VORBÍ vorbesc vb. IV. 1. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte ganduri sentimente intentzii; a spune a zice a grai. ◊ Expr. A vorbi in barba = a vorbi incet a mormai numai pentru sine. A vorbi cu gura altuia = a vorbi fara convingere shovaielnic evaziv. ♦ Tranz. A rosti cuvinte. ◊ Expr. A vorbi vrute shi nevrute (sau verzi shi uscate caten luna shin stele) = a vorbi multe shi de toate; a flecari a palavragi a sporovai. ♦ A se adresa cuiva. Ii vorbesc shi numi raspunde. ◊ A se exprima intro anumita limba. ♦ Ashi spune cuvantul ashi exprima vointza. ♦ Fig. A face dovada a adeveri a atesta a confirma. O imensa cantitate de fapte care toate vorbesc in acelashi sens. ♦ Fig. A pleda in favoarea cuiva. 2. Intranz. A sta de vorba; a discuta; a comenta. 3. Refl. recipr. shi intranz. A se sfatui a se invoi a se intzelege. 4. Intranz. A face o expunere; a tzine un discurs. Din vorba.

vorbi [At: DOSOFTEI V. S. ianuarie 36^v/16 / V: (reg) vorvi / Pzi: ~besc / E: vorba] 1 vi (D. oameni) A avea facultatea de a utiliza limbajul articulat Si: (pop) a grai (3) (irg) a vorovi (8). 2 vi A exprima prin cuvinte ganduri sentimente intentzii Si: a rosti a spune a zice (pop) a cuvanta (1) a glasui (5) a grai (1) (inv) a glasi (5) a vorovi (9). 3 vi (Pex) A comunica altfel decat prin limbajul articulat (prin gesturi mimica). 4 vi (Rar) A formula un o idee mental fara a o comunica cu glas tare. 5 vi (D. animale) A scoate sunete caracteristice speciei. 6 vt (C. i. cuvinte) A pronuntza. 7 vi (Ie) A ~ in barba A vorbi (2) incet pentru sine Si: a mormai. 8 vi (Ivp; ie) A ~ lat A vorbi (6) taraganat. 9 vi (Iae) A vorbi (2) afectat. 10 vi (Ie) A ~ cu sufletul la gura A vorbi cu vocea intretaiata (de emotzie sau de oboseala). 11 vi (Rar; ie) A ~ din burta A fi ventriloc. 12 vi ( Reg; ie) A ~ dea batzul (sau in resteu) A vorbi (2) cu ton rastit. 13 vi (Pan; mai ales d. papagali) A imita limbajul uman. 14 vt A se exprima intro anumita limba. 15 vt A se exprima intrun anumit stil. 16 vi (Ie) A ~ chinezeshte (sau turceshte greceshte nemtzeshte) A nu se exprima pe intzeles. 17 vi (Iae) A rosti cuvintele neclar (din cauza bauturii). 18 vi (Pex; iae) A fi beat. 1920 vti A cunoashte shi a se exprima fluent intro limba straina. 21 vi (Ie) A ~ cu jumatate de gura (sau de glas) sau a ~ cu gura (pe) jumatate (ori cu gura altuia) A vorbi (2) fara convingere. 22 vi (Iae) A vorbi (2) evaziv. 23 vi (Ie) (A fi) un fel (sau un mod) de a ~ (A fi) un fel de a se exprima. 24 vi (Iae) A fi o chestiune interpretabila. 25 vi (Pop; ie) A ~ cu doua guri A lauda shi a defaima pe cineva in acelashi timp. 26 vi (Iae) A fi duplicitar. 27 vi (Iae) A fi partinitor. 28 vi (Reg; ie) A ~ din prag A se exprima ambiguu. 29 vi (Ie) A ~ (intrun ceas) rau (sau a rau reg de rau) A cobi (4). 30 vi (Ie) A ~ k papagalul (sau k un papagal) A reproduce mecanic spusele altuia. 31 vi (Reg; ie) A ~ k baba chioara (sau k baba oarba) A spune fara menajamente. 32 vi (Mol; ie) A ~ razamish A spune lucruri intemeiate. 33 vi (Fam; ie) A ~ din burta A spune lucruri negandite. 34 vi (Ie) A ~ din (sau de la) inima ori a ~ din (sau cu) din suflet A vorbi (2) cu convingere deplina. 35 vi (Pop; ie) A ~ in dorul lelii A vorbi (2) fara rost. 36 vi (Pop; ie) A ~ de claca A flecari. 37 vi (Pop; ie) A ~ de pe ceea lume A spune lucruri neverosimile. 38 vi (Reg; ie) A ~ incolo (sau in neshtire zabunit) A delira (1). 39 vi (Fam; ie) Mai ~beshti (sau ~bitzi)? Cu sigurantza. 40 vi (Ie) A ~ in numele cuiva A spune ceva in locul sau din partea cuiva. 41 vi (Iae) A comunica ceva invocand autoritatea cuiva. 