25 de definitzii pentru intristare

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INTRISTÁRE intristari s. f. Faptul de a (se) intrista; tristetze mahnire amaraciune; indurerare. V. intrista.

INTRISTÁRE intristari s. f. Faptul de a (se) intrista; tristetze mahnire amaraciune; indurerare. V. intrista.

intristare sf [At: CANTEMIR IST. 123 / V: (inv) ~res~ / Pl: ~tari / E: intrista] 1 Tristetze. 2 Doliu.

INTRISTÁRE intristari s. f. Faptul de a (se) intrista; tristetze mihnire amaraciune. Intristarile au distilat in mine veninul trudei. SADOVEANU A. L. 11. Vad lumean intristare K sufletumi cernit. ALECSANDRI P. I 178. O intristare adinca se vedea pe fatza lui. NEGRUZZI S. I 31.

intristare f. suferintza morala cauzata de ceva suparator. [V. trist].

intristáre f. Actziunea de a saŭ de a te intrista tristetza: intristarea celuĭ ce shĭa perdut copiiĭ. V. jale mahnire.

INTRISTÁ intristez vb. I. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina trist; a (se) mahni; a (se) indurera. In + trist.

INTRISTÁ intristez vb. I. Refl. shi tranz. A deveni sau a face sa devina trist; a (se) mahni; a (se) indurera. In + trist.

intrista vtr [At: PSALT. 295/12 / V: (inv) ~res~ / Pzi: ~tez shi (rar) intrist / E: in + trist] 12 (A face pe cineva sa devina sau) a deveni trist Si: a (se) mahni a (se) indurera.

INTRISTÁ intristez vb. I. Refl. A deveni trist; a se mihni. SHi tu teai intristat fara pricina. C. PETRESCU C. V. 204. Se caina shi se intrista in sufletul ei. ISPIRESCU L. 26. Iordachi se intrista Dar pe ginduri mult nu sta. ALECSANDRI P. P. 181. ◊ Tranz. fact. Te intristeaza mult lucrul acesta? SAHIA N. 46. Nu i lea spus pina acuma k sa nul intristeze. REBREANU R. I 253. O vreme urita ma intristeaza. NEGRUZZI S. I 57.

A INTRISTÁ ~éz tranz. A face sa se intristeze; a amari; a scarbi. [Sil. intris] /in + trist

A SE INTRISTÁ ma ~éz intranz. (despre persoane) A deveni trist; a se amari; a se scarbi; a se posomori; a se mahni. /in + trist

intristà v. a (se) face trist a cauza suparare.

intristéz v. tr. (d. trist). Fac trist fac durere sufletuluĭ. V. refl. Devin trist.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

intristáre s. f. g.d. art. intristắrii; pl. intristắri

intristáre s. f. g.d. art. intristarii; pl. intristari

intristá (a ~) vb. ind. prez. 3 intristeáza

intristá vb. ind. prez. 1 sg. intristéz 3 sg. shi pl. intristeáza

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INTRISTÁRE s. 1. v. mahnire. 2. indurerare mahnire (fig.) ranire. (~ a unei persoane.) 3. durere mahnire (inv.) dosada. (Ce ~ sa aud cele cemi spui!) 4. v. posomoreala. 5. v. tristetze.

INTRISTARE s. 1. amaraciune mihnire necaz suparare tristetze (inv. shi pop.) obidire (pop.) obida (inv. shi reg.) scirba (Transilv. Mold. shi Bucov.) banat (inv.) mihneala mihniciune scirbie (fig.) catranire. (TZia trecut ~?) 2. indurerare mihnire (fig.) ranire. (~ unei persoane.) 3. durere mihnire (inv.) dosada. (Ce ~ sa aud cele cemi spui!) 4. mihnire posomoreala tristetze (rar) posaceala (fig.) innorare. (~ i se vedea pe obraz.) 5. duioshie durere jale tristetze. (~ exprimata de o doina.)

Intristare ≠ bucurie veselie voioshie

INTRISTÁ vb. 1. v. mahni. 2. a afecta a durea a indurera a mahni (inv.) a dosadi (fig.) a rani. (Ma ~ cemi spui.) 3. v. posomori.

INTRISTA vb. 1. a (se) amari a (se) indispune a (se) indurera a (se) mihni a (se) necaji a (se) supara (inv. shi pop.) a (se) obidi (inv. shi reg.) a (se) scirbi (inv.) a (se) otzari a (se) rivni (fig.) a (se) catrani. (Lai ~ pe tata cu vorbele tale.) 2. a durea a indurera a mihni (inv.) a dosadi (fig.) a rani. (Ma ~ cemi spui.) 3. a (se) mihni a (se) posomori (inv.) a (se) tinji (fig.) a (se) innegura a (se) innora a (se) intuneca a (se) mohori. (De ce teai ~ ?)

A (se) intrista ≠ a (se) bucura a (se) inveseli a (se) veseli a se amuza a se invoiosha

A se intrista ≠ a se bucura a se inveseli

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

intristare intristari s. f. (intl.) 1. nota de plata. 2. intristari.

a baga (pe cineva) la intristare expr. a aresta (pe cineva) a baga (pe cineva) la inchisoare.

Intrare: intristare
intristare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intristare
  • ‑ntristare
  • intristarea
  • ‑ntristarea
plural
  • intristari
  • ‑ntristari
  • intristarile
  • ‑ntristarile
genitiv-dativ singular
  • intristari
  • ‑ntristari
  • intristarii
  • ‑ntristarii
plural
  • intristari
  • ‑ntristari
  • intristarilor
  • ‑ntristarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

intrista, intristezverb

  • 1. A deveni sau a face sa devina trist; a (se) mahni; a (se) indurera. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote SHi tu teai intristat fara pricina. C. PETRESCU C. V. 204. DLRLC
    • format_quote Se caina shi se intrista in sufletul ei. ISPIRESCU L. 26. DLRLC
    • format_quote Iordachi se intrista Dar pe ginduri mult nu sta. ALECSANDRI P. P. 181. DLRLC
    • format_quote Te intristeaza mult lucrul acesta? SAHIA N. 46. DLRLC
    • format_quote Nu i lea spus pina acuma k sa nul intristeze. REBREANU R. I 253. DLRLC
    • format_quote O vreme urita ma intristeaza. NEGRUZZI S. I 57. DLRLC
etimologie:
  • In + trist DEX '09 DEX '98

intristare, intristarisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) intrista. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Intristarile au distilat in mine veninul trudei. SADOVEANU A. L. 11. DLRLC
    • format_quote Vad lumean intristare K sufletumi cernit. ALECSANDRI P. I 178. DLRLC
    • format_quote O intristare adinca se vedea pe fatza lui. NEGRUZZI S. I 31. DLRLC
etimologie:
  • vezi intrista DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.