LÍPSA lipsuri s. f. 1. Faptul de a nu se afla intrun loc (unde ar fi trebuit sa fie in mod obishnuit); absentza. ◊ Loc. adv. (Jur.) In lipsa = in contumacie. ◊ Loc. prep. In (sau din) lipsa de... = nefiind neavand ceva din cauza k lipseshte. In lipsa (cuiva sau a ceva) = cat timp (sau in timp ce) cineva sau ceva lipseshte. ◊ Expr. Mai bine lipsa = mai bine deloc mai bine renuntz. A duce lipsa (de ceva) = a nu avea ceva (in cantitate suficienta). ♦ (Adjectival) Care lipseshte absent. Lipsa la apel. 2. Lucru care lipseshte dintrun ansamblu. 3. Faptul de a avea lacune scaderi deficientze defecte; lacuna scadere deficientza defect al cuiva sau a ceva. 4. Faptul de ai lipsi cuiva cele necesare; nevoie saracie. 5. (Inv. shi reg.) Necesitate trebuintza. ◊ Loc. adj. De lipsa = necesar indispensabil. Am inshirat toate cele cemi sunt de lipsa. [Pl. shi: (inv.) lipse] Din lipsi (derivat regresiv).

lipsa [At: DOSOFTEI V. S. noiembrie 156^v/22 / Pl: ~se ~suri / E: lipsi] 1 sf Absentza dintrun loc unde ar trebui sa fie in mod obishnuit a cuiva sau a ceva. 2 sf (Urmat de determinari in genitiv sau udp „de”) Penurie. 3 ai Care nu se afla intrun loc unde ar trebui sa fie in mod obishnuit Si: absent. 4 sf (D. persoane; ie) A fi sau (inv) a se afla ~ A nu fi prezent. 5 sf (D. persoane; ie) A pune sau a da ~ A declara absent. 6 sf (Ilav) In ~ in absentza. 7 sf (Jur; inv; ial) In contumacie. 8 sf (Ilpp) In lipsa (cuiva sau a ceva) Cat timp lipseshte cineva sau ceva. 9 sf (Ilpp) In (sau din rar la) ~ de (ceva) Din pricina faptului k lipseshte ceva. 10 sf (Ial) Neavand ceva. 11 sf (Ial) Din cauza k cineva nu este prezent. 1213 sf (Ilpp) Din ~sa Nefiind sau neavand ceva din cauza k ceva sau cineva lipseshte. 14 sf (Inv; ilpp) Pentru (sau rar la ~sa) Din cauza k ceva sau cineva lipseshte. 15 sf (Udp „de”; ie) Mai bine ~ Mai bine fara... 16 sf (Ie) A avea (sau a duce a simtzi rar a trage) ~ de sau a simtzi (a resimtzi ori a duce) ~sa A nu avea ceva in cantitate suficienta. 17 sf (Iae) A nu avea ceva atunci cand este nevoie. 18 sf (D. persoane; ie) A simtzi a resimtzi ori a duce ~sa Ai fi dor de cineva sau de ceva. 19 sf (Ie) A fi sau a se afla ori a ramane in ~ de A nu mai avea ceva in cantitate suficienta. 20 sf (Iae) A nu mai avea ceva in caz de nevoie. 21 sf (Ie) A fl ~ de sau a se simtzi ~sa (cuiva sau a ceva) A nu se gasi intrun loc unde ar trebui sa se afle. 22 sf (Inv) Stare de saracie generala provocata de calamitatzi naturale de razboaie etc. 23 sf (Pex) Calamitate. 24 sf (Mpl) Privatziuni. 25 sf (Ie) A fi sau a se afla a se gasi in sau (rar) cu ~ sau a duce ~ ori ~suri A trai intro stare de mare saracie. 26 sf (Ivp) Foamete cauzata de seceta. 27 sf Seceta. 28 sf lmperfectziune. 29 sf Lacuna. 30 sf Deficientza (1). 31 sf (Inv) Gresheala (2). 32 sf (Inv) Viciu. 33 sf (Inv) Tara. 34 sf (Mpl) Ceea ce lipseshte dintrun ansamblu. 35 sf (Mpl; spc; d. bani sau alte valori) Ceea ce lipseshte dintro suma dintro totalitate dintrun inventar Si: deficit minus. 36 sf (Inv; dupa v k „a implini” „a indeplini” „a umple”) Gol (35). 37 a Care nu este complet. 38 sf (Nob) Loc din care lipseshte ceva. 39 sf (Pex) Ceea ce este necesar Si: necesitate nevoie trebuintza (irg) nishtota. 40 sf (Pex) Ceea ce se cere Si: cerintza recerintza (liv) imperativ. 41 sf (Pop) Nevoie fiziologica Si: treaba (liv) defecatzie. 42 sf (Ivr; ila) De ~ Necesar. 43 sf (Ivr; ie) A (i) fi ori a avea ~ sau de ~ (de catre la sau sa) A(i) fi necesar ceva sau cineva. 44 sf (Ivr; iae) A(i) fi util ceva sau cineva. 45 sf (Irg; iae) A(i) fi indispensabil ceva sau cineva.