42 vi (Ie) A ~ (cate) vrute shi nevrute (sau caten luna shin stele ori cate shi mai cate) sau a ~ (la sau shi) verzi shi uscate A flecari. 43 vi (Reg; ie) Mare ai (mai) ~to! Ai spus un lucru important adevarat Si: bine zici! 44 vi (Ie) Ce vorbeshti? Formula prin care exprima surprinderea cuiva fatza de cele spuse de cineva. 45 vi (Iae) Formula prin care exprima neincrederea cuiva fatza de cele spuse de cineva. 46 vi (Iae) Formula prin care exprima dezaprobarea cuiva fatza de cele spuse de cineva. 47 vi (Ie) Ce tot ~besc (vorbeshti etc.) sau ce sa mai vorbesc (sau vorbim) ? Ce sa mai discutam? 48 vt (Reg; ie) A ~ vorba de pilda A exemplifica printro pilda. 49 vi A tzine un discurs Si: a cuvanta (15). 50 vi A face o expunere in public Si: a conferentzia. 51 vi (Ie) A ~ liber A vorbi (48) fara a avea un text scris in fatza. 52 vi (Rar) A rosti cu talent shi convingator un discurs. 53 vi A lua cuvantul intro adunare. 54 vi A interveni intro discutzie. 55 vi Ashi exprima punctul de vedere. 56 vi Ashi exprima decizia. 57 vi A lua atitudine. 58 vi (Pex) A hotari (6). 59 vi (Fig) A se manifesta. 60 vi A se exprima (2). 61 vi A aduce un fapt la cunoshtintza publica Si: a expune (1) a informa a istorisi a inshtiitza a povesti a prezenta a relata a spune a vorovi (11). 62 vi A aduce in discutzie un anumit lucru Si: a aminti (4) a invoca a mentziona a pomeni a se referi a semnala a vorovi (12). 63 vi (Ie) A ~ de funie in casa spanzuratului A spune ceva care poate supara pe cineva fiind interpretat k o aluzie rautacioasa. 64 vi (Ie) A ~ pe (sau de) cineva de rau (sau inv rau) A denigra. 65 vi (Iae) a calomnia. 66 vt (Ie) A ~ pe cineva (de) bine A lauda pe cineva. 67 vi (Ie) La drept (sau inv la dreptul) vorbind De fapt. 68 vi (Ie) Efectiv. 69 vi (Icn) A aprecia k fiind real (posibil adecvat etc.). 70 vi (Iae) A lua drept ... 71 vrim (Fig) A fi prezent in amintirea cuiva. 72 vi (Pex; d. acte documente inscriptzii etc.) A inregistra. 73 vi (Pex; d. acte documente inscriptzii etc.) A mentziona. 74 vi A adeveri (1). 75 vi A evoca (1). 76 vi (Fig) A pleda in favoarea cuiva sau a ceva. 77 vi (Pex; d. texte scrieri) A trata un anume subiect. 78 vi (Pex; d. domenii de cunoashtere) A avea k obiect de studiu. 79 vt (Ivr) A transmite. 8081 vti A sustzine. 8283 vti A marturisi. 84 vi (Ie) A ~ drept (sau adevarat) A spune adevarul. 85 vi (Iae) A vorbi (2) deschis sincer. 86 vt A promite (2). 8788 vti A dezvalui. 89 vi A ~ (cuiva) la ureche A shopti. 90 vrim A se zvoni. 91 vi A anuntza. 92 vi A prevesti. 93 vi A se adresa cuiva. 94 vi (Ie) A ~ sa priceapa nora A face aluzie la o tertza persoana prezenta adresandute interlocutorului. 95 vi (Ie) A ~ la lampa (sau la bec) A se adresa cuiva care nu asculta nu reactzioneaza. 96 vi A discuta (2). 97 vi (Ie) (Mai) ~bim noi! Exprima un avertisment. 98 vi (Iae) Exprima o amenintzare. 99 vi (Ie) A(shi) ~ (de unul singur) (sau cu sine insushi) A monologa. 100 vi (Ie) A ~ cu dushii (sau dushilor) A spune lucruri fara sens. 101 vt (C. i. o tema un subiect) A dezbate² (3). 102 vi (Icn) A fi suparat pe cineva. 103 vi (Icn) A nu (mai) avea relatzii bune cu cineva. 104 vrr A comunica numai strictul necesar neavand relatzii stranse. 105 vrim A se comenta (despre o persoana un fapt ieshit din comun). 106 vrim A fi prezent in conshtiintza publica. 107 vi A avea o intrevedere cu cineva (pentru a interveni in favoarea altcuiva). 108 vi A apela la cineva. 109 vi (Spc) A cere consimtzamantul parintzilor in vederea casatoriei. 110 vrr (Pop; d. tineri) Ashi face declaratzii de dragoste. 109111 vtrr A (se) sfatui. 112 vrr A ajunge la un acord. 113 vi (Reg; d. tineri) A avea relatzii de dragoste.

