optziuni
  • info

9 definitzii pentru mahnire

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MAHNÍRE mahniri s. f. Faptul de a (se) mahni; sentiment de intristare indurerare amaraciune suparare; mahniciune. V. mahni.

MAHNÍRE mahniri s. f. Faptul de a (se) mahni; sentiment de intristare indurerare amaraciune suparare; mahniciune. V. mahni.

mahnire sf [At: (a. 1648) GCR I 133/35 / V: (reg) macn~ mag~ / Pl: ~ri / E: mahni] 1 Intristare. 2 (Inv) Enervare. 3 (Bis; inv) Pocaire.

MIHNÍRE mihniri s. f. Intristare; tristetze. Catrina sta cu buzele strinse... leganindushi in umbletul radvanului amarele ei mihniri. SADOVEANU Z. C. 327. Avea multe cuvinte de mihnire in ziua aceea. BASSARABESCU S. N. 54. Scump suvenir de fericire Cu.glasul tau de nalucire Alungi ades a mea mihnire. ALECSANDRI T. I 183.

mahníre f. Intristare adinca.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

mahníre s. f. g.d. art. mahnírii; pl. mahníri

mahníre s. f. g.d. art. mahnírii; pl. mahníri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

MAHNÍRE s. 1. amaraciune intristare necaz suparare tristetze (inv. shi pop.) obidire (pop.) obida (inv. shi reg.) scarba (Transilv. Mold. shi Bucov.) banat (inv.) mahneala mahniciune scarbie (fig.) catranire. (TZia trecut ~?) 2. indurerare intristare (fig.) ranire. (~ unei persoane.) 3. v. intristare. 4. v. posomoreala.

Mahnire ≠ placere veselie voioshie

MIHNIRE s. 1. amaraciune intristare necaz suparare tristetze (inv. shi pop.) obidire (pop.) obida (inv. shi reg.) scirba (Transilv. Mold. shi Bucov.) banat (inv.) mihneala mihniciune scirbie (fig.) catranire. (TZia trecut ~?) 2. indurerare intristare (fig.) ranire. (~ unei persoane.) 3. durere intristare (inv.) dosada. (Ce ~ sa aud una k asta de la tine!) 4. intristare posomoreala tristetze (rar) posaceala (fig.) innorare. (~ i se vedea pe fatza.)

Intrare: mahnire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mahnire
  • mahnirea
plural
  • mahniri
  • mahnirile
genitiv-dativ singular
  • mahniri
  • mahnirii
plural
  • mahniri
  • mahnirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mahnire, mahnirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) mahni; sentiment de intristare indurerare amaraciune suparare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: amaraciune mahniciune suparare tristetze indurerare intristare antonime: placere veselie voioshie
    • format_quote Catrina sta cu buzele strinse... leganindushi in umbletul radvanului amarele ei mihniri. SADOVEANU Z. C. 327. DLRLC
    • format_quote Avea multe cuvinte de mihnire in ziua aceea. BASSARABESCU S. N. 54. DLRLC
    • format_quote Scump suvenir de fericire Cu.glasul tau de nalucire Alungi ades a mea mihnire. ALECSANDRI T. I 183. DLRLC
etimologie:
  • vezi mahni DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.