RAU REA rai rele adj. s. n. adv. I. Adj. Care are insushiri negative; lipsit de calitatzi pozitive. 1. (Adesea substantivat) Care face in mod obishnuit neplaceri altora. ◊ Expr. Poama rea sau soi rau = persoana cu deprinderi urate. Rau de mama focului = plin de rautate foarte inrait. ◊ Compuse: reavointza s. f. = purtare sau atitudine neprietenoasa ostila fatza de cineva sau de ceva; lipsa de bunavointza; reacredintza s. f. = atitudine incorecta necinstita; perfidie. (Loc. adj. shi adv.) De reacredintza = incorect necinstit rau intentzionat. ♦ Care exprima care denota rautate; care este contrar binelui. 2. Care nushi indeplineshte indatoririle morale shi sociale legate de o anumita circumstantza care nu e potrivit unui anumit lucru unei anumite situatzii; necorespunzator nepotrivit. ♦ (Despre copii) Neascultator rasfatzat razgaiat. 3. Neconform cu regulile moralei; in dezacord cu opinia publica. ♦ (Despre vorbe) Care supara care jigneshte; p. ext. urat. 4. (Despre viatza trai etc.) Nelinishtit apasator chinuit. ◊ Expr. A duce casa rea (cu cineva) = a nu se intzelege a trai prost (cu cineva). Ashi face sange rau (sau inima voie rea) = a se necaji a fi mahnit. 5. (Despre veshti) Care anuntza un necaz o suparare; neplacut. II. Adj. Care nu are calitatzile proprii destinatziei menirii rolului sau. 1. Care nu este apt (pentru ceva) care nu e corespunzator unui anumit scop unei anumite utilizari; care prezinta unele defecte unele imperfectziuni. ♦ (Fiz.; despre corpuri) Rau conducator de caldura (sau de electricitate) = prin care caldura (sau electricitatea) nu se transmite cu ushurintza sau deloc. 2. (Despre organele corpului) Care nu functzioneaza normal; bolnav; (despre functzii fiziologice) care nu se desfashoara normal. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Uzat rupt stricat. 4. (Despre bauturi) Neplacut la gust prost pregatit. 5. (Despre bani) Care nu are curs ieshit din circulatzie; fals. III. Adj. (Despre meseriashi artishti etc.) Neindemanatic incapabil nepriceput. IV. Adj. 1. Nesatisfacator; daunator. ◊ Expr. A lua (cuiva ceva) in nume de rau = a atribui cuiva o intentzie rauvoitoare a interpreta eronat o observatzie un sfat. 2. (Despre vreme) Urat; nefavorabil. 3. (In superstitzii) Prevestitor de rele care aduce nenorocire; nefast nenorocos. V. Adv. 1. Asha cum nu trebuie; nepotrivit greshit cu defecte. ♦ Neconform cu realitatea; inexact neprecis incorect. 2. Neplacut suparator nesatisfacator. ◊ Expr. Ai fi (sau ai merge) cuiva rau = a avea o viatza grea a trece prin momente grele; a nui prii. A sta rau = a nu avea cele necesare a fi lipsit de confort a fi sarac. Ai shedea rau (ceva) = a nu i se potrivi o haina o atitudine etc.; a fi caraghios ridicol. Ai fi (cuiva) rau sau a se simtzi rau = a fi sau a se simtzi bolnav. A i se face (sau ai veni cuiva) rau = a simtzi deodata ametzeala dureri senzatzie de greatza etc.; a leshina. Ai face (cuiva) rau = ai cauza (cuiva) neplaceri. Ai parea (cuiva) rau (de sau dupa ceva ori dupa cineva) = a regreta (ceva sau pe cineva). 3. Incomod neconfortabil. 4. Neplacut dezagreabil. 5. Neconform cu parerile cu gusturile cuiva. 6. Puternic tare; foarte. VI. S. n. 1. Ceea ce aduce nemultzumire; neplacere; pricina de nefericire; neajuns. ◊ Loc. adv. Cu parere de rau = cu regret. A rau = a nenorocire. ◊ Loc. prep. De raul (cuiva) = din cauza (rautatzii) cuiva. ◊ Expr. A vrea a dori (cuiva) raul = a dori sa i se intample cuiva lucruri neplacute. Uitatear relele! formula glumeatza prin care se ureaza cuiva noroc shi fericire. ♦ Boala suferintza. Rau de mare = stare de indispozitzie generala care se manifesta la unii calatori pe mare. Rau de munte (sau de altitudine) = stare de indispozitzie generala cauzata de rarefierea aerului de pe inaltzimi. 2. Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. ◊ Expr. A vorbi de rau (pe cineva) = a ponegri (pe cineva). ♦ (La pl.) Pozne nebunii copilareshti. Lat. reus „acuzat vinovat”.