vorbi vb. IV. (despre oameni) 1 intr. A avea facultatea capacitatea de a utiliza limbajul articulat. Mioara... zguduita de emotzie nu poate vorbi i dau lacrimile (K. PETR.). 2 intr. A rosti a pronuntza a emite sunetele cuvintele unei limbi; a spune a zice; (inv. reg.) a vorovi. Cind vorbea facea un zgomot k shi cind din gura iar fi cazut nishte noduri (PRED.). ◊ Expr. A vorbi in barba = a vorbi incet a mormai numai pentru sine. A vorbi in buze v. buza. A vorbi cu sufletul la gura v. gura. A vorbi monosilabic v. monosilabic. A vorbi in (sau din) virful limbii (sau buzelor) v. virf. 3 tr. A se exprima intro anumita limba. Multzi romani ardeleni cultzi... vorbesc limba maghiara frumos cum multzi maghiari cultzi ar dori so vorbeasca (CAR.). ◊ (refl. pas.) A prins o frantzuzeasca curenta care se vorbeshte pe la noi dar frantzuzeasca in fine (CAL.). ◊ (intr) In ce limba vorbeai tu cu Vavila de nu vam intzeles deloc? (HOG.). ◊ Expr. A nu vorbi aceeashi limba sau a vorbi (doua) limbi diferite v. limba. A vorbi (pe) pasareshte v. pasareshte. A vorbi turceshte v. turceshte. 4 intr. A exprima prin cuvinte ginduri sentimente intentzii; a spune a zice a grai; a vorovi. Nu mai ridea nu mai vorbea nici nu ofta shi nici k spunea cuiva vrodata ce vrea (VLAH.). ◊ (tr.) Rafira nu era vorbareatza. Viatza... o invatzase intre multe altele sa nu simta nevoia de a vorbi oricind shi orice (STANCU). ◊ Expr. A vorbi in numele cuiva = a se exprima in numele cuiva invocind autoritatea cuiva sau reprezentind pe cineva. Sentimentul solidaritatzii umane il infioara adesea shi il face sa vorbeasca in numele unei colectivitatzi (PER.). A vorbi in pustiu = a vorbi fara a fi luat in seama zadarnic degeaba. De ce nu voi pentru nume pentru glorie sa scriu? Oare glorie sa fie a vorbi intrun pustiu? (EMIN.). A vorbi aiurea (sau intraiurea) = a) a spune tot felul de nimicuri de lucruri nejudecate; b) a spune cuvinte fara sens inconshtient. Toata noaptea a vorbit intraiurea shi tea chemat (GAL.). A vorbi cu gura altuia = a vorbi fara convingere shovaielnic evaziv. Mai marele zeilor se uita la dinsul tot chiondorish shi i vorbea cu gura altuia cum se zice (ISP.). (tr.) A vorbi citen luna shin stele = a vorbi multe shi de toate; a flecari a palavragi a sporovai. A vorbi k la (sau k din) carte v. carte. A vorbi (cam) in dodii v. dodii. A vorbi in ponturi v. pont. A vorbi cu subintzeles (sau subintzelesuri) v. subintzeles. A vorbi in sharade v. sharada. A vorbi (la sau cite) verzi shi uscate v. verde. A vorbi in vint v. vint. A vorbi vrute shi nevrute v. vrut. ◊ Fig. Nebunia vorbeshte in mine (K. PETR.). ♦ Analog. A se exprima a comunica prin alt mijloc natural decit limbajul articulat. Liana vorbea prin ochii ei prin toata infatzisharea ei (REBR.). 