SCADÉRE scaderi s. f. 1. Actziunea de a scadea shi rezultatul ei; reducere micshorare descreshtere (a cantitatzilor a volumului a proportziilor). ♦ Una dintre cele patru operatzii aritmetice fundamentale prin care se determina diferentza dintre doua numere diferentza care adunata cu scazatorul trebuie sa dea un numar egal cu descazutul. 2. Defect cusur lipsa imperfectziune. ♦ (Inv.) Pierdere diminuare a valorii. V. scadea.

scadere [At: PSALT 209 / Pl: ~ri / E: scadea] 1 Reducere a dimensiunii a intinderii a suprafetzei a volumului a lungimii a inaltzimii a adancimii a latzimii a grosimii a greutatzii etc. 2 (Ccr) Ceea ce se reduce Si: scazamant (3). 3 (Spc) Coborare a nivelului unei ape. 4 (Ggf; inv) Reflux. 5 Reducere a cantitatzii a numarului a desimii a abundentzei a plafonului a pretzului. 6 Reducere a proportziilor unui tot unui ansamblu prin luarea (ori absentza) unei partzi componente. 7 Scoatere din evidentza a unor bunuri (uzate depreciate etc.) 8 (Inv) Inlesnire la efectuarea unei obligatzii materiale la plata unei datorii (prin diminuarea plafonului lor). 9 (Mat; spc) Una dintre cele patru operatzii matematice fundamentale prin care se determina diferentza dintre doua numere diferentza care adunata cu scazatorul trebuie sa dea un numar egal cu descazutul Si: (inv) substractzie tragere (ivr) scazamant (7) subtragaciune. 10 (Spc) Diferentza a doua numere complexe. 11 (Mat; ivr; pex) Descazut. 12 Reducere a duratei unui interval unei unitatzi de timp. 13 Diminuare a utilitatzii a valorii a insemnatatzii a prestigiului. 14 (Inv) Declin (2). 15 (Inv) Decadentza (1). 16 (Inv; d. bani; ie) A umbla cu ~ A avea cursul depreciat. 17 (Inv) Circumstantza defavorabila Vz necaz nenorocire restrishte. 18 (Irg) Umilire. 19 (Irg) Rushine¹. 20 Ceea ce constituie o deficientza un cusur un defect o insuficientza o gresheala un pacat un viciu. 21 (Inv) Paguba. 22 (Inv) Pierdere de vietzi omeneshti. 23 (Inv) Pieire.

SCADERE scaderi s. f. 1. Actziunea de a scadea shi rezultatul ei; reducere micshorare descreshtere (a cantitatzilor a volumului a proportziilor). ♦ Una dintre cele patru operatzii aritmetice fundamentale prin care se determina diferentza dintre doua numere diferentza care adunata cu scazatorul trebuie sa dea un numar egal cu descazutul. 2. Defect cusur lipsa imperfectziune. ♦ (Inv.) Pierdere diminuare a valorii. V. scadea.

SCADÉRE scaderi s. f. I. Actziunea de a scadea shi rezultatul ei. 1. Micshorare reducere descreshtere imputzinare (a cantitatzii a volumului a proportziilor). Scaderea pretzurilor. 2. Una dintre cele patru operatzii aritmetice fundamentale prin care se scot dintrun numar atitea unitatzi cite are altul calculinduse diferentza dintre ele. Totzi copiii trebuie sa invetze carte incit sa poata citi shi a scrie shi cele trebuincioase trei socoteli adunarea inmultzirea shi scaderea. GOLESCU I. 24. ♦ Indepartare suprimare a unei partzi dintrun tot; retzinere a unei partzi dintro suma inainte de a o elibera. ◊ Loc. adv. Fara scadere = fara lipsuri; complet in intregime. Nu ne ramine putere... Sa spunem fara scadere Izbinzile... Ce ai savirshit. CONACHI P. 41. 3. Slabire a intensitatzii a tariei; diminuare. O iubea arzator shi fara scadere ba poate shi mai mult k la inceput. GALACTION O. I 112. SHi fugea unul de altul gindind k prin departare Amoriului vor aduce scadere shimputzinare. CONACHI P. 84. II. 1. Defect cusur lipsa deficientza. «Baba Hirca»... va fi avind din punct de vedere literar shi dramatic unele scaderi. SADOVEANU E. 72. Bordeiul dupa ce era gol mai avea shi alta scadere numai cit nu cadea de rau de slab. RETEGANUL P. IV 69. Scaderile shi neajunsurile lui sa nu i le spui drept in fatza. SBIERA P. 226. 2. (Invechit) Diminuare a valorii cuiva. El pastrase starea shi privilegiurile lor [a ungurilor] cu paguba rominilor shi scaderea sa. BALCESCU O. II 307.

