cast ~a a [At: ODOBESCU S. III 56 / Pl: cashti ~e / E: lat castus] 1 Pur. 2 Virtuos.

CAST A cashti ste adj. Virtuos pur neprihanit nepatat. Eu cred k nui nici una Cu pacate! Cea mai casta Treacantii! COSHBUC P. I 73. «Diva» care nu cunoshtea moravurile caste ale publicului brailean apare pe scena intrun costum abracadabrant. CARAGIALE O. III 10.

CAST A cashti ste adj. Pur neprihanit; virtuos. Lat. lit. castus.

CAST A adj. Pur neprihanit neintinat nepatat; virtuos. [< lat. castus cf. it. casto].

CAST A adj. pur neprihanit neintinat; nepatat virtuos. (< it. casto lat. castus)

CAST ~a (cashti ~e) Care este cinstit shi neprihanit; pur. /<lat. castus

cast a. curat rezervat shi modest.

*cast a adj. pl. cashtĭ caste (lat. castus). Curat fara pata morala: suflet cast. Caruĭa nuĭ place vorba saŭ purtarea urita: ureche casta.

cast adj. m. pl. cashti; f. cásta pl. cáste

cast adj. m. pl. cashti; f. sg. cásta pl. cáste

cast sta; cashti ste pl.

CAST adj. v. inocent.

CAST adj. candid feciorelnic fecioresc inocent neprihanit nevinovat pudic virgin virginal (inv.) nestricat prost vergur (fig.) curat imaculat neintinat nepatat pur serafic (inv. fig.) neatins preacurat. (Un suris ~.)

Cast ≠ corupt depravat stricat

CÁSTA adj. fecioara neprihanita virgina (inv.) intreaga (fig.) imaculata. (O tanara ~.)

CASTA adj. fecioara neprihanita virgina (inv.) intreaga (fig.) imaculata. (O tinara ~.)

cast (cásta) adj. Pur neprihanit. It. casto lat. castus (sec. XIX). Der. castitate s. f. din lat.