5 intr. Ashi exprima o anumita parere o anumita convingere despre cineva sau ceva ashi expune punctul de vedere; a aprecia a considera a crede; a vorovi. George se scandalizeaza k un tata poate vorbi astfel despre nishte oameni asha de simpatici (REBR.). ◊ Expr. (La) drept vorbind = in realitate de fapt. La drept vorbind nici nu era mare lucru de intzeles (POPA). A vorbi (pe cineva) de bine v. bine. A vorbi cu partipris v. partipris. ♦ (cu determ. introduse prin prep. „impotriva” „contra” inv. „asupra”) Ashi exprima dezacordul dezaprobarea etc. fatza de cineva sau de ceva. Trebuie sa vorbim in contra acelor neologisme deprisos (MAIOR.). ◊ Expr. A vorbi impotriva v. impotriva. ♦ (tr. intr.) A comenta a birfi. Toate femeile din sat shi de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori (CR.). ◊ Expr. A vorbi pe (sau de) cineva (de rau ori rau) = a birfi a calomnia pe cineva. Nu tea vorbit nimeni de rau pe fatza... fireshte k nar fi indraznit (CAR.). A vorbi cu pacat v. pacat. 6 intr. tr. A afirma a sustzine. A vorbi despre astfel de tendintze inseamna a considera limba k o realitate distincta de realitatea sociala (IVAN.). ♦ Fig. A adeveri a atesta a confirma. Sa lasam faptele sa vorbeasca (PER.). ♦ Fig. A pleda in favoarea cuiva. Toata cariera ta vorbeshte pentru tine (CE. PETR.). 7 intr. A aduce in discutzie; a aminti a invoca. Economishtii oamenii politici vorbesc des astazi de dezastrul economic shi de cel moral sau civic al acelor ani (PER.). ◊ (refl. pas.) Nam auzit niciodata vorbinduse despre ei! (K. PETR). ◊ A vorbi defunie in casa spinzuratului v. funie. 8 intr. A se adresa cuiva; a vorovi. Iaca k nu ma mai supar... itzi vorbesc blind (EMIN.). 9 intr. A(i) aduce la cunoshtintza (cuiva) a comunica ceva prin viu grai a spune a zice; a povesti. Mumasa... i vorbise adesea de tatal sau de acel copil cine shtie cum ratacit in clasele poporului de jos (EMIN.). ◊ Expr. (K sa) numai vorbesc (sau vorbim) de... ori fara a mai vorbi (sau sa mai vorbim) de... = trecind sub tacere... excluzind faptul... (fiind cunoscut superfluu etc.); independent de... Casa e superba poate servi k local pentru o institutzie publica... Cit despre vie nu mai vorbesc (CAL.). A vorbi din experientza v. experientza. A vorbi numai prapastii v. prapastie. ♦ (despre autori) A mentziona a semnala in scris (ceva); a expune a relata prin scris; a trata o tema un subiect etc. in scris. Se cuvine k pomenindul sa vorbim shi de altzii multzi din aceeashi familie sufleteasca (GAL.). ◊ (refl. impers.) Citea romane dar numai daca se vorbea in ele de amoruri moderne nu leshinate (PAPAD.). 10 intr. A tzine o cuvintare un discurs; a lua cuvintul. Convingerea cu care vorbi notarul inviora numaidecit pe mineri (AGAR). 11 intr. A discuta a comenta; a sta de vorba a taifasui. Am vorbit cu tzarani batrini shi tineri (FIL.). ◊ (refl. recipr.) Nu vorbeam cu el... SHtitzi k eram certatzi (CE. PETR.). ◊ Expr. A vorbi intre patru ochi (sau peretzi) = a discuta (cu cineva) in taina confidentzial fara martori. Zice k trebuie sa vorbeasca intre patru ochi cu dumneata (AGAR.). A vorbi (cu cineva) pe sirma v. sirma. Ai vorbi cuiva la ureche v. ureche. ♦ (reg. fam.) A avea relatzii de dragoste cu cineva a umbla cu cineva. Cu cine vorgheshte a Bradeanului? Cu Niculaie Salcu! (POP.). 12 refl. recipr. intr. A se sfatui a se invoi a se intzelege; a vorovi. Dupa cum se vorbisera din vreme luasera acelashi cabalic shi acelashi numar de cai la fiecare sanie (K. PETR.). Va veni vremea sa indeplinim fapta de care am vorbit (SADOV.). • prez.ind. esc. /vorba + i.