LÍPSA lipsuri s. f. 1. Faptul de a nu se afla intrun loc (unde ar fi trebuit sa fie in mod obishnuit); absentza. ◊ Loc. adv. (Jur.) In lipsa = in contumacie. ◊ Loc. prep. In (sau din) lipsa de... = nefiind neavand ceva din pricina k lipseshte. In lipsa (cuiva sau a ceva) = cat timp (sau in timp ce) cineva sau ceva lipseshte. ◊ Expr. Mai bine lipsa = mai bine deloc mai bine renuntz. A duce lipsa (de ceva) = a nu avea ceva (in cantitate suficienta). ♦ (Adjectival) Care lipseshte absent. Lipsa la apel. 2. Lucru care lipseshte dintrun ansamblu. 3. Faptul de a avea lacune scaderi deficientze defecte; lacuna scadere deficientza defect al cuiva sau a ceva. 4. Faptul de ai lipsi cuiva cele necesare; nevoie saracie. 5. (Inv. shi reg.) Necesitate trebuintza. ◊ Loc. adj. De lipsa = necesar indispensabil. Am inshirat toate cele cemi sunt de lipsa. [Pl. shi: (inv.) lipse] Din lipsi (derivat regresiv).

LÍPSA lipsuri s. f. 1. (Cu determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de») Faptul k cineva sau ceva nu se gaseshte intrun loc (unde ar fi trebuit sa fie in mod obishnuit); absentza. Lipsa lui nu impiedeca sa domneasca o veselie atit de deplina. REBREANU R. I 229. Nimeni nu bagase in seama lipsa lui FatFrumos afara de imparatitza care avea obiceiul sa manince cu dinsul. POPESCU B. I 29. Ura shi dispretzuia lipsa de demnitate shi lingushirea. GHICA S. A. 84. ◊ Loc. prep. In (sau din) lipsa de... = lipsind nefiind neavind (cineva) ceva din pricina k lipseshte k nu este. Nam venit din lipsa de timp. ▭ Vitejii poartan frunte crengi verzi ce se indoaie K lauri blinzi de pace in lipsa de razboaie. ALECSANDRI P. III 336. In lipsa de prosop sa usca la aer. DRAGHICI R. 148. In lipsa (cuiva) = cit timp sau in timp ce cineva lipseshte de undeva (mai ales de acasa). Are sa ne ashtepte nepoata Cecilia cu automobilul la gara shi are sa ne arate cea invatzat dinsa in lipsa noastra. C. PETRESCU A. 398. Viind shi boierul acasa intreba: Cine a mai fost paici in lipsa mea? ce sa mai petrecut? ISPIRESCU L. 181. Voi priveghea nurorile... shi nu leoi lasa nici pas a ieshi din casa in lipsa feciorilor mei. CREANGA P. 4. ◊ Loc. adv. (Jur.) In lipsa = in contumacie. ◊ Expr. Mai bine lipsa = mai bine ma lipsesc. A duce lipsa (de ceva) = a nu avea ceva (in cantitate suficienta). Am fost sami vad ocolul meu de vite. Sarmanele duc lipsa de nutretz. ANGHELIOSIF C. M. II 20. ♦ (Neobishnuit) Gol loc in care lipseshte ceva. Privirea mi se ingropa in lipsa neagra a unei scinduri din susul paretelui dimpotriva. HOGASH M. N. 88. ♦ (Cu valoare de adjectiv invariabil) Care lipseshte absent. Lipsa la apel. ▭ Erau ude shi acestea [lemnele] shi lipsa la cintar. PAS Z. I 131. Duse mina la buze sashi ascunda cei doi dintzi lipsa. SADOVEANU P. S. 65. Daca la cea dintii ciupeala ar fi venit un domn inspector shi iar fi facut casa ar fi gasit lipsa mai nimic. CARAGIALE M. 236. 2. (Mai ales la pl.) Lucruri care lipsesc dintrun ansamblu dintro totalitate. Gasise o multzime de lipsuri la fiecare transport shi nu voia sa elibereze shoferilor acte de primire. GALAN B. I 265. 3. Faptul de a nu fi deplin desavirshit complet; imperfectziune scadere defect. V. lacuna gresheala eroare. O arma din cele mai ascutzite cu ajutorul careia partidul scoate la iveala shi inlatura lipsurile din munca este critica shi autocritica. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 8 41. Prins in iureshul intrecerilor se muncea sashi completeze lipsurile meshteshugului. MIHALE O. 168. 4. Faptul de ai lipsi cuiva cele necesare; nevoie jena materiala. V. saracie. [Millo] se revolta; paraseshte casa parinteasca shi pe ai sai shi intra nepregatit intro viatza de lupta shi lipsuri spre ashi implini destinul. SADOVEANU E. 68. SHtia ce este necazul shi lipsa. ISPIRESCU L. 123. Scavinschi... alerga la Iashi dar saracia shi lipsa il intovarashira shi aici. NEGRUZZI S. I 206. 5. (Invechit shi regional adesea in constructzii cu verbul «a avea») Necesitate nevoie trebuintza. Cind vei avea lipsa de mine numai scutura friul k eu voi fi la tine. RETEGANUL P. II 12. Avem lipsa de ploi. ALECSANDRI T. I 388. ◊ Expr. De lipsa = necesar indispensabil. Pamintul i e de lipsa [poporului]. RUSSO O. 38. Pot nascoci toate acele cem sint de lipsa. DRAGHICI R. 102. Pl. shi: lipse (EMINESCU N. 41 ODOBESCU S. III 38).

