SCADÉRE scaderi s. f. I. Actziunea de a scadea shi rezultatul ei. 1. Micshorare reducere descreshtere imputzinare (a cantitatzii a volumului a proportziilor). Scaderea pretzurilor. 2. Una dintre cele patru operatzii aritmetice fundamentale prin care se scot dintrun numar atitea unitatzi cite are altul calculinduse diferentza dintre ele. Totzi copiii trebuie sa invetze carte incit sa poata citi shi a scrie shi cele trebuincioase trei socoteli adunarea inmultzirea shi scaderea. GOLESCU I. 24. ♦ Indepartare suprimare a unei partzi dintrun tot; retzinere a unei partzi dintro suma inainte de a o elibera. ◊ Loc. adv. Fara scadere = fara lipsuri; complet in intregime. Nu ne ramine putere... Sa spunem fara scadere Izbinzile... Ce ai savirshit. CONACHI P. 41. 3. Slabire a intensitatzii a tariei; diminuare. O iubea arzator shi fara scadere ba poate shi mai mult k la inceput. GALACTION O. I 112. SHi fugea unul de altul gindind k prin departare Amoriului vor aduce scadere shimputzinare. CONACHI P. 84. II. 1. Defect cusur lipsa deficientza. «Baba Hirca»... va fi avind din punct de vedere literar shi dramatic unele scaderi. SADOVEANU E. 72. Bordeiul dupa ce era gol mai avea shi alta scadere numai cit nu cadea de rau de slab. RETEGANUL P. IV 69. Scaderile shi neajunsurile lui sa nu i le spui drept in fatza. SBIERA P. 226. 2. (Invechit) Diminuare a valorii cuiva. El pastrase starea shi privilegiurile lor [a ungurilor] cu paguba rominilor shi scaderea sa. BALCESCU O. II 307.