pozna² sf vz pozma¹

pozna¹ sf [At: URECHE ap. LET. I 206/11 / S: posna / V: (reg) pozma / Pl: ~ne / E: nct] 1 (Ivp) Fapta intamplare situatzie etc. care provoaca cuiva un rau un neajuns un necaz o nenorocire Si: belea bucluc. 2 (Reg; ie) A da de ~ (cu cineva) A o patzi. 3 (Inv) Intamplare regretabila. 4 (Rar) Lucru fapta intamplare situatzie care iese din comun Si: bizarerie ciudatzenie curiozitate minunatzie. 5 (Reg; ilav) A ~na Deandoaselea. 6 (Reg; ie) A face ~ A face o impresie deosebita. 7 (Reg; iae) A face senzatzie. 8 (SHie a face ~ne) Fapta regretabila gresheala etc. de gravitate redusa comisa de cineva Si: boroboantza trasnaie (reg) nishafta. 9 (Buc; lpl) Scandal mare. 10 Pacaleala cu consecintze lipsite de gravitate facuta cuiva Si: farsa festa renghi (irg) marghiolie (reg) mishculantza. 11 Fapta sau vorba care provoaca ras haz veselie Si: ghidushie gluma nazbatie nazdravanie (inv) mascariciune (reg) marafet ponos¹ (fam) pehlivanie. 12 (Pfm) Imprejurare neplacuta pentru cineva. 13 (Reg; gmtz) Organ genital feminin.

PÓZNA pozne s. f. 1. Fapta sau vorba care provoaca haz veselie. V. ghidushie. Sa fi vazut cite pozne shi cite alea toate mai faceaxn noi... k sa ne veselim. STANOIU I. 119. Dumitaletzi place bade tot de pozne sa te tzii! Numai basmenfricoshate de prin tzari shimparatzii Ne spuseshi la shezatoare. EFTIMIU I. 82. Norocul e cam nazdravan Face multe pozne intrun an. TEODORESCU P. P. 184. ♦ Ciudatzenie minunatzie curiozitate. Bine parintzele da pozna asta nam mai vazuto niciodata. HOGASH DR. 150. Auzi pozna!.. Cica iau luat moshiile din virfu catargului. ALECSANDRI T. 138. 2. Intimplare regretabila provocata de nepriceperea sau neindeminarea cuiva (v. boroboatza); fapta necugetata savirshita de cineva care nui prevede consecintzele. Ai facut vreo pozna? Ai furat? Ai omorit? Spune degraba! SADOVEANU N. F. 106. Pozna cu rasturnarea cafelei shi prapadirea fetzei de masa fu repede iertata shi uitata. REBREANU R. I 26. Ma rog mi se dusese buhul despre pozna ce facusem de naveai cap sa scotzi obrazul in lume de rushine CREANGA A. 51. Deschizi ori stric usha?... Te rog Leonitzule nu te apuca de pozne. ALECSANDRI T. I 39. ◊ (Adesea in fraze exclamative) De padurea cea batrina sa nu te atingi cai pozna! CREANGA P. 316. Ce pozna k nam shtiut! Plecam drept spre casa faceam shi eu ceva parale. CONTEMPORANUL VI_I 41.

PÓZNA ~e f. 1) Fapta sau vorba nesocotita cu urmari neplacute dar lipsita de gravitate; boroboatza; nazbatie; shotie; bazaconie; dracie. 2) pop. Intamplare sau situatzie ciudata; comedie. Mare ~. 3) Vorba care provoaca hazul; vorba nastrushnica. [G.D. poznei] /Orig. nec.

POZNA s.f. 1. (Mold.) 1. Fapta intimplare situatzie care provoaca cuiva un rau un neajuns un necaz o nenorocire Ciude shi pozne facea in domnia lui. URECHE. Trecand la Hotin ...mare stricaciune shi pozne face oamenilor pre unde lovie. NECULCE; cf. M. COSTIN; N. COSTIN. 2. Pacaleala farsa; festa renghi. Facusa acea pozna cu luarea hainei. B 1774 52^r. Etimologie necunoscuta. Cf. i n a l j o s (2) m a r g h i o l i e t a l p i j i c.

pozna f. Mold. 1. gluma proasta: festa renghiu; 2. belea: iaca pozna k se prabusheshte AL. [Nemtz. POSSEN].

pózna f. pl. e (vgerm. posse pl. possen pozna). Fam. Gluma bazaconie ghidushie farsa. Renghĭ shotie bozma surpriza neplacuta: incet cu acest cal k’ndatatzĭ face pozna. E pozna e lucru mare (interesant neplacut sh. a.): nu te atinge de el (de ex. de un copil suparacĭos) kĭ pozna!

pazna^[1] sf vz pozna¹ corectata

pozma² sf vz pozna¹

pózna (pop. fam.) s. f. g.d. art. póznei; pl. pózne

pózna s. f. g.d. art. póznei; pl. pózne

pozna

posna ne.

