PACÁT pacate s. n. 1. Calcare a unei legi abatere de la o norma (religioasa); gresheala fapta vinovata vina. Sint copil shi pling ushor Plinsul meu eal tuturor; Ce pacat entrinsul? COSHBUC P. I 265. Vezi cit eshti de avan mosh Nichifor cum itzi incarci sufletul de pacate?! CREANGA P. 134. Dar ginditai k pacatul ishi urmeaza vinovatul SHi can lume orice fapta Are plata shi rasplata? ALECSANDRI P. P. 208. Cei drept nui pacat. Pacatul marturisit e pe jumatate iertat. ◊ Expr. Ashi face pacat cu cineva = a greshi fatza de cineva a face o fapta rea in paguba cuiva. Itzi faci pacat cu mine!... am obosit de cind te ashtept. DUMITRIU P. F. 41. A trage pacatul (sau pacatele) cuiva = a suporta consecintzele greshelii altuia. Imi spunea k saracu Nitza o sa traga pacatele cuconashului Alexandru. BUJOR S. 37. Se vede k ia fost sortit sa traga shi el pacatul. GANE N. III 159. A intra (sau a cadea) in pacat = a comite o fapta reprobabila a face ceva condamnabil a greshi. Ma duc...k sa nu intru in vrun pacat. ALECSANDRI T. 611. Ashi spala pacatul (sau pacatele) ashi ispashi pacatul (sau pacatele) = a ispashi o gresheala o vina. A vorbi cu pacat = a greshi a se face vinovat vorbind lucruri neadevarate. Hotzul cu un pacat shi pagubashul cu zece = pagubashul banuind pe mai multzi cade shi el in gresheala; cine banuieshte e cu mai multe pacate. ◊ (Adesea urmat de o propozitzie subiectiva) (E) pacat (de dumnezeu) = nu se cuvine nu e just nu e bine. Pacat sarmanul sa moara k un cine fara de lege! CREANGA P. 330. Nu tot baten pieptul meu Cai pacat de dumnezeu. ALECSANDRI P. II 22. Cai pacat de dumnezeu Sa pice voinic k eu. JARNÍKBIRSEANU D. 103. ♦ Defect cusur. Versurile tale sint fara pacat k forma... au epitete energice pot zice chiar prea energice rime bogate cadentza perfecta. VLAHUTZA O. A. 325. (Ironic) Eu am pacatua crede k lupul schimba perii Nu insa shi naravul... Asha sint shi boierii. BOLINTINEANU O. 158. SHapoi eu mai am un pacat mis dragi fetele shi nevestele. ALECSANDRI T. I 439. ♦ (Rar) Canon. Pentruun pic de sarutat Nici popa nutzi da pacat. JARNÍKBIRSEANU D. 367. 2. (Adesea in legatura cu verbele «a cadea» «a da peste...») Intimplare rea nenorocire napasta. Nam ce face daca a dat pacatul peste mine. ISPIRESCU L. 176. Asha am scapat shi eu de ciinii lui Trasnea atunci cind am dat peste pacat cu ei shi ei cu mine. CREANGA A. 68. Turcii sarea shi fugea Dar pacatui agiungea! Care scapa de stilpan Nu scapa de buzdugan. ALECSANDRI P. P. 126. ◊ (Eufemistic) De cind cu pacatul cel de «Adhoc nam mai avut zi buna cu megieshul meu. CREANGA A. 158. ◊ Loc. adv. Din pacate = din intimplare; din nenorocire. Tocmai atunci din pacate iata k shi feciorul vaduvei trecea pe acolo. ISPIRESCU L. 353. Cel balaur din pacate inghitzise giumatate Trup cu arme ferecate Trupushor de voinicel. ALECSANDRI P. P. 11. (Glumetz) Din pacate era shi evlavios mosh Nichifor. CREANGA P. 110. ◊ Expr. A impinge (sau a duce) (pe cineva) pacatul (sau pacatele) sa... (sau de... ) = a simtzi un imbold spre ceva oprit a fi indemnat de un cuget rau. Sa nu cumva sa te impinga pacatul sai faci vreun neajuns. CREANGA P. 87. Ce pacate teau impins Paloshul de tziai incins? ALECSANDRI P. P. 208. Al pashte pacatul (pe cineva) v. pashte². 3. (In expr.) Al pacatelor = al naibii grozav. Am venit intro carutza shi mia fost frig al pacatelor. STANOIU C. I. 61. Dute (sau ducase ducetziva) la pacatele (sau in pacate) = dute (ducase ducetziva) la naiba la dracu. Pleaca odata!... Ma duc... Dute la pacatele! CARAGIALE O. I 244. Lasama (sau lasal) pacatelor (mele lui etc.) sau la pacatele! = lasama in pace! Lasama pacatelor mele Gheorghe shi dute. CARAGIALE O. I 189. Ce pacatul? (sau pacatele?) = ce naiba? ce dracu? Ce pacatele sa fie? MARIAN T. 68. Mai shtii pacatul? = cine ar putea shti? mai shtii! se prea poate. Te vad k eshti un baiet istetz shi mai shtii pacatul! poate shi harnic! CREANGA P. 152. (Exclamativ) Pacat k... sau pacat (de) = (exprimind regretul fatza de o situatzie sau o actziune neplacuta sau nedorita) imi pare rau k (sau de... ); e regretabil k... De ce nu incerci sai semeni? Pacat de dumneata. DEMETRIUS C. 17. Mai daunazi i abatuse strigoaicei k sami puie coarne de fier k pe vremea veche... Pacat k bine tziar fi prins coarnele. ALECSANDRI T. 939. Cind a fost astaprimavara la mine mia lasat nishte cartzi foarte frumoase; pacat k nu shtiu a ceti. NEGRUZZI S. I 59. Ce pacat! = cit imi pare de rau! ce paguba! Mindrutza sa maritat! Vai de mine ce pacat! JARNÍKBIRSEANU D. 99. Pacatele mele (noastre lor)! = vai de mine (de noi de ei)! Ce sint ei de vina pacate lor daca lea cazut pe sat o asha grozava nenorocire! VLAHUTZA la TDRG. Lina asta ne mininca pacatele noastre... mai mult cu sheiacul ne hranim. CREANGA P. 110. Pacatele mele cumnatzele!... iar am ramas vaduva! ALECSANDRI T. I 385.