rau rea [At: PSALT. HUR. 74^r/11 / V: (inv) reu / S shi: relle fp / Pl: rai rele / E: ml reus „acuzat vinovat”] 1 a (ioc „bun”) Care are insushiri negative. 2 a (Ioc „bun”) Lipsit de calitatzi pozitive. 3 a (D. oameni shi firea lor) Care face (in mod obishnuit) neplaceri altora Si: (pop) ranzos. 4 a (Ila) ~ la (sau de) suflet (sau reg Ia credintza) Fara mila. 5 a (Ial) Rautacios (1). 6 a (Ila) ~ de mama focului Plin de rautate (2). 7 a (Ic) Reavointza Purtare (sau atitudine) ostila fatza de ceva sau de cineva. 8 a (Iae) Lipsa de bunavointza. 9 a (Ic) Reacredintza Atitudine necinstita. 1011 a (Iljv) De rea credintza (In mod) necinstit. 12 sm Spirit necurat. 13 sm (Ie) A da tuturor ~ilor (pe cineva) A blestema pe cineva. 14 sm (Iae) A abandona (1). 15 a Care exprima rautate (1). 16 a Gata sa produca neajunsuri. 17 a Dushmanos. 18 a Rauvoitor (2). 19 a Care este contrar binelui. 20 a Nesupus. 21 a (Ivp) Cumplit (3). 22 a (Irg; cu valoare de superlativ) Mare. 23 a Care nushi indeplineshte indatoririle morale shi sociale cerute de o anumita calitate care o detzine. 24 a (D. copii) Neascultator. 25 a (D. copii) Rasfatzat (2). 26 a Contrar regulilor moralei. 27 a In dezacord cu opinia publica. 28 a Vinovat. 2930 smf a Pacatos. 3132 smf a (Ivp) Necinstit. 3334 smf a Netrebnic. 3536 smf a (Ivp) Desfranat (45). 37 a (D. vorbe) Care jigneshte. 38 a (Pex) Necuviincios. 39 sfp Cuvinte urate jignitoare. 40 sfp Calomnii. 41 a (D. viatza trai etc.) Greu de suportat. 42 a (D. viatza trai etc.) Cu lipsuri. 43 a (D. viatza trai etc.) Nelinishtit. 44 a (Ie) A duce casa rea (cu cineva) A trai prost shi in neintzelegere (cu cineva). 45 a (D. sentimente stari sufleteshti) Care produc suferintza. 46 a Intristat. 47 a (Ie) A(shi) face sange ~ (sau inima voie rea) A (se) necaji. 48 a (D. veshti) Care anuntza un necaz. 49 a (D. veshti) Neplacut. 5051 sm a (Eveniment) care produce neplacere. 52 a Care nu are calitatzile proprii destinatziei sale. 53 a Care nu este apt (pentru ceva). 54 a Care nu e corespunzator unui anumit scop Si: nepotrivit. 55 a Care prezinta unele imperfectziuni. 56 a (Fiz; d. corpuri; is) ~ conducator de caldura (sau de electricitate) Prin care caldura (sau electricitatea) nu se transmite Cf izolator. 57 a (Reg; d. vaci; is) Rea de lapte Stearpa (27). 58 a (Irg; d. animale) Slab. 59 a (Irg; d. animale) Cu defecte corporale. 60 a (D. drumuri terenuri) Pe care se circula greu. 61 a (D. organe sau partzi ale lor) Care nu functzioneaza normal Si: bolnav (2). 62 a (D. functziuni fiziologice) Care nu se desfashoara normal. 63 a (D. fiintze; ie) ~ la auz (vaz etc.) Care nu aude (vede etc.) bine. 64 a (Ie) ~ de frig (de caldura) Sensibil la frig (la caldura). 65 a (D. vite cai; ie) Rea (sau rar rau) de musca Care sufera din pricina mushtelor. 66 a (D. persoane; iae) Care nushi poate infrana instinctele sexuale. 67 a (Ie) ~ de paguba Se spune despre o persoana care se necajeshte foarte mult cand sufera o paguba. 68 a (D. boli rani) Greu de vindecat. 69 a (D. imbracaminte shi incaltzaminte) Uzat. 70 a (Pex; d. imbracaminte shi incaltzaminte) De purtare. 71 a (D. materiale produse etc.) De proasta calitate. 72 a (D. materiale produse etc.) Inferior. 73 a (Ie) Poama rea sau soi ~ Persoana cu deprinderi urate. 74 a (D. plante) Salbatic. 75 a (D. plante) Nealtoit. 76 a (D. mancaruri shi bauturi) Neplacut la gust. 77 a (D. mancaruri shi bauturi) Prost pregatit. 78 a (D. mancaruri shi bauturi; pex) Statut. 79 a (D. miros gust) Neplacut. 80 a (D. ciuperci) Necomestibil. 81 a (D. apa) Care nu e buna de baut. 82 a Nereushit. 83 a (D. bani) Fals (5). 84 a (D. bani) Ieshit din circulatzie. 85 a (D. persoane mai ales despre meseriashi artishti etc.) Neindemanatic. 86 a (Ila) ~ de lucru (sau de mana) Caruia nui place sa munceasca Si: lenesh. 87 a Nesatisfacator. 88 a Daunator (2). 89 a Neconform cu realitatea Si: inexact. 90 a (D. vreme fenomene atmosferice anotimpuri) Urat (friguros ploios etc.). 91 a (D. vreme fenomene atmosferice anotimpuri) Nefavorabil. 92 a (D. ani) Neprielnic. 93 a (D. ani) Sarac (in recolte). 94 a Nerentabil. 95 a Prevestitor de rele. 96 a Nefast. 97 a (Ie) (A fi) ~ de... (A fi) neprielnic. 