PÓZNA s. 1. v. gluma. 2. dracie dracovenie nazbatie shtrengarie (pop.) dracarie (fam.) parascovenie. (Sa lasat de ~e.) 3. v. farsa. 4. boroboatza isprava nazbatie nazdravanie pocinog shotie trasnaie (reg.) boatza dandana dananaie dandanaie nasaramba (Mold. shi Bucov.) palotie (prin Ban.) snoaba (Mold. Bucov. shi Transilv.) tonoasa (inv.) bosma. (Ce ~ a mai facut?) 5. v. nazbatie. 6. gafa prostie. (Te rog sa ma scuzi pentru ~ care am facuto fara sa vreau.) 7. v. incurcatura. 8. v. ciudatzenie.

PÓZNA s. v. belea bucluc dandana incurcatura napasta neajuns necaz nemultzumire nenorocire neplacere nevoie pacoste pocinog rau suparare.

pozna s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. INCURCATURA. NAPASTA. NEAJUNS. NECAZ. NEMULTZUMIRE. NENOROCIRE. NEPLACERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RAU. SUPARARE.

POZNA s. 1. ghidushie gluma nazbitie nazdravanie nebunie shtrengarie (prin Ban.) poshovaica (Mold.) pruja prujitura (Mold. Bucov. shi Transilv.) shaga (prin Ban. shi Transilv.) shalma (prin Transilv. shi Olt.) shoada (prin Olt. shi Munt.) shoana (Transilv. Ban. shi Olt.) shozenie (Transilv.) shozie (Mold.) tamashag (prin Olt.) zgoanda (inv.) cabazlic (fam.) pehlivanie. (Mau amuzat ~ele lui.) 2. dracie dracovenie nazbitie shtrengarie (pop.) dracarie (fam.) parascovenie. (Sa lasat de ~e.) 3. farsa festa ghidushie gluma pacaleala pacalitura shtrengarie (pop. shi fam.) renghi shotie (reg.) nasarimba pacala (Ban. shi Transilv.) mishculantza (prin Ban. shi Transilv.) shalma (prin Transilv.) shancalanie (prin Transilv. shi Munt.) shancalie (inv.) bosma. (Ia jucat o ~.) 4. boroboatza isprava nazbitie nazdravanie pocinog shotie trasnaie (reg.) boatza dandana dananaie dandanaie nasarimba (Mold. shi Bucov.) palotie (prin Ban.) snoaba (Mold. Bucov shi Transilv.) tonoasa (inv.) bosma. (Ce ~ a mai facut?) 5. bazaconie nazbitie shtrengarie trasnaie (Olt.) trasneala. (O ~ de copil.) 6. gafa prostie. (Te rog sa ma scuzi pentru ~ care am facuto fara sa vreau.) 7. incurcatura patzanie (pop. shi fam.) tarashenie (fam.) comedie dandana istorie. (Abia a scapat din ~ aceea.) 8. bazaconie bizarerie bizdiganie ciudatzenie curiozitate dracie dracovenie minunatzie nastrushnicie nazdravanie (rar) singularitate (pop.) comedie (reg.) dananaie nagoda shozenie (Ban. shi Olt.) miraz (Transilv. shi Ban.) mirazenie (Mold.) shantz. (Multe ~ a mai vazut in viatza lui.)

pózna (pózne) s. f. 1. Boroboatza trasnaie. 2. Belea bucluc. Origine incerta. Pare legat de sl. poznanije „cunoshtintza” dar evolutzia semantica nu este clara. Alte explicatzii nu sint mai bune: din sl. posmechŭ „ris” (Cihac II 289); din germ. Posen „glume” (Tiktin; Scriban). Der. poznash adj. (hazliu glumetz; shtrengar; rar ciudat; primejdios periculos). Rut. pozna provine din rom.

pozna pozne s. f. (glum.) poza fotografie