optziuni
  • info

13 definitzii pentru prihana

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PRIHÁNA prihane s. f. (Rar) Fapta care incalca morala; vina morala necinste; pacat. ◊ Loc. adj. Fara (de) prihana = curat pur2 nevinovat; cast. Din ucr. pryhana.

PRIHÁNA prihane s. f. (Rar) Fapta care incalca morala; vina morala necinste; pacat. ◊ Loc. adj. Fara (de) prihana = curat pur2 nevinovat; cast. Din ucr. pryhana.

prihana sf [At: (cca 16791680) GCR I 242/24 / V: (ivr) ~igh~ / Pl: ~ne (inv) ~hani / E: ucr пригана pn przygana] 1 (Inv) Acuzare. 2 (Inv) Blam. 3 (Iuz; ilv) Ai arunca (sau ai zice) ~ A invinui. 4 (Iuz; ial) A reprosha. 5 (Rar) Fapta care incalca morala Si: (inv) prihanie (1) prihanire (3). 6 (Ila) Fara (de) ~ Nevinovat. 7 (Ial) Cast.

PRIHÁNA (rar) prihane s. f. (Astazi rar) Pata morala necinste; pacat. Cartea sufletelor?... Dei cata Pentruo foaie luminoasa cum eshti tu iubite bane Cite altele minjite deale raului prihane. Ghemuiesc in mii de cute vechi dureri in veci aprinse. DAVILA V. V. 61. ◊ (Mai ales in loc. adj.) Fara (de) prihana = curat pur nepatat nevinovat; cast. Lasatzi imparatului cununa sa fara de prihana. SADOVEANU D. P. 139. Bunatate fara de margini shi cinste fara prihana. HOGASH H. 46. Tu Ileana Cosinzana Sufletzel fara prihana SHi tu soare luminate Trupshor farde pacate. ALECSANDRI P. P. 29.

PRIHÁNA f. Vina morala. ◊ Fara ~ curat; nevinovat; neprihanit. /<ucr. pryhana

prihana f. pata sufleteasca; fig. fara prihana curat la inima cast prob. [Ceh PRIHANA mustrare].

prihána f. pl. inuz. e (rut. prigana pron. hana; ceh. prihana shi hana oprobriŭ [d. vgerm. hūna ngerm. hohn oprobriŭ de unde shi fr. honnir a reproba] infl. de vsl. gonĭatĭ goniti a goni). Vechĭ. Oprobriŭ pata morala. Fara prihana neprihanit nepatat imaculat.

prighana sf vz prihana

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

prihána (rar) s. f. g.d. art. prihánei; pl. priháne

prihána s. f. g.d. art. prihánei; pl. priháne

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PRIHÁNA s. v. abatere acuzare acuzatzie blam blamare condamnare culpabilitate culpa dezaprobare eroare gresheala imputare imputatzie infierare invinovatzire invinuire neaprobare pacat pangarire profanare reprobare reprosh respingere spurcare stigmatizare vina vinovatzie.

prihana s. v. ABATERE. ACUZARE. ACUZATZIE. BLAM. BLAMARE. CONDAMNARE. CULPABILITATE. CULPA. DEZAPROBARE. EROARE. GRESHEALA. IMPUTARE. IMPUTATZIE. INFIERARE. INVINOVATZIRE. INVINUIRE. NEAPROBARE. PACAT. PINGARIRE. PROFANARE. REPROBARE. REPROSH. RESPINGERE. SPURCARE. STIGMATIZARE. VINA. VINOVATZIE.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prihána (prihắni) s. f. 1. (Inv.) Acuzatzie vina. 2. Pata defect cusur meteahna. Sl. dar lipseshte etimonul exact cf. ceh. prihana pol. przygana rut. prigana (Miklosich Slaw. Elem. 39; Cihac II 237; Tiktin) cf. prigoni. Trecerea lui g › h nu a fost explicata. Der. prihani vb. (a pata); prihanie s. f. (pata dezonoare); neprihanit adj. (pur curat cast).

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

CHEVALIER SANS PEUR ET SANS REPROCHE (fr.) cavaler fara teama shi fara prihana Apelativ al ilustrului cavaler medieval Bayard. Astazi folosit mai mult cu sens ironic.

Intrare: prihana
prihana1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prihana
  • prihana
plural
  • prihane
  • prihanele
genitiv-dativ singular
  • prihane
  • prihanei
plural
  • prihane
  • prihanelor
vocativ singular —
plural —
prihana2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: DER
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prihana
  • prihana
plural
  • prihani
  • prihanile
genitiv-dativ singular
  • prihani
  • prihanii
plural
  • prihani
  • prihanilor
vocativ singular —
plural —
prighana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

prihana, prihanesubstantiv feminin

  • 1. rar Fapta care incalca morala; vina morala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: necinste pacat
    • format_quote Cartea sufletelor?... Dei cata Pentruo foaie luminoasa cum eshti tu iubite bane Cite altele minjite deale raului prihane... Ghemuiesc in mii de cute vechi dureri in veci aprinse. DAVILA V. V. 61. DLRLC
    • chat_bubble locutziune adjectivala Fara (de) prihana = pur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cast curat nepatat nevinovat pur
      • format_quote Lasatzi imparatului cununa sa fara de prihana. SADOVEANU D. P. 139. DLRLC
      • format_quote Bunatate fara de margini shi cinste fara prihana. HOGASH H. 46. DLRLC
      • format_quote Tu Ileana Cosinzana Sufletzel fara prihana SHi tu soare luminate Trupshor farde pacate. ALECSANDRI P. P. 29. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.