98 a (Ie) E ~ de moarte (sau de boala) Constituie pericol de moarte (sau de boala). 99 a (Ie) A fi ~ de (sau la) ochi sau a avea ochi rai A deochea (1). 100 a (D. soarta ursita) Potrivnic. 101 av (ioc „bine”; exprima o apreciere care pune in evidentza caracterul negativ al unei actziuni sau stari adesea in concurentza cu „prost”) Contra dorintzelor sau intereselor cuiva. 102 av Suparator. 103 av (Ie) Ai fi (sau ai merge) (cuiva) ~ A avea o viatza grea. 104 av (Iae) A trece prin momente grele. 105 av (Iae) A nui prii. 106 av (Ie) A sta (sau a se gasi) ~ A nu avea cele necesare traiului. 107 av (Iae) A fi lipsit de confort. 108 av A sta (sau a se gasi) ~ de... (sau cu...) A fi in criza de ceva. 109 av (Ie) Ai fi (cuiva) (sau a se simtzi ~) A fi (sau a se simtzi) bolnav. 110 a (Ie) A i se face (sau ai veni) (cuiva) ~ A simtzi deodata ametzeala dureri senzatzie de greatza etc. 111 a (Iae) A leshina. 112 av (D. un bolnav) A fi A fi in stare grava. 113 av (Ie) A se simtzi ~ A incerca un sentiment neplacut de apasare de stinghereala. 114 av (Ie) Ai parea (cuiva) ~ (de sau dupa...) A regreta (ceva sau pe cineva). 115 av (Reg; ie) A fi ~ de A fi criza de... 116 av (Ie) A calca ~ A umbla fara nici un rezultat. 117 av (Trs; ie) A umba ~ A face o afacere proasta ieshind in dezavantaj. 118 av In imprejurari defavorabile. 119 av Neplacut (pentru auz miros etc). 120 av (D. haine podoabe etc. 121 av (Ie) Ai shedea (sau ai sta ai veni) ~ A nu i se potrivi. 122 av (Iae) A fi caraghios. 123 av (D. atitudini; iae) A fi ridicol. 124 av (Fam; ie) A nu fi ~ A avea o infatzishare placuta. 125 av Neconfortabil. 126 av In mod dezagreabil. 127 av Cu dushmanie. 128 av (Inv) Cu cruzime. 129 av (In legatura cu verbe ale vorbirii) Calomnios. 130 av Asha cum nu trebuie (sa fie facut ceva). 131 av (Mun; ie) A umbla A avea o purtare imorala. 132 av Cu defecte (3). 133 av Neconform cu realitatea Si: incorect inexact. 134 av (in legatura cu verbe ale perceptziei ale distingerii etc.) Neclar. 135 av (Cu sens intaritor) Tare foarte. 136 av (Inv) In numar mare. 137 av (Reg; in comparatzii) Cum trebuie. 138 sn (Ioc „bine”; rnpl) Ceea ce aduce nemultzumire. 139 sn (Ioc „bine”; mpl) Neplacere. 140 sn (Ioc „bine”; mpl) Pricina de nefericire. 141 sn (Ioc „bine”; mpl) Nenorocire. 142 sn (Inv; ilav) De ~ Suparator. 143 sn (Ilav) Cu parere de ~ Cu regret. 144 av (Ilav) A ~ A nenorocire. 145 sn (Ie) A vrea (sau a voi a dori inv a cugeta a cere) (cuiva) ~l (sau ivp ~) A dori sa i se intample cuiva lucruri neplacute. 146 sn (Ie) A avea ~ (pe cineva) A dushmani (1). 147 sn (Ie) A vorbi (sau rar a grai a povesti) (pe cineva) de ~ A barfi pe cineva. 148 sn (Iae) A calomnia. 149 sn (Ie) A tzine (de) ~ pe cineva A face pe cineva raspunzator. 150 sn (Iae) A fi suparat pe cineva. 151 sn (Irg; ie) A tzine (pe cineva sau ceva) de ~ A retzine de la ceva. 152 sn (Ie) A baga (pe cineva) la ~ A provoca cuiva necazuri. 153 sn (Ie) A lasa (pe cineva) ~lui A parasi pe cineva aflat intro situatzie dificila. 154 sn (ie) E de ~ Se zice pentru a preveni pe cineva in urmarile neplacute ale unei actziuni. 155 sn (Ie) Atata ~ Exclamatzie care arata nepasarea cuiva fatza de o situatzie neplacuta. 156 sn (ie) Uitatear relele! Formula glumeatza prin care se ureza cuiva noroc shi fericire. 157 sn (Comparat k un adjectiv; ie) Din ~ in mai ~ Dintro nenorocire in alta. 158 sn Paguba. 159 sfsa (Reg) Primejdie. 160 sn Boala (1). 161 sn (Pex) Suferintza fizica. 162 sn (Is) ~ de mare Stare de indispozitzie generala care se manifesta la unii calatori pe mare. 163 sn (Is) ~ de munte (sau de altitudine ori de inaltzime) Stare de indispozitzie generala cauzata de rarefierea aerului de pe inaltzimi. 164 sn (Ie) Ai face (cuiva) ~ A produce cuiva o senzatzie neplacuta. 165 sn Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. 166 sn (Pex) Fapta urata. 167 sn (Mpl) Pacat. 168 sn (Mpl) Viciu. 169 sn (Ie) A vorbi (pe cineva) de ~ A ponegri (pe cineva). 170 sn (Ie) A lua (cuiva ceva) in nume de ~ A atribui cuiva o intentzie rauvoitoare. 171 sn (Iae) A interpreta eronat o observatzie. 172 sn (Lpl) Pozne copilareshti. 173 sn Rautate (1). 174 sn (ilpp) De (rar pentru) ~l (cuiva) Din cauza rautatzii cuiva.