LÍPSA ~uri f. 1) Stare cand cineva sau ceva nu se afla in locul unde ar fi trebuit sa se afle. 2) Ceea ce lipseshte cuiva sau din ceva. ~ de bani. [G.D. lipsei] /v. a lipsi

LIPSA s.f. (Ban. Trans. SV) Nevoie. C: Nu cheltui pre lucru k acela pre care nai nice o lipsa ce numai pre care ai lipsa. CS 35^v. Lipsza. Necessitas. AC 351. In lipsele noastre sa ne agiutam. PP 75^v; cf. NT 1648 248^r 249^r; CS 26^r 64^v 66^r 67^r 79^v. ◊ (Trans. SV) Loc. adj. De lipsa = necesar. Cu ce e de lipsa de vreame sa se grijasca. CS 40^r. A treia fapta buna careai mai de lipsa omului creshtin. PP 62^v; cf. SAVA ASHEZAMINTURILE; CS 18^v; PP 5^v 66^v. ◊ Loc. vb. (Trans. SV) A avea lipsa = A trebui. Cartularii cei invatzat au lipsa k sa mearga shi ei in casa lui Dumnezau? CS 94^r. (Mold. Trans. SV) A fi lipsa = a trebui. A: Lui Dumnezeu nu [i] e lipsa sa invetze de la om nimica. N. COSTIN: C: Iaste linpa tuturora sa sa departeaze de care minciuna iaste mai mica. CS 98^r; cf. SAVA ASHEZAMINTURILE; CS 17^r 35^r 95^r 98^v. Etimologie: lipsi. Vezi shi lipsi. Cf. n i sh t o t a (2) s u c sh i g; l i p s i.

lipsa f. 1. absentza de ce s’ar cere sau ar fi necesar; 2. neavere: traieshte in mare lipsa; 3. trebuintza nevoie: a avea lipsa de...; 4. absentza: in lipsa lui; 5. lacuna defect: are multe lipsuri. [Gr. bizantin LIPSIS]. ║ int. exprima dispretz sau desgust: lipsa de asha bogatzie.

lípsa f. pl. e shi urĭ (ngr. lipsis d. vgr. leipsis; bg. lipsa. V. eclipsa). Absentza unuĭ lucru saŭ a uneĭ persoane: lipsa de banĭ de soldatzĭ de curaj in lipsa mea a sosit el. Saracie: a trai in mare lipsa. Defect: aceasta carte acest om are marĭ lipsuri. Nevoĭe necesitate: e mare lipsa de banĭ in pĭatza. A fi lipsa (la apel) a fi absent (la apel). A da pe cineva lipsa (la apel) al da al anuntza k absent. Interj. de dispretz orĭ de dezgust: lipsa de asha prietenĭ (adica: „de cit asha prietenĭ maĭ bine lipsa orĭ ma lipsesc de eĭ”)! V. deficientza.

lípsa s. f. g.d. art. lípsei; pl. lípsuri

lípsa s. f. g.d. art. lípsei; pl. lípsuri

LÍPSA s. v. necesitate nevoie trebuintza.

