4 definitzii pentru sminta (sminteala)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
sminta sf [At: DOSOFTEI PS. 63/19 / V: sman~ / Pl: ~te / E: pvb sminti] 1 (Irg) Sminteala (1). 2 (Irg) Paguba. 3 (Reg; ie) A da (pe cineva) de ~ A face cuiva rau. 4 (Reg; iae) A supara. 5 (Irg) Gresheala (2). 6 (Inv; ie) A cadea in ~ A greshi (1). 7 (Irg) Vina. 8 (Irg) Defect (5).
smínta (Trans. Ban.) shi smínta (vechí) f. pl. sminte (d. smintesc). Sminteala gresheala.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SMÍNTA s. v. abatere alienare alienatzie boala mintala culpabilitate culpa dauna dementza eroare gresheala nebunie paguba pacat pierdere prejudiciu sminteala smintire stricaciune tzicneala vina vinovatzie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
sminta s. v. ABATERE. ALIENARE. ALIENATZIE. BOALA MINTALA. CULPABILITATE. CULPA. DAUNA. DEMENTZA. EROARE. GRESHEALA. NEBUNIE. PAGUBA. PACAT. PIERDERE. PREJUDICIU. SMINTEALA. SMINTIRE. STRICACIUNE. TZICNEALA. VINA. VINOVATZIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||