativ) mare (shi carat de cineva sau de ceva). ♦ Fig. Senzatzie de apasare (fiziologica sau morala) de oboseala de nelinishte. ♦ Expr. A i se lua (sau ai cadea) (cuiva) o greutate de pe inima = a scapa de o mare grija. 3. Bucata de metal de forma caracteristica shi cu masa etalonata care serveshte la stabilirea masei ori greutatzii altor corpuri (prin cantarire). ♦ Bucata de metal sau de alt material care indeplineshte anumite functzii intrun mecanism. 4. Haltera. ♦ Obiect metalic de forma sferica folosit la probele atletice de aruncari; p. ext. proba sportiva in care se arunca acest obiect. II. 1. Dificultate piedica in realizarea unui lucru. ♦ Loc. adv. Cu (mare) greutate = (foarte) greu. 2. (Fam.) Influentza trecere putere. ♦ Putere de convingere; valoare documentara. 3. Gravitate; asprime. Greutatea unei pedepse. [Pr.: greu] Greu + suf. atate.

GREUTÁTE greutatzi s. f. I. 1. Fortza cu care un corp este atras spre pamint in virtutea legii gravitatziei. Unitatea de greutate e gramulfortza. ◊ Centru de greutate v. centru. ♦ Apasarea care o exercita un corp asupra unei suprafetze orizontale care se sprijina. Sa lasat cu toata greutatea pe scaun. Podelele trosneau sub greutatea lui. ▭ A predat o pereche de boi obtzinind un spor de greutate de 110 kg de fiecare bou contractat. SCINTEIA 1954 nr. 2908. ◊ Greutate specifica = greutatea unitatzii de volum dintrun anumit corp; fig. importantza valoare proprie a unui lucru. Importantza industriei de stat consta nu atit in greutatea ei specifica actuala ci in perspectivele ei de dezvoltare. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 148. Greutate atomica = raportul dintre greutatea atomului unui element shi a shaisprezecea parte din greutatea atomului de oxigen. Greutate bruta sau neta v. brut net. Greutate hectolitrica v. hectolitric. 2. Povara sarcina incarcatura. Pajura neagra au zburat cu dinsul shi cu acea grozavie de greutate pe spatele sale spre lumea alba. SBIERA P. 87. ◊ Fig. SHi mama so sfadit cu el k deacu toata greutatea cimpului o sa cada pe spatele ei shi ale mele. BUJOR S. 58. ♦ Fig. Senzatzie de apasare sau de oboseala. Frica in adevaratul intzeles al cuvintului numi era dar simtzeam o greutate in piept o presimtzire trista parca. SADOVEANU O. VI 9. Pe inimami se pune o greutate rece. ALECSANDRI P. A. 130. ◊ Expr. A i se lua (sau ai cadea cuiva) o greutate de pe inima = a scapa de o grija mare. Simtzii k mi se lua o greutate de pe inima. NEGRUZZI S. I 10. 3. (Mai ales la pl.) Bucata de metal care reprezinta o anumita masura de greutate (I 1). Serie de greutatzi. ♦ Bucata de metal (sau de orice alt material) avind diverse forme shi marimi shi indeplinind anumite functzii intrun mecanism. Ceasornicul din parete sfiriindushi lantzishoarele cu greutatzi cinta cucu de noua ori. VLAHUTZA O. A. III 53. 4. (Sport; mai ales la pl.) Haltera. ♦ (Atletism) Bila rotunda de metal care se arunca cu mina. II. (In sens abstract) 1. (Mai ales la pl.) Lucru greu de facut greu de rezolvat greu de invins; dificultate piedica. Cind era sa intram la dnul profesor deteram de o noua greutate. Hutzu nu voia de loc sa intre. SLAVICI O. I 79. In calea aceasta intilni nishte greutatzi shi mai mari. ISPIRESCU L. 57. ◊ Loc. adv. Cu (mare) greutate = foarte greu anevoie (de tot). Pe poarta prin umbra teilor se arata parintele Dragomir inaintind cu greutate shi pufuind de puterea arshitzei. SADOVEANU F. J. 341. O haraba intreaga [de salate] ash fi in stare sa maninc shi parca tot nu mash satura. Te crede moshul nepoate dar cind ai shti cu ce greutate se capata! CREANGA P. 211. 2. Influentza trecere importantza autoritate putere. ◊ Loc. adj. Cu greutate = cu trecere cu vaza influent. Fiind oameni cu greutate se crezura totushi datori sa pastreze o vreme obrazuri ingindurate. VORNIC P. 127. O alta masa aproape de scena era rezervata unor agentzi de vapoare oameni cu greutate in comertzul portului. BART E. 369. ♦ Valoare documentara putere de convingere. 3. Gravitate. Greutatea pedepsei. Greutatea vinei.