VORBÍ vorbesc vb. IV. 1. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte; a exprima prin cuvinte ganduri sentimente intentzii; a spune a zice a grai. ◊ Expr. A vorbi in barba = a vorbi incet a mormai numai pentru sine. A vorbi cu gura altuia = a vorbi fara convingere shovaielnic evaziv. ♦ Tranz. A rosti cuvinte. ◊ Expr. A vorbi vrute shi nevrute (sau verzi shi uscate caten luna shin stele) = a vorbi multe shi de toate; a flecari a palavragi a sporovai. ♦ A se adresa cuiva. Ii vorbesc shi numi raspunde. ♦ A se exprima intro anumita limba. ♦ Ashi spune cuvantul ashi exprima vointza. ♦ Fig. A face dovada a adeveri a atesta a confirma. O imensa cantitate de fapte care toate vorbesc in acelashi sens. ♦ Fig. A pleda in favoarea cuiva. 2. Intranz. A sta de vorba; a discuta; a comenta. 3. Refl. recipr. shi intranz. A se sfatui a se invoi a se intzelege. 4. Intranz. A face o expunere; a tzine un discurs. Din vorba.

VORBÍ vorbesc vb. IV. 1. Intranz. A avea facultatea de a articula cuvinte a folosi graiul articulat; a exprima prin cuvinte ginduri sentimente intentzii; a spune a zice a se exprima. Laso pe ea sa vorbeasca omule. DUMITRIU N. 244. Vorbi incet k shi cum i era teama de ceva. SADOVEANU O. VII 148. Vreau sa vorbesc shi nuntzelege nime Sentorc in mine gindurile iar. D. BOTEZ P. O. 10. Zina se purta cu mare bunacuviintza shi vorbi astfel incit robi toate inimile. ISPIRESCU L. 39. Sa lasatzi sa vorbesc eu pentru toate. CREANGA P. 9. ◊ Expr. A vorbi de funie in casa spinzuratului v. funie. A vorbi aiurea (sau intraiurea) v. aiurea. A vorbi cu jumatate de gura (sau cu gura jumatate) v. gura (I 3). A vorbi k din carte (sau k o carte) v. carte (I 1). A vorbi cu peretzii (sau peretzilor) v. perete (1). A vorbi pasareshte v. pasareshte. A vorbi dea batzul v. batz (1). A vorbi in bobote (sau in dodii) v. bobot dodii. A vorbi alaturi cu drumul v. alaturi (1). A vorbi fara miez v. miez (2). A vorbi in tilcuri v. tilc. A vorbi in barba = a vorbi numai pentru sine incet mormait. Vorbea in barba cu glas adinc. DUMITRIU P. F. 45. A vorbi cu gura altuia = a vorbi incet fara convingere evaziv shovaielnic. Se uita la dinsul chiondorish shi i vorbea cu gura altuia cum se zice. ISPIRESCU U. 82. A vorbi cu sufletul la gura v. gura (I 1). A vorbi de sus v. sus (1). A vorbi soacrei sa priceapa nora = a face aluzie la o tertza persoana prezenta adresindute formal interlocutorului; a bate shaua k sa priceapa iapa v. iapa. ◊ Fig. Boltzile padurilor parca vorbesc shi ele. VLAHUTZA O. A. II 166. Trandafirul cel infocat crinii de argint lacramioarele sure k margaritariul mironositzele viorele shi florile toate sadunara vorbind fiecare in mirosul ei. EMINESCU N. 29. ◊ Tranz. Inca un cuvint imparate... Vorbeshtel baiete! VISSARION B. 331. Vai de mine mosh Nichifor ce vorbeshti? CREANGA P. 132. (Cu complement intern) Doua vorbe sa vorbesc Inima sami racoresc. SHEZ. I 48. (Expr.) A vorbi pe cineva (de rau) = a spune vorbe rele despre cineva a cleveti a calomnia a birfi. Cite vorbe miaud eu! Totzi fratzii ma vorbesc de rau. COSHBUC P. I 118. Se zice k te vorbeshte cineva de rau. CREANGA A. 35. Lumea prin tirg o vorbeshte. PANN P. V. I 83. Asearam auzit Maicata cum ma vorbit. JARNÍKBIRSEANU D. 272. Ruda k te necajeshte shi vecinul te vorbeshte. ALECSANDRI P. P. 356. A vorbi (pe cineva) de bine v. bine² (2). A vorbi (cite) vrute shi nevrute (sau (la) verzi shi uscate sau citen luna shi in stele) = a vorbi multe shi de toate; a flecari a sporovai. A inchis repede usha shi a