GREUTÁTE greutatzi s. f. I. 1. Apasare care o exercita un corp asupra unei suprafetze (orizontale) care se sprijina; insushirea unui corp de a fi greu; fortza care se exercita asupra unui corp sau cu care un corp este atras de Pamant; greime. ◊ Greutate specifica = greutate a unitatzii de volum dintrun anumit corp; marime care indica in procente raportul in care se afla o parte a unei colectivitatzi fatza de intreaga colectivitate; fig. valoare proprie a unui lucru. Centru de greutate v. centru. Greutate atomica = numar care arata de cate ori atomul unui element este mai greu decat a 12a parte din masa atomului de carbon. Greutate moleculara = numar egal cu suma greutatzilor atomice ale elementelor unei molecule. 2. Corp obiect etc. avand o masa (relativ) mare (shi carat de cineva sau de ceva). ♦ Fig. Senzatzie de apasare (fiziologica sau morala) de oboseala de nelinishte. ◊ Expr. A i se lua (sau ai cadea cuiva) o greutate de pe inima = a scapa de o mare grija. 3. Bucata de metal de forma caracteristica shi cu masa etalonata care serveshte la stabilirea masei ori greutatzii altor corpuri (prin cantarire). ♦ Bucata de metal sau de alt material care indeplineshte anumite functzii intrun mecanism. 4. Haltera. ♦ Obiect metalic de forma sferica folosit la probele atletice de aruncari; p. ext. proba sportiva in care se arunca acest obiect. II. 1. Dificultate piedica in realizarea unui lucru. ◊ Loc. adv. Cu (mare) greutate = (foarte) greu. 2. (Fam.) Influentza trecere putere. ♦ Putere de convingere; valoare documentara. 3. Gravitate; asprime. Greutatea unei pedepse. [Pr.: greu] Greu + suf. atate.