LÍPSA s. adj. 1. s. v. absentza. 2. adj. v. absent. 3. s. v. gol. 4. s. v. manco. 5. s. (FIN.) deficit minus. (Are in casa o ~ de cateva milioane de lei.) 6. s. insuficientza saracie (inv.) neajungere. (~ de legume pe piatza.) 7. s. v. saracie. 8. s. v. defect.

lipsa s. v. NECESITATE. NEVOIE. TREBUINTZA.

LIPSA s. adj. 1. s. absentza (rar) lipsire. (~ lui a fost remarcata.) 2. adj. absent. (Este ~ la apel la shcoala.) 3. s. gol lacuna. (Completeaza ~urile.) 4. s. (FIN.) manco. 5. s. (FIN.) deficit minus. (Are in casa o ~ de citeva sute de lei.) 6. s. insuficientza saracie (inv.) neajungere. (~ de legume pe piatza.) 7. s. mizerie nevoie saracie (livr.) indigentza penurie privatziune (inv. shi pop.) calicenie calicie neavere (inv. shi reg.) nishtota scumpete ticaloshie (reg.) sarapanie (inv.) meseratate mishelatate mishelie neputintza novointza scadere scumpatate. (O acuta ~ bintuia pe atunci.) 8. s. cusur defect deficientza imperfectziune insuficientza lacuna meteahna neajuns pacat scadere slabiciune viciu (livr.) carentza racila tara (pop. shi fam.) beteshug (reg. shi fam.) hiba (reg.) madea teahna (Olt. Munt. shi Mold.) ponos (inv.) gresheala lichea nedesavirshire rautate. (Are multe ~.)

Lipsa ≠ indestulare prezentza prisos surplus

LIPSA DE IMPORTANTZA. Subst. Lipsa de importantza modicitate (livr.) insignifiantza (livr.) nonvaloare maruntzime (rar) nimicnicie nimicie (inv.); inutilitate neutilitate nefolosintza; zadarnicie deshertaciune. Banalitate mediocritate platitudine. Lucru de nimic nimic nimicutza (dim.) o nimica toata maruntzish bagatela fleac flecushtetz (dim.) fleculetz jucarie (fig.) chitzibush (fam.). Vorbe goale vorbe de claca palavre apa de ploaie (fig.) balon de sapun (fig.). Minimalizare bagatelizare; subapreciere subestimare subevaluare. Devalorizare depreciere degradare. Adj. Lipsit de importantza fara importantza neimportant; neglijabil neinsemnat nesemnificativ modic (livr.) insignifiant (livr.) fara valoare fara pretz de nimic de doi bani; a cincea roata la carutza inutil neutil nefolositor netrebuincios zadarnic. Banal mediocru plat (fig.) shters (fig.) de rind ordinar comun obishnuit. Mic minim marunt minor; secundar marginal (livr.) colateral lateral (fig.). Devalorizat depreciat degradat. Vb. A fi lipsit de importantza a nu avea (nici o) importantza a fi fara valoare a nu avea (nici o) valoare a nu insemna nimic a nu conta a nu valora a nu face doi bani a nu face o para chioara a nu face nici cit o ceapa degerata de prisos a fi in plus a fi a cincea roata la carutza. A se devaloriza ashi valoarea (importantza) a se deprecia a se degrada; a cadea in desuetudine a se perima. A minimaliza a bagateliza; a subaprecia a subestima a subevalua. V. inutilitate micime.

FAUTE DE MIEUX (fr.) in lipsa de ceva mai bun A recurge la o solutzie faute de mieux a o accepta k singura posibila deshi nu e cea mai buna.

LE COMBAT CESSA FAUTE DE COMBATTANTS (fr.) lupta sa sfarshit din lipsa de luptatori Corneille „Le Cid” act. IV scena 5. Astfel incheie Rodrigue relatarea bataliei sale cu maurii care a reushit sai infranga pana la unul. Astazi constatare glumeatza in legatura cu o dezbatere care sa incheiat precipitat sau la care sa renuntzat din lipsa de participantzi.