inceput sa vorbeasca vrute shi nevrute. PETRESCU C. V. 120. Se strinsera totzi de vorbea la verzii shi uscate. ISPIRESCU L. 67. (Rar) Mare ai vorbito! = ai spus vorba mare lucru important. Ea se marita! Mareai vorbito dumneata! SBIERA P. 201. ◊ Refl. impers. Nu li sa intimplat sa auda macar vorbinduse vreodata despre aceasta. CREANGA P. 92. ♦ A se adresa cuiva. Ii vorbesc shi numi raspunde. COSHBUC P. I 49. Da Gruia o auzi Catra dinsa i vorbi. SHEZ. IV 9. ♦ (Construit cu adverbe derivate de la nume de popoare) A se exprima in limba unui anumit popor. Vorbeshte bine frantzuzeshte. ◊ Tranz. (Cu complementul «limba») Incepu sashi povesteasca viatza shi peripetziile prin care a trecut vorbind o limba greceasca amestecata cu vorbe romineshti shi frantzuzeshti. BART E. 272. Invatzau pe coconashi sa vorbeasca limba Fanarului cu voda shi cu marele postelnic cind sor face mari. GHICA S. A. 106. ♦ Ashi spune cuvintul ashi exprima vointza. Cel care aducea ceva cu totul nou... in poezie era Maiakovski. In versurile lui vorbea «o clasa in atac» proletariatul fortza noua a istoriei. BENIUC P. 47. ◊ Fig. Cind sabia vorbeshte inceteaza sfatul! DELAVRANCEA O. II 242. ♦ Fig. A face dovada a atesta a adeveri a confirma. Mii shi mii de documente shi fotografii... vorbesc de lupta dusa in ilegalitate de partid. STANCU U.R.S.S. 59. Am putea sa stringem o imensa cantitate de fapte care toate vorbesc in acelashi sens. GHEREA ST. CR. II 52. ♦ Fig. A pleda in favoarea cuiva. Toata cariera ta vorbeshte pentru tine. C. PETRESCU. C. V. 109. 2. Intranz. A sta de vorba a se intretzine a taifasui; a discuta. Am vorbit asha cum vorbesc doi soldatzi care se vad prima oara. SAHIA N. 79. Au inceput a vorbi ele in de ele. CREANGA P. 210. Vin’ mindro de ma petrece Pinan fundul gradinii Undeam vorbit mai intii. JARNÍKBIRSEANU D. 298. Cu pleshuvul cind vorbeshti tigva sa nu pomeneshti. ◊ Tranz. Pe urma au vorbit cifre shi calcule. C. PETRESCU R. DR. 249. Se pusera la vorba shi nici ei nu shtiau ce vorbesc. ISPIRESCU L. 35. Ii spunea cu cine are sa se intilneasca shi ce sa vorbeasca. CREANGA P. 25. Oameni vrednici k sa shaza in zidirea sfintei Golii... Ne fac legi shi ne pun biruri ne vorbesc filozofie. EMINESCU O. I 150. ♦ Refl. impers. A se comenta a se discuta. De o bucata de vreme se vorbea in sat despre dragostea lui Grigore TZintila pentru fata lui Ilie Bujor. SADOVEANU O. VII 303. Lacomia hulpava cu care minca ori lua in stapinire ceva «al altuia» au facut sa se vorbeasca zeci de ani despre dinsul. id. E. 120. 3. Refl. reciproc. A se sfatui a se intzelege; a se invoi. Zmeoaica se vorbi cu fiul sau sa mai faca inca oncercare. ISPSIRESCU L. 20. Ei la fintina sau intilnit SHi sau vorbit. SHEZ. XIII 145. Mindrutziii multzumea SHi cu dinsa se vorbea. TEODORESCU P. P. 556. Mari se vorbira Ei se sfatuira... ALECSANDRI P. P. 1. ◊ Intranz. La noapte ma cind so trage clopotul sa vina totzi acilea sa vorbim. DUMITRIU N. 29. Ani vorbit cu doi feciori Sami trimita petzitori. JARNÍKBIRSEANU D. 447. 4. Intranz. A face o expunere; a tzine un discurs o cuvintare. Il asculta pe unul care vorbea descoperind cu uimire in ce spunea lucruri la care sar fi putut gindi shi el. DUMITRIU N. 97. Trebuie sa vorbesc. Este ordin sa vorbesc despre Serdici. SAHIA N. 120. Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel Nu slavindute pe tine. lustruinduse pe el. EMINESCU O. I 134. ◊ Expr. A vorbi liber v. liber (6) ◊ Fig. O carte vorbeshte copiilor despre insemnatatea zilei de 1 Mai. STANCU U.R.S.S. 34.

