VIRTUÓS OÁSA virtuoshi oase adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care respecta shi realizeaza in mod consecvent dezideratele etice principiile shi normele morale; inzestrat cu multe virtutzi; (despre manifestarile oamenilor) care denota virtute. ♦ Corect cast. [Pr.: tuos] Din lat. virtuosus fr. vertueux.

virtuos¹ ~oasa a [At: PETROVICI P. XV/10 / P: ~tuos / V: (inv) ~tos / Pl: ~oshi ~oase / E: lat virtuosus fr vertueux it virtuoso] 1 (Inv; d. oameni) Curajos (1). 2 (Inv; d. actziuni) Care denota curaj (1). 3 Care respecta shi realizeaza in mod consecvent dezideratele etice. 4 Care este inzestrat cu virtutzi morale. 5 (D. manifestari ale oamenilor) Care este conform preceptelor etice. 9 (D. femei) Care practica abstinentza sexuala din considerente morale Si: cast. 1011 (D. femei) Fidela (12).

virtuos² ~oasa smf vz virtuoz

virtuos¹ oasa adj. (despre oameni) Care respecta shi realizeaza in mod consecvent principiile shi normele etice; care este inzestrat cu multe virtutzi. ◊ (subst.) Virtuosul este omul care cunoashte shi se comporta in consecintza (VIANU). ♦ (despre manifestari fapte etc. ale oamenilor) Care exprima tradeaza sau denota virtute; care caracterizeaza pe omul virtuos. • sil. tuos. pl. oshi oase. /<lat. virtuosus a um fr. vertueux it. virtuoso.

virtuos² oasa adj. v. virtuoz.

VIRTUÓS OÁSA virtuoshi oase adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care respecta shi realizeaza in mod consecvent deziderate etice; inzestrat cu multe virtutzi; (despre manifestarile oamenilor) care denota virtute. ♦ Corect cast. [Pr.: tuos] Din lat. virtuosus fr. vertueux.

VIRTUÓS¹ OÁSA virtuoshi oase adj. (Despre oameni) Care respecta shi realizeaza in mod consecvent dezideratele etice; care este inzestrat cu multe virtutzi; (despre manifestari ale oamenilor) care denota sau oglindeshte virtute. Nu pot sa existe oameni nici absolut virtuoshi nici absolut vitzioshi. GHEREA ST. CR. II 249. De aceea trebuie satzi vorbesc asha. cum ash vorbi unui frate shi unui cetatzean virtuos. GHICA A. 70. Traiul lor tihnit patriarhal shi virtuos aduna linga ei pe pribegii lor fratzi. NEGRUZZI S. 271. ◊ (Substantivat) Virtutea nul impiedica sa invidieze soarta celor mai putzin virtuoshi. C. PETRESCU C. V. 175. ♦ Corect cast. Virtuoasa lui sotzie se trase la tzara consacrinduse numai la creshterea copiilor sai. NEGRUZZI S. I 333. Varianta: (invechit) virós oása (GOLESCU I. 39) adj.

VIRTUÓS OÁSA adj. Cu multe virtutzi; cinstit curat cast. ♦ Care are un talent exceptzional care poseda la perfectzie tehnica unei arte. [< lat. virtuosus cf. it. virtuoso fr. vertueux].^[1]

VIRTUÓS OÁSA adj. cu multe virtutzi. ◊ cinstit curat cast. (< lat. virtuosus dupa fr. vertueux)

VIRTUÓS ~oása (~óshi ~oáse) 1) (despre persoane) Care are virtute; cu virtute; plin de virtutzi. 2) (despre manifestari ale persoanelor) Care se caracterizeaza prin virtute. Conduita ~oasa. [Sil. tuos] /<lat. virtuosus fr. vertueux

virtuos a. 1. plin de virtute: femeie virtuoasa; 2. inspirat de virtute: fapta virtuoasa.

*virtuós oása adj. (lat. virtuosus; fr. vertueux; it. virtuoso. V. virtos). 1. Plin de virtute: om virtuos fapta virtuoasa. 2. (dupa it.). Care shtie sa cinte foarte bine dintr’un instrument muzical (shi fig. priceput in ceva): Paganini fu un mare virtuos (saŭ virtuoz fem. oza). Adv. Cu virtute: a trai virtuos.

virtos² ~oasa a vz virtuos¹

VIRTÓS OASA adj. v. virtuos¹.

virtuós (tuos) adj. m. pl. virtuóshi; f. virtuoása pl. virtuoáse

virtuós adj. m. (sil. tuos) pl. virtuóshi; f. sg. virtuoása pl. virtuoáse

virtuos uoasa.

Virtuos ≠ defectuos