RAU REA rai rele adj. s. n. adv. I. Adj. Care are insushiri negative; lipsit de calitatzi pozitive. 1. (Adesea substantivat) Care face in mod obishnuit neplaceri altora. ◊ Expr. Poama rea sau soi rau = persoana cu deprinderi urate. Rau de mama focului = plin de rautate foarte inrait. ◊ Compuse: reavointza s. f. = purtare sau atitudine neprietenoasa ostila fatza de cineva sau de ceva; lipsa de bunavointza; reacredintza (scris shi reacredintza) s. f. = atitudine incorecta necinstita; perfidie. (Loc. adj. shi adv.) De reacredintza = incorect necinstit rau intentzionat. ♦ Care exprima care denota rautate; care este contrar binelui. 2. Care nushi indeplineshte indatoririle morale shi sociale legate de o anumita circumstantza care nu e potrivit unui anumit lucru unei anumite situatzii; necorespunzator nepotrivit. ♦ (Despre copii) Neascultator rasfatzat razgaiat. 3. Neconform cu regulile moralei; in dezacord cu opinia publica. ♦ (Despre vorbe) Care supara care jigneshte; p. ext. urat. 4. (Despre viatza trai etc.) Nelinishtit apasator chinuit. ◊ Expr. A duce casa rea (cu cineva) = a nu se intzelege a trai prost (cu cineva). Ashi face sange rau (sau inima voie rea) = a se necaji a fi mahnit. 5. (Despre veshti) Care anuntza un necaz o suparare; neplacut. II. Adj. Care nu are calitatzile proprii destinatziei menirii rolului sau. 1. Care nu este apt (pentru ceva) care nu e corespunzator unui anumit scop unei anumite intrebuintzari; care prezinta unele defecte unele imperfectziuni. ♦ (Fiz.; despre corpuri) Rau conducator de caldura (sau de electricitate) = prin care caldura (sau electricitatea) nu se transmite cu ushurintza sau deloc. 2. (Despre organele corpului) Care nu functzioneaza normal; bolnav; (despre functzii fiziologice) care nu se desfashoara normal. 3. (Despre imbracaminte shi incaltzaminte) Uzat rupt stricat. 4. (Despre bauturi) Neplacut la gust prost pregatit. 5. (Despre bani) Care nu are curs ieshit din circulatzie; fals. III. Adj. (Despre meseriashi artishti etc.) Neindemanatic incapabil nepriceput. IV. Adj. 1. Nesatisfacator; daunator. ◊ Expr. A lua (cuiva ceva) in nume de rau = a atribui cuiva o intentzie rauvoitoare a interpreta eronat o observatzie un sfat. 2. (Despre vreme) Urat; nefavorabil. 3. (In superstitzii) Prevestitor de rele; nefast nenorocos. V. Adv. 1. Asha cum nu trebuie; nepotrivit greshit cu defecte. ♦ Neconform cu realitatea; inexact neprecis incorect. 2. Neplacut suparator nesatisfacator. ◊ Expr. Ai fi (sau ai merge) cuiva rau = a avea o viatza grea a trece prin momente grele; a nui prii. A sta rau = a nu avea cele necesare a fi lipsit de confort a fi sarac. Ai shedea rau (ceva) = a nu i se potrivi o haina o atitudine etc.; a fi caraghios ridicol. Ai fi (cuiva) rau sau a se simtzi rau = a fi sau a se simtzi bolnav. A i se face (sau ai veni cuiva) rau = a simtzi deodata ametzeala dureri senzatzie de greatza etc.; a leshina. Ai face (cuiva) rau = ai cauza (cuiva) neplaceri. Ai parea (cuiva) rau (de sau dupa ceva ori dupa cineva) = a regreta (ceva sau pe cineva). 3. Incomod neconfortabil. 4. Neplacut dezagreabil. 5. Neconform cu parerile cu gusturile cuiva. 6. Puternic tare; foarte. VI. S. n. 1. Ceea ce aduce nemultzumire; neplacere; pricina de nefericire; neajuns. ◊ Loc. adv. Cu parere de rau = cu regret. A rau = a nenorocire. ◊ Loc. prep. De raul (cuiva) = din cauza (rautatzii) cuiva. ◊ Expr. A vrea a dori (cuiva) raul = a dori sa i se intample cuiva lucruri neplacute. Uitatear relele! formula glumeatza prin care se ureaza cuiva noroc shi fericire. ♦ Boala suferintza. ◊ Rau de mare = stare de indispozitzie generala care se manifesta la unii calatori pe mare. Rau de munte (sau de altitudine) = stare de indispozitzie generala cauzata de rarefierea aerului de pe inaltzimi. 2. Ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral. ◊ Expr. A vorbi de rau (pe cineva) = a ponegri (pe cineva). ♦ (La pl.) Pozne nebunii copilareshti. Lat. reus „acuzat” „vinovat”.