vorbí vb. IV (fam. pop.) A fi in vorba cu X ◊ „Mariana vorbeshte cu Ion.” (din vorba)

A VORBÍ ~ésc 1. tranz. (ganduri sentimente) A exprima prin viu grai; a spune; a zice; a grai. ~ frumos. ◊ ~ deschis a fi sincer; a nu ascunde nimic. ~ k din carte a vorbi liber shi corect. 2. intranz. 1) A se adresa cuiva. Iam vorbit ieri. 2) A poseda o anumita limba. ~ englezeshte. 3) A confirma ceva. Faptele vorbesc despre... 4) A conversa cu cineva; a sta de vorba. 5) A tzine un discurs o conferintza. /Din vorba

A SE VORBÍ ma ~ésc intranz. A cadea la invoiala; a se intzelege. Sau intalnit shi sau vorbit. /Din vorba

vorbì v. 1. a articula vorbe: copilashul incepe a vorbi; 2. se zice de pasarile cari imiteaza limba omului: papagalul vorbeshte; 3. a manifesta ideile prin vorbe sau semne: mutzii vorbesc cu degetele; 4. a se exprima: vorbeshte frumos; 5. a se intretzine: a vorbi despre literatura; 6. a se exprima intr’o limba: a vorbi englezeshte; 7. a se intzelege cu cineva: ea se vorbi cu fiul sa mai faca o incercare PANN.