GREUTÁTE ~atzi f. 1) Fortza exercitata asupra unui corp sau cu care un corp este atras de pamant. ◊ ~ specifica a) greutatea unitatzii de volum dintrun corp; b) valoare. 2) Valoarea numerica a unui corp aflat la cantarire. ~atea unei banderole. 3) Piesa de metal etalonata care serveshte drept unitate de masura la cantarit. 4) sport Obiect metalic de forma sferica folosit in probele atletice de aruncari. 5) sport Dispozitiv de atletica grea constand dintro bara de metal prevazuta la capete cu discuri de diferite dimensiuni; haltera. 6) Ceea ce se incarca intrun vehicul (pentru a fi transportat); incarcatura. 7) Factor care incurca la realizarea unui lucru; dificultate. * Cu (mare) ~ foarte greu. 8) fig. Senzatzie neplacuta apasatoare. A simtzi o ~ pe suflet. 9) fam. Importantza recunoscuta intrun anumit domeniu; pondere. 10) Putere de convingere in ceva; grad de incredintzare de ceva. ~atea documentului. 11) Caracter grav; gravitate. ~atea crimei. [G.D. greutatzii] /<lat. grevitas ~atis

greutate f. 1. calitatea de ceeacei greu: greutatea apei; 2. lucru greu sarcina: greutatzile casei; 3. anevointza; am intampinat multe greutatzi; 4. fig. importantza: om cu greutate. [Lat. vulg. GREVITATEM = clasic GRAVITATEM].

greutáte f. (d. greŭ). Calitatea de a fi greŭ la cantar: greutatea plumbuluĭ. Fig. Dificultate: greutatzile caseĭ. Om cu greutate om serios shi important.

greotate sf vz greutate

greutáte (greu) s. f. g.d. art. greutắtzii; pl. greutắtzi

greutáte s. f. (sil. greu) g.d. art. greutatzii; pl. greutatzi

GREUTÁTE s. 1. v. povara. 2. apasare povara sarcina. (Mijlocul i se frange sub ~ bagajelor.) 3. (FIZ.) greutate atomica = masa atomica; greutate moleculara = masa moleculara. 4. v. apasare. 5. haltera. 6. (inv. shi reg.) piatra (Ban. shi Transilv.) plumb. (~ de cantar.) 7. (Munt.) coinac. (~ la fantana.) 8. v. dificultate. 9. v. incercare. 10. incercare necaz nevoie suferintza vicisitudine (inv.) ispita. (A trecut prin multe ~atzi.) 11. v. greu. 12. v. problema. 13. v. shicana. 14. v. adversitate. 15. v. vicisitudine. 16. efort osteneala truda. (Cu multa ~ a izbutit.) 17. asprime.

GREUTÁTE s. v. influentza inraurire putere trecere.

greutate s. v. INFLUENTZA. INRIURIRE. PUTERE. TRECERE.

