25 de definitzii pentru intristare
din care- explicative (12)
- morfologice (4)
- relatzionale (7)
- argou (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INTRISTÁRE intristari s. f. Faptul de a (se) intrista; tristetze mahnire amaraciune; indurerare. V. intrista.
INTRISTÁRE intristari s. f. Faptul de a (se) intrista; tristetze mahnire amaraciune; indurerare. V. intrista.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
intristare sf [At: CANTEMIR IST. 123 / V: (inv) ~res~ / Pl: ~tari / E: intrista] 1 Tristetze. 2 Doliu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTRISTÁRE intristari s. f. Faptul de a (se) intrista; tristetze mihnire amaraciune. Intristarile au distilat in mine veninul trudei. SADOVEANU A. L. 11. Vad lumean intristare K sufletumi cernit. ALECSANDRI P. I 178. O intristare adinca se vedea pe fatza lui. NEGRUZZI S. I 31.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
intristare f. suferintza morala cauzata de ceva suparator. [V. trist].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intristáre f. Actziunea de a saŭ de a te intrista tristetza: intristarea celuĭ ce shĭa perdut copiiĭ. V. jale mahnire.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INTRISTÁ intristez vb. I. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina trist; a (se) mahni; a (se) indurera. In + trist.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTRISTÁ intristez vb. I. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina trist; a (se) mahni; a (se) indurera. In + trist.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
intrista vtr [At: PSALT. 295/12 / V: (inv) ~res~ / Pzi: ~tez shi (rar) intrist / E: in + trist] 12 (A face pe cineva sa devina sau) a deveni trist Si: a (se) mahni a (se) indurera.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTRISTÁ intristez vb. I. Refl. A deveni trist; a se mihni. SHi tu teai intristat fara pricina. C. PETRESCU C. V. 204. Se caina shi se intrista in sufletul ei. ISPIRESCU L. 26. Iordachi se intrista Dar pe ginduri mult nu sta. ALECSANDRI P. P. 181. ◊ Tranz. fact. Te intristeaza mult lucrul acesta? SAHIA N. 46. Nu i lea spus pina acuma k sa nul intristeze. REBREANU R. I 253. O vreme urita ma intristeaza. NEGRUZZI S. I 57.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INTRISTÁ ~éz tranz. A face sa se intristeze; a amari; a scarbi. [Sil. intris] /in + trist
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE INTRISTÁ ma ~éz intranz. (despre persoane) A deveni trist; a se amari; a se scarbi; a se posomori; a se mahni. /in + trist
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intristà v. a (se) face trist a cauza suparare.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intristéz v. tr. (d. trist). Fac trist fac durere sufletuluĭ. V. refl. Devin trist.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
intristáre s. f. g.d. art. intristắrii; pl. intristắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intristáre s. f. g.d. art. intristarii; pl. intristari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intristá (a ~) vb. ind. prez. 3 intristeáza
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intristá vb. ind. prez. 1 sg. intristéz 3 sg. shi pl. intristeáza
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INTRISTÁRE s. 1. v. mahnire. 2. indurerare mahnire (fig.) ranire. (~ a unei persoane.) 3. durere mahnire (inv.) dosada. (Ce ~ sa aud cele cemi spui!) 4. v. posomoreala. 5. v. tristetze.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTRISTARE s. 1. amaraciune mihnire necaz suparare tristetze (inv. shi pop.) obidire (pop.) obida (inv. shi reg.) scirba (Transilv. Mold. shi Bucov.) banat (inv.) mihneala mihniciune scirbie (fig.) catranire. (TZia trecut ~?) 2. indurerare mihnire (fig.) ranire. (~ unei persoane.) 3. durere mihnire (inv.) dosada. (Ce ~ sa aud cele cemi spui!) 4. mihnire posomoreala tristetze (rar) posaceala (fig.) innorare. (~ i se vedea pe obraz.) 5. duioshie durere jale tristetze. (~ exprimata de o doina.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Intristare ≠ bucurie veselie voioshie
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTRISTÁ vb. 1. v. mahni. 2. a afecta a durea a indurera a mahni (inv.) a dosadi (fig.) a rani. (Ma ~ cemi spui.) 3. v. posomori.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTRISTA vb. 1. a (se) amari a (se) indispune a (se) indurera a (se) mihni a (se) necaji a (se) supara (inv. shi pop.) a (se) obidi (inv. shi reg.) a (se) scirbi (inv.) a (se) otzari a (se) rivni (fig.) a (se) catrani. (Lai ~ pe tata cu vorbele tale.) 2. a durea a indurera a mihni (inv.) a dosadi (fig.) a rani. (Ma ~ cemi spui.) 3. a (se) mihni a (se) posomori (inv.) a (se) tinji (fig.) a (se) innegura a (se) innora a (se) intuneca a (se) mohori. (De ce teai ~ ?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A (se) intrista ≠ a (se) bucura a (se) inveseli a (se) veseli a se amuza a se invoiosha
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A se intrista ≠ a se bucura a se inveseli
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
intristare intristari s. f. (intl.) 1. nota de plata. 2. intristari.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a baga (pe cineva) la intristare expr. a aresta (pe cineva) a baga (pe cineva) la inchisoare.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
intrista, intristezverb
- 1. A deveni sau a face sa devina trist; a (se) mahni; a (se) indurera. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- SHi tu teai intristat fara pricina. C. PETRESCU C. V. 204. DLRLC
- Se caina shi se intrista in sufletul ei. ISPIRESCU L. 26. DLRLC
- Iordachi se intrista Dar pe ginduri mult nu sta. ALECSANDRI P. P. 181. DLRLC
- Te intristeaza mult lucrul acesta? SAHIA N. 46. DLRLC
- Nu i lea spus pina acuma k sa nul intristeze. REBREANU R. I 253. DLRLC
- O vreme urita ma intristeaza. NEGRUZZI S. I 57. DLRLC
-
etimologie:
- In + trist DEX '09 DEX '98
intristare, intristarisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) intrista. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: amaraciune mahnire tristetze indurerare antonime: bucurie veselie voioshie
- Intristarile au distilat in mine veninul trudei. SADOVEANU A. L. 11. DLRLC
- Vad lumean intristare K sufletumi cernit. ALECSANDRI P. I 178. DLRLC
- O intristare adinca se vedea pe fatza lui. NEGRUZZI S. I 31. DLRLC
-
etimologie:
- intrista DEX '09 DEX '98