PRIHÁNA (rar) prihane s. f. (Astazi rar) Pata morala necinste; pacat. Cartea sufletelor?... Dei cata Pentruo foaie luminoasa cum eshti tu iubite bane Cite altele minjite deale raului prihane. Ghemuiesc in mii de cute vechi dureri in veci aprinse. DAVILA V. V. 61. ◊ (Mai ales in loc. adj.) Fara (de) prihana = curat pur nepatat nevinovat; cast. Lasatzi imparatului cununa sa fara de prihana. SADOVEANU D. P. 139. Bunatate fara de margini shi cinste fara prihana. HOGASH H. 46. Tu Ileana Cosinzana Sufletzel fara prihana SHi tu soare luminate Trupshor farde pacate. ALECSANDRI P. P. 29.