GREUTATE s. 1. greu incarcatura povara sarcina (livr.) pondere (pop.) tarhat (inv. shi reg.) pond tar tovar (Mold.) tabirca (inv.) greatza greime. (Poarta in spate toata ~.) 2. apasare povara sarcina. (Mijlocul i se fringe sub ~ bagajelor.) 3. apasare presare presiune strinsoare (rar) strinsura. (Simtzea o ushoara ~.) 4. (SPORT) haltera. 5. (inv. shi reg.) piatra (Ban. shi Transilv.) plumb. (~ de cintar.) 6. (Munt.) coinac. (~ la fintina.) 7. dificultate impas impediment inconvenient neajuns nevoie obstacol oprelishte piedica stavila (pop.) opreala poticala potrivnicie (inv. shi reg.) scandal sminteala (inv.) anevointza nevointza poprire stenahorie (fig.) bariera handicap hop. (A avut de depashit o mare ~.) 8. greu impas incercare necaz vicisitudine. (A trecut cu bine ~.) 9. incercare necaz nevoie suferintza vicisitudine (inv.) ispita. (A trecut prin multe ~.) 10. dificultate greu. (A dus toata ~ actziunii.) 11. dificultate problema. (Sint inca multe ~ de rezolvat.) 12. dificultate neajuns shicana. (Ii face tot felul de ~.) 13. adversitate dificultate. (~ile soartei.) 14. dificultate neajuns vicisitudine. (~ile vietzii.) 15. efort osteneala truda. (Cu multa ~ a izbutit.) 16. asprime. (~ iernii.)

Greutate ≠ ushurintza

GREUTATE. Subst. Greutate greime (inv.) pondere (livr.). Ponderabilitate. Centru de greutate. Greutate specifica ponderitate (rar). Greutate atomica greutate moleculara pondere atomica. Greutate bruta greutate neta. Dara tara. Greutate povara sarcina incarcatura incarcare; balast lest; greutatzi haltera. Contragreutate. Ingreuiere ingreunare impovarare incarcat. Cintarire cintar cintareala (rar) cintarit. Cintar balantza cumpana terezie; balantza romana; balantza analitica (de precizie); balantza zecimala (cu bascula) bascula; bascula de locomotiva. Masuri de greutate: miligram; centigram; decigram; gram; decagram; hectogram; kilogram kilo; chintal; tona; vagon; megatona. Gramaj; tonaj. Adj. Greu; ponderal (rar); ponderabil. Greu incarcat ingreuiat ingreunat impovarat. Vb. A fi greu a avea (o) greutate (mare) a trage (mult greu) la cintar. A cintari a cintari in mina (in miini) a cintari din ochi a cumpani. A (se) ingreuia a (se) ingreuna a (se) impovara a incarca. V. masurare.

greutatea specifica a min. (engl.= weight) marime fizica scalara care exprima greutatea unitatzii de volum (g/cm3) a min. respective shi se noteaza cu G. Depinde de compozitzia chimica structura shi gradul de cristalizare shi constituie o proprietate de diagnostic a min. Variaza de la valori de 11 (chihlimbar) pana la 225 (min. din grupa osmiridiu). In raport cu g.s. a bromoformului (29) se disting min. ushoare (G < 29): calcit cuartz feldspatzi shi min. grele (G > 29): zircon rutil aur etc. G.s. a min. se determina prin scufundarea acestora in lichide dense („metoda plutirii”) sau prin metode hidrostatice bazate pe principiul lui Arhimede („metoda picno metrului”).

EMBARRAS DU CHOIX (fr.) greutatea de a alege In fatza mai multor posibilitatzi e greu sa te decizi care dintre ele sa o alegi.

HOC OPUS HIC LABOR EST (lat.) aceasta e truda aici e greutatea Vergiliu „Eneida” VI 129. Nu coborarea in Infern ci revenirea pe Pamant e grea. Astfel il previne Sibila din Cumae pe Enea care i ceruse sal conduca in Infern.

a lua masuri shi greutatzi expr. (er. d. femei) a avea contact sexual cu un barbat.

ai cadea greutatea expr. (glum. d. barbatzi) a deveni impotent.

masuri shi greutatzi expr. (er. glum.) aparatul genital barbatesc.