RAU³ rele s. n. (In opozitzie cu bine) 1. Ceea ce aduce nemultzumire neplacere; pricina de nemultzumire de nefericire; neajuns. Raul trebuie curmat din radacina. REBREANU R. I 87. Dar alaturi de aceasta civilizatzie materiala doua rele mari care mistuiau imparatzia shi care i pregateau caderea: robia shi proprietatea cea mare. BALCESCU O. II 11. Ce iubeshti sa fieal tau Nar mai fi pe lume rau. JARNÍKBIRSEANU D. 167. ◊ (Precedat de prep. «de») Teminduse imparatul sa nu i se intimple ceva de rau a facut sfat. CREANGA P. 85. ◊ Loc. prep. De raul (cuiva) = din cauza (rautatzii) cuiva. Poate sa mai doarma cineva de raul nebunilor istor de privighetori? CREANGA P. 131. Nu haladuia de raul lui nici o jupineasa daca era frumoasa. NEGRUZZI S. I 144. Frunzuleana nucului De raul uritului Trecui malul Prutului. SHEZ. I 288. ◊ Loc. adv. Cu parere de rau = cu regret. De bine de rau v. bine² (4). ◊ Expr. (In superstitzii) A rau = a nenorocire a nefericire a neplacere. Ia nu mai meni a rau jupineshicahai. CREANGA P. 124. A vrea sau a voi a dori (cuiva) raul = a dori sa i se intimple cuiva lucruri neplacute o nenorocire etc. SHtii k eu nutzi voiesc raul. CREANGA P. 166. A vorbi de rau (pe cineva) v. vorbi. A lua (pe cineva) cu raul v. lua (V). Uitatear relele! formula glumeatza prin care se ureaza cuiva noroc shi fericire. A fi invechit in rele v. invechit. ♦ Boala suferintza. Of nu zac de nici un rau Ci bade de dorul tau! JARNÍKBIRSEANU D. 104. ◊ Rau de mare (rar) raul marii = stare de indispozitzie generala de care sufera unii calatori pe mare shi care se manifesta prin gretzuri varsaturi etc. Unii oameni shi femei sufera atit de mult de raul de mare incit totul le devine indiferent. CAMIL PETRESCU U. N. 362. Aceasta mishcare... este cea mai suparatoare pentru pasagerii ce sufera de raul marii. BOLINTINEANU O. 270. Rau de munte = indispozitzie cauzata de rarefierea aerului de pe inaltzimi shi caracterizata prin ametzeli dureri de cap palpitatzii gretzuri varsaturi etc. 2. Ceea ce nu e recomandabil sau nui de dorit din punct de vedere moral. Mintea mea no sa mai puna granitzantre rau shi bine. MACEDONSKI O. I 72. [Babele] il intrec pe dinsul la dracii shi rele. PANN P. V. I 53. ♦ (La pl.) Pozne nebunii (copilareshti). Se tzine de rele.