vorbésc v. intr. (d. vorba). Articulez vorbe exprimind o cugetare cuvintez graĭesc: copilu incepe a vorbi. Articulez vorbe k omu dar fara a cugeta: papagalu vorbeshte. Pronuntz: a vorbi pe nas. Imĭ exprim ideile intr’un mod oarecare: a vorbi pin gesturĭ k muntziĭ. Ma exprim imĭ desfashor ideile: acest orator vorbeshte frumos. Tratez: profesoru a vorbit despre Cezar cartea asta vorbeshte despre astronomie. V. tr. Ma folosesc de o limba: a vorbi romaneshte limba romaneasca. Stabilesc ma invoĭesc ma intzeleg: am vorbit samĭ trimeata pachetu acasa. V. refl. Is vorbit is intrebuintzat: limba franceza se vorbeshte maĭ pretutindenĭ. Ma intzeleg stabilesc o invoĭala: s’aŭ vorbit sa fuga. A vorbi raŭ saŭ bine despre cineva al defaima saŭ al lauda. A vorbi pe cineva de raŭ saŭ de bine al defaima saŭ al lauda. A vorbi de sus a vorbi cu un superior cu mindrie. A vorbi intr’aĭurea a aĭura. SHi horghésc (Mold. Pop.).

vorbí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vorbésc imperf. 3 sg. vorbeá; conj. prez. 3 sa vorbeásca

vorbí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. vorbésc imperf. 3 sg. vorbeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. vorbeásca

vorbesc beam 1 imp.

VORBÍ vb. 1. a articula a grai a pronuntza a rosti a scoate a spune a zice (prin Mold.) a bleshti. (Na ~ un cuvant.) 2. v. exprima. 3. v. spune. 4. a rosti a spune a zice (pop.) a cuvanta a glasui a grai (inv.) a glasi (depr.) a debita. (~ numai prostii.) 5. a conversa a dialoga a discuta (livr.) a se intretzine (rar) a convorbi (pop. shi fam.) a sfatui (inv. shi reg.) a basadi (reg.) a povesti (Ban.) a turvini (inv.) a vorovi. (Au ~ despre toate.) 6. v. conferentzia. 7. v. pleda. 8. v. afirma. 9. v. relata. 10. v. conveni.

VORBI vb. 1. a articula a grai a pronuntza a rosti a scoate a spune a zice (prin Mold.) a bleshti. (Na ~ un cuvint.) 2. a se exprima. (~ greu.) 3. a spune a zice (pop.) a cuvinta a glasui a grai (inv.) a vorovi. (~ inainte nu te sfii!) 4. a rosti a spune a zice (pop.) a cuvinta a glasui a grai (inv.) a glasi (depr.) a debita. (~ numai prostii.) 5. a conversa a dialoga a discuta (livr.) a se intretzine (rar) a convorbi (pop. shi fam.) a sfatui (inv. shi reg.) a basadi (reg.) a povesti (Ban.) a turvini (inv.) a vorovi. (Au ~ despre toate.) 6. a conferentzia (inv.) a prelege. (A ~ pe tema...) 7. a pleda. (A ~ in favoarea cuiva.) 8. a se afirma a se auzi a se spune a se shopti a se zice a se zvoni (inv. shi reg.) a (se) suna (reg.) a se slomni. (Se ~ k a plecat.) 9. a relata (inv.) a vorovi. (Izvoarele ~ despre...) 10. a se intzelege a se invoi (pop.) a se pogodi (inv. shi reg.) a se grai. (Sau ~ sa mearga acolo impreuna.)

A vorbi ≠ a tacea

RES IPSA LOQUITUR (lat.) lucrul vorbeshte de la sine E limpede e de la sine intzeles.

VIEN DIETRO A ME E LASCIA DIR LE GENTI (lat.) vino dupa mine shi lasa lumea sa vorbeasca Dante „Purgatoriul” V 10.

a vorbi (cuiva sau cu cineva) de sus expr. a vorbi (