SCADÉRE ~i f. 1) v. A SCADEA. 2) Micshorare a ceva din punct de vedere cantitativ. ~ea pretzurilor. 3) (in opozitzie cu adunare) Operatzie aritmetica prin care dintrun numar (descazutul) se scot atatea unitatzi cate are altul (scazatorul) calculanduse diferentza dintre ele. ◊ Semnul ~i minus. 4) fig. Lipsa a unei insushiri fizice sau morale; neajuns; cusur; defect; meteahna. /v. a scadea

scadere f. actziunea de a scadea: 1. descreshtere: scaderea apelor; 2. micshorare: scaderea pretzului; 3. substractziune: a face o scadere; 4. depretzierea cursurilor la Bursa; 5. fig. lipsa defect: multe sunt scaderile omului.

scadére f. Actziunea de a scadea de a descreshte de a slabĭ: scaderea apelor zilelor numaruluĭ puterilor. Vatamare (vechĭ): dushmanu a facut multa scadere tzariĭ. Scazamint. Aritm. Substractziune operatziunea pin care se scade un numar maĭ mic din altu maĭ mare de acelashĭ fel. Barb. Cusur defect lipsa.

scadére s. f. g.d. art. scadérii; pl. scadéri

scadére s. f. g.d. art. scadérii; pl. scadéri

SCADÉRE s. 1. v. descreshtere. 2. v. ingroshare. 3. v. reducere. 4. (MAT.) (inv.) scazamant substractzie sustragere. (Operatzia de ~.) 5. v. ieftinire. 6. v. micshorare. 7. coborare. (~ brusca a temperaturii.) 8. v. atenuare. 9. diminuare (inv. shi pop.) micshorare (fig.) shtirbire. (~ a prestigiului cuiva.) 10. v. defect.

SCADÉRE s. v. dauna decadentza decadere decedare deces declin disparitzie lipsa mizerie moarte necaz neplacere nevoie paguba pieire pierdere prapadire prejudiciu raposare reflux regres saracie sfarshit stingere stricaciune sucombare suparare.

scadere s. v. DAUNA. DECADENTZA. DECADERE. DECEDARE. DECES. DECLIN. DISPARITZIE. LIPSA. MIZERIE. MOARTE. NECAZ. NEPLACERE. NEVOIE. PAGUBA. PIEIRE. PIERDERE. PRAPADIRE. PREJUDICIU. RAPOSARE. REFLUX. REGRES. SARACIE. SFIRSHIT. STINGERE. STRICACIUNE. SUCOMBARE. SUPARARE.

SCADERE s. 1. descreshtere micshorare reducere. (~ a dimensiunii a suprafetzei unui corp.) 2. ingroshare. (~ mincarii.) 3. creshtere diminuare imputzinare micshorare reducere (inv.) putzinare. (~ numarului de...) 4. (MAT.) (inv.) scazamint substractzie sustragere. (Operatzia de ~.) 5. ieftinire micshorare reducere. (~ pretzurilor.) 6. descreshtere micshorare reducere scurtare. (~ zilei in timpul toamnei.) 7. coborire. (~ brusca a temperaturii.) 8. atenuare calmare descreshtere diminuare domolire micshorare potolire reducere slabire temperare. (~ vitezei vintului.) 9. diminuare (inv. shi pop.) micshorare (fig.) shtirbire. (~ a prestigiului cuiva.) 10. cusur defect deficientza imperfectziune insuficientza lacuna lipsa meteahna neajuns pacat slabiciune viciu (livr.) carentza racila tara (pop. shi fam.) beteshug (reg. shi fam.) hiba (reg.) madea teahna (Olt. Munt. shi Mold.) ponos (inv.) gresheala lichea nedesavirshire rautate. (Un om cu multe ~.)

Scadere ≠ adunare creshtere marire sporire