rau s. n. in sint. s. rau de spatziu ◊ „«Raul de spatziu» consecintza a imponderabilitatzii afecteaza aproximativ 80 la suta dintre astronautzi [...] apreciaza dr. B.C. medic la Centrul Natzional de studii spatziale din Frantza.” R.l. 3 VII 85 p. 6 (traduce fr. mal d’espace)

RAU³ réle n. 1) Calitate care intruchipeaza tot ce este negativ. ~l aduce daune. ◊ De ~l cuiva din cauza cuiva. Cu parere de ~ cu regret. A vrea (sau a voi a dori) (cuiva) ~l a dori (cuiva) sa aiba parte de lucruri neplacute. De bine de ~ deshi nu este asha cum trebuie dar te potzi impaca shi cu ceea ce este. A meni ~ a prezice cuiva o nenorocire; a cobi. Uitatear relele! urare glumeatza de bine la adresa cuiva. ~ de mare stare de boala care apare la unii calatori pe mare. ~ de munte stare de indispozitzie generala care apare in timpul urcarii la mari inaltzimi. 2) Principiu care vine in contradictzie cu morala; fapta nesocotita. ◊ A vorbi de ~ pe cineva a barfi pe cineva. /<lat. reus

rau a. care nu e bun: om rau. [Lat. REUS vinovat; culpabilul a devenit romaneshte tipul rautatzii iar omul care nui bun un alienat (v. nebun)]. ║ adv. cum nu se cuvine: se poarta rau. ║ n. 1. ceeace e contrar binelui: a discerne binele de rau; 2. ceeace e contrar virtutzii probitatzii onoarei: a face rele; 3. calamitate: rasboaiele produc multe rele.

raŭ rea adj. pl. raĭ rele (din maĭ vechĭu reŭ pl. reĭ lat. reus acuzat; it. sp. pg. reo pv. vfr. reu. Intz. de „raŭ” era shi’n dial. neap. shi e shi azĭ in Tirol. Cp. cu pacatos). Care nu e bun prost: vin raŭ nume raŭ (renume prost). Care are inima neagra ĭubitor de paguba altuĭa: om raŭ. Prost fara talent: poet raŭ poeziĭ rele. Funest sinistru: prezicere rea. Vatamator periculos: carte rea. S. n. pl. rele (in vest shi raurĭ). Rautate fapta rea delict: a distinge binele de raŭ a te tzine de rele a te da in rele a fugi de rele. Defect dezavantaj: aceasta sistema are un raŭ. Paguba nenorocire: nicĭ un raŭ fara bine relele rauboaĭelor is marĭ. (Cu intz. de „boala” e barb. dupa fr. mal. Decĭ boala de mare ametzelĭ shi varsaturĭ cind te zbucĭuma corabia nu raŭ de mare!). Adv. Urit prost fara folos orĭ placere: mashina functzioneaza raŭ acest actor joaca raŭ. Mult tare foarte: ma doare raŭ s’a stricat raŭ zidu se clatina raŭ. Grozav tare aducind vatamare: s’a lovit raŭ la batut raŭ. (La batut bine are acelashĭ intz. dar iron.). A face raŭ a vatama: rachiu face raŭ laptele face bine. A tzi se face raŭ a te imbolnavi. Atzĭ fi raŭ a fi bolnav. A vorbi de raŭ a birfi a calomnia. A tzinea de raŭ a mustra. A avea mina rea (dupa fr. avoir mauvaise mine) a arata raŭ a parea bolnav. A gasi raŭ (fr. trouver mauvais) a tzi se parea raŭ a considera k raŭ. A lua in nume de raŭ a te supara de ceva a considera k raŭ. A lua in intzeles raŭ a interpreta cu intzeles defavorabil. A lua pe cineva cu raŭ a proceda aspru cu el. N’ar fi raŭ n’aĭ face raŭsa ar fi bine sa. De rau cuĭva de scirba luĭ din pricina rautatziĭ luĭ. In sec. 1617 scris shi rrau rrea. Azĭ in est raŭ ra pl. raĭ rale.

rele n. pl. V. raŭ.

rau² s. n. art. rắul; pl. réle

rau s. n. pl. réle

RAU adj. adv. s. 1. adj. adv. aprig aspru barbar brutal cainos crancen crud crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblanzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman salbatic sangeros violent (livr.) sanguinar (inv. shi pop.) nasilnic (inv. shi reg.) tare (reg.) pogan (Mold. shi Bucov.) avan hapsan (inv.) jestoc neomenit sanguinic salbaticos sireap (fig.) dur negru. (Om ~; se poarta ~.) 2. adj. s. v. afurisit. 3. adj. greshit. (Deprinderi rele.) 4. adj. v. greu. 5. adj. apasator chinuit greu. (O viatza rea.) 6. s. v. necaz. 7. adv. v. mult. 8. adj. v. nenorocos. 9. adj. v. daunator. 10. adv. prost. (Se simte ~.) 11. adv. v. grav. 12. adj. v. neplacut. 13. adv. v. calomnios. 14. adj. neplacut prost (inv.) slab. (Ia adus o veste rea.) 15. adj. v. mizerabil. 16. adj. v. nefavorabil. 17. adv. v. anapoda. 18. adj. dezagreabil dezgustator displacut dizgratzios gretzos greu infect imputzit neplacut nesuferit puturos respingator scarbos urat raumirositor (livr.) fetid miasmatic pestilentzial repugnant repulsiv (inv. shi pop.) scarnav (inv.) scarbavnic scarbelnic. (O duhoare rea.) 19. adj. v. inferior. 20. adj. adv. v. incorect. 21. adv. greshit nepotrivit. (Nar fi ~ sa mergi pe la el.) 22. adv. v. prost. 23. adj. v. impracticabil.

RAU s. v. afectziune boala maladie.

rau s. v. AFECTZIUNE. BOALA. MALADIE.

RAU adj. adv. s. 1. adj. adv. aprig aspru barbar brutal ciinos crincen crud crunt cumplit feroce fioros hain inuman necrutzator neiertator neimblinzit neinduplecat neindurat neindurator nemilos neomenos neuman salbatic singeros violent (livr.) sanguinar (inv. shi pop.) nasilnic (inv. shi reg.) tare (reg.) pogan (Mold. shi Bucov.) avan hapsin (inv.) jestoc neomenit sanguinic salbaticos sireap (fig.) dur negru. (Om ~; se poarta ~.) 2. adj. s. afurisit blestemat ciinos hain indracit ticalos (inv. shi pop.) pustiu (pop. shi fam.) pirdalnic (pop.) impelitzat jurat (inv. shi reg.) urgisit (reg.) pricajit (Transilv.) sacret. (~ul de Gheorghe!) 3. adj. greshit. (Deprinderi ~.) 4. adj. anevoios greu mizerabil necajit prost (inv. shi pop.) necajos. (A dus un trai ~.) 5. adj. apasator chinuit greu. (O viatza ~.) 6. s. belea bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog suparare (inv. shi pop.) pozna rautate (pop.) alagea daravera pacat ponos potca poticala zaduf (inv. shi reg.) nacafa nagoda (reg.) dananaie incurcala nazbik nazdravanie pacostenie shuga shugubina toroapa (prin Mold.) bacala (Transilv.) bai (Ban. Maram. shi Bucov.) beda (Mold.) chichion (Ban. shi Olt.) cotoarba (Olt. Ban. shi Transilv.) dabila (inv.) nesosintza nevointza patima satara stenahorie. (Mare ~ a cazut pe capul lui.) 7. adv. mult tare. (Sa chinuit ~.) 8. adj. nefast nenorocos. (A fost o zi ~ pentru el.) 9. adj. daunator negativ nociv pagubitor periculos prejudiciabil primejdios stricator vatamator (livr.) pernicios (inv. shi pop.) pierzator (reg.) daunacios daunos (inv.) pagubnic prejudicios stricacios. (Efecte ~ pentru...) 10. adv. prost. (Se simte ~.) 11. adv. grav greu serios tare. (E ~ bolnav.) 12. adj. defavorabil nefavorabil neplacut prost urit. (A facut o impresie ~.) 13. adv. calomnios defaimator. (Vorbeshte ~ de ei.) 14. adj. neplacut prost (inv.) slab. (Ia adus o veste ~.) 15. adj. mizerabil pacatos ticalos urit. (Era o vreme ~ de toamna.) 16. adj. defavorabil nefavorabil nepotrivit neprielnic prost urit (inv. shi pop.) nepriincios (inv.) nepriitor. (Intrecerea a avut loc pe o vreme ~.) 17. adv. aiurea anapoda prost (fam.) brambura. (Treburile mergeau ~; lucrurile erau puse ~.) 18. adj. dezagreabil dezgustator displacut dizgratzios gretzos greu infect imputzit neplacut nesuferit puturos respingator scirbos urit raumirositor (livr.) fetid miasmatic pestilentzial repugnant repulsiv (inv. shi pop.) scirnav (inv.) scirbavnic scirbelnic. (O duhoare ~.) 19. adj. inferior ordinar prost. (Tutun vin ~.) 20. adj. adv. defectuos greshit incorect necorect prost (fig.) stricat. (O pronuntzare ~; vorbeshte ~ franceza.) 21. adv. greshit nepotrivit. (Nar fi ~ sa mergi pe la el.) 22. adv. insuficient prost putzin. (O munca ~ platita.) 23. adj. desfundat impracticabil. (Un drum ~.)

rắu (rea pl. réi réle) adj. 1. Prost hain ticalos. 2. Vatamator daunator nefolositor reprobabil nerushinat. 3. Crud nedrept ciinos. 4. (Adv.) Nefavorabil neplacut. 5. (Adv.) Mult. 6. (S. n.) Neajuns pricina de neplacere. 7. (S. n.) Rautate malitziozitate. 8. (S. n.) Prejudiciu stricaciune violentza perturbare. 9. (S. n.) Boala. Mr. reu arao arau megl. rǫu raua istr. rewu. Lat. reus „acuzat” (Pushcariu 1452; SHeineanu Semasiol. 183; REW 7274; Pushcariu Dacor. III 393) cf. vegl. ri it. rio prov. cat. reu sp. port. reo. Formeaza numeroase expresii shi constructzii in care indica sensul opus lui bun shi bine. Der. rautate s. f. (malitzie; actziune rea) cf. it. retà retade; rautacios adj. (rau desfrinat pervers); inrautatzi vb. (a (se) face rau); inrai vb. (a face rau a atzitza); raufacator s. m. (cel care face rau); rauvoitor adj. (care vrea rau); reavointza s. f. (aversiune inclinatzie spre rau).

RAU stare provocata de expunerea organismului brusc la mediul aerian care este in general ostil omului. Rau de altitudine similar raului de munte provoaca stari de indispozitzie palpitatzii tulburari de vedere atentzie shi memorie dureri musculare shi articulare hemoragii etc. simptome care dispar dupa coborarea aeronavei la o altitudine mai mica. Rau de avion/de mishcare este similar raului de mare. Se deosebeshte de rau de inaltzime aparand la catva timp dupa decolare in general in zborurile de lunga durata. Mishcarile aeronavei se transmit organismului shi sunt receptate de sistemul nervos shi organul de echilibru din urechea interna declanshand reflexe nervoase spre inima plamani shi in special aparatului digestiv. La aceasta stare de disconfort contribuie shi altzi factori: mishcarile corpului shi ale ochilor teama de zbor zgomot shi vibratzii produse de motoare aer inchis mirosuri neplacute shi factorul psihic (vederea altor persoane suferind de rau de avion).

RAU Alexandru (19001993 n. Bucureshti) inginer roman. M. de onoare al Acad. (1993) prof. univ. la Bucureshti. Specialist in metalurgia otzelului shi a feroaliajelor. A lucrat k inginer in otzelariile de la Reshitza Hunedoara Tarnaveni Brashov unde a inventat noi procedee de producere a otzelurilor de calitate shi de imbunatatzire a proceselor tehnologice siderurgice.

RAU Aurel (n. 1930 Josenii Bargaului jud. BistritzaNasaud) poet roman. Lirica meditativa shi peisagistica cu reflexe livreshti („Jocul dea stelele” „Pe Inaltele reliefuri” „Zeii asediatzi” „Flori din cuvinte” „Septentrion”); editzii eseuri traduceri.

À QUELQUE CHOSE MALHEUR EST BON (fr.) shi raul e bun la ceva In tot raul este shi un bine.

MALESUADA FAMES (lat.) foamea care indeamna la rele Vergiliu „Eneida” VI 276. Unul dintre spectrele hidoase care le intalneshte Enea la intrarea in Infern.

VIDEO MELIORA PROBOQUE DETERIORA SEQUOR (lat.) vad pe cele bune shi le aprob dar urmez pe cele rele Ovidiu „Metamorphoseon libri” VII 2021. Marturisirea Medeii care deshi intzelege ratzional ce cale trebuie sa urmeze se lasa impinsa de pasiuni in directzia contrara.

a cadea pe date / pe rele expr. (intl.) 1. a pierde la rishca. 2. (prin ext.) a eshua a nu reushi.

a fi pus pe rele expr. (er.) a avea apetit sexual; a fi excitat.