tristetze sf [At: POLIZU / Pl: ~tzi (ivr) ~ ~tzuri / E: trist + etze cf fr tristesse it tristezza] 1 Stare sufleteasca apasatoare Si: amaraciune mahnire (ivr) trista (inv) tristeala. 2 (Pex) Parere de rau Si: regret.

TRISTÉTZE tristetzi s. f. (SHi in forma tristetza) Stare de spirit apasatoare; mihnire amaraciune. Surid cu o Tristetze de moarte in suflet. CAMIL PETRESCU U. N. 414. La voi sint tristetzi grele iar eu in mijlocul acestor catastrofe sint absorbita numai de acest sentiment nou. C. PETRESCU I. II 68. Treci lasind in urma la raspintii mute Umbre solitare shi necunoscute Treci ducind o parte din tristetzea lor. TOPIRCEANU B. 13. ♦ Parere de rau regret. Azi nici macar imi pare rau K trec cu mult mai rar K cu tristetza capul tau Sentoarce in zadar. EMINESCU O. I 192. Varianta: tristétza s. f.

TRISTÉTZE s. f. stare sufleteasca apasatoare; mahnire amaraciune; melancolie; (p. ext.) regret. (dupa fr. tristesse it. tristezza)

TRISTÉTZE tristetzi f. Stare de spirit a unui om trist. [G.D. tristetzii] /trist + suf. etze

TRISTÉTZA s. f. v. tristetze.

tristetza f. 1. starea celui trist mahnire; 2. melancolie de temperament; 3. fig. ceea ce inspira tristetza: tristetzea toamnei (= fr. tristesse).

*tristétza f. pl. ĭ (fr. tristesse it. tristezza lat. tristĭtia). Intristare: tristetza unuĭ bolnav. Melancolie: tristetza toamneĭ.

tristétze s. f. art. tristétzea g.d. art. tristétzii; pl. tristétzi

tristétze s. f. art. tristétzea g.d. art. tristétzii; pl. tristétzi

tristetze

tristetze sb. f.

TRISTÉTZE s. 1. v. mahnire. 2. v. posomoreala. 3. duioshie durere intristare jale. (~ exprimata de o doina.) 4. melancolie. (O dulce ~.)

TRISTETZE s. 1. amaraciune intristare mihnire necaz suparare (inv. shi pop.) obidire (pop.) obida (inv. shi reg.) scirba (Transilv. Mold. shi Bucov.) banat (inv.) mihneala mihniciune scirbie (fig.) catranire. (TZia trecut ~?) 2. intristare mihnire posomoreala (rar) posaceala (fig.) innorare. (~ privirii.) 3. duioshie durere intristare jale. (~ exprimata de o doina.) 4. melancolie. (O dulce ~.)

Tristetze ≠ bucurie veselie voioshie

TRISTETZE. Subst. Tristetze intristare suparare mihnire mihniciune (inv.) amaraciune amar (fig.) amarire (rar) dezolare mohorire (fig.) mohoreala innorare (fig.) posomorire posomoreala urit indispozitzie; dor alean (pop.) melancolie nostalgie; jale durere indurerare necaz vai shi amar nefericire nenorocire; chin chinuire chinuiala (rar) suferintza suferire (inv.). Deprimare depresiune (fig.) stare depresiva demoralizare demoralizatzie (inv.) descurajare; desperare desperatzie (inv.) deznadejde (rar) deznadajduire. Nelinishte angoasa (livr.) anxietate neurastenie ipohondrie. Plictiseala plictis (inv. shi fam.) apatie indiferentza splin (spleen). Tinguire tinguit tinguiala jeluire jeluit. Lacrimi plins plinset plinsoare lamentatzie vaicareala (pop. shi fam.) vaitare vaiet vaitatura. Valea plingerii (a lacrimilor). TZristimanie (rar) Tristiman (rar) ipohondru; nefericit. Adj. Trist intristat suparat suparacios (rar) mihnit mihnicios (rar) amarit amar abatut mohorit innorat (fig.) plouat (fig.) posomorit posac morocanos indispus prost dispus intunecat (fig.) intunecos (fig.) dosadit (inv. shi pop. ) sumbru; melancolic nostalgic elegiac; indurerat necajit nefericit nenorocit; neconsolat neconsolabil nemingiiat chinuit suferitor (rar). Deprimat descurajat demoralizat dezolat desperat deznadajduit. Nelinishtit anxios ingrijorat; depresiv ipohondru. Plictisit apatic indiferent. Tinguitor tinguios tinguibil jalnic jeluit (pop.) plin de jale; plingator plingaretz plingocios vaitator (rar) vaitaretz (rar). Funebru sinistru funest lugubru macabru. Intristator deprimant dezolant (livr.) dezolator (rar) mihnitor (rar) apasator descurajant descurajator demoralizant. Vb. A fi trist a fi intristat a fi copleshit de tristetze a fi suparat (mihnit amarit posomorit) a fi rau (prost) dispus a fi indispus a fi abatut a se scula cu dosul (fundul) in sus a sta suparat a sta drimboi a fi (a sta a shedea a umbla) k o curca plouata a nui arde (cuiva) de gluma a nui fi (cuiva) boii acasa a i se ineca corabiile a nu fi in apele lui a nu fi in toate apele al durea (pe cineva) inima (sufletul) ai fi (cuiva) inima grea ai singera (cuiva) inima a plinge shi pamintul sub el. A suferi a se chinui a indura a suporta ashi inghitzi amarul a duce dorul a suferi de dor ai fi dor de... a tinji. A se plictisi ai fi (cuiva) urit a muri de plictiseala. A plinge a varsa lacrimi a se tingui a se jeli a se vaita a se vaicari (pop. shi fam.) a se vaiera (reg.) a se lamenta. A se intrista a se supara a se mihni a se amari (fig.) a se posomori a se indispune ashi strica buna dispozitzie a se intuneca (fig.) a se innegura (fig.) a se innora (fig.) ashi pune ceva la inima a ramine cu inima fripta; a se descuraja a se demoraliza; a despera a deznadajdui a(shi) pierde nadejdea. A intrista a supara a mihni a amari a dezola (livr.) a deprima a necaji a chinui a strica cuiva inima a indurera a neferici a nenoroci; a demoraliza a descuraja. Adv. Cu tristetze cu durere cu mihnire cu jale cu amaraciune; cu lacrimi de singe; cu nasul in jos cu inima k pamintul. V. boala consolare deznadejde lamentare necaz nefericire nelinishte neplacere pesimism plictiseala plins regret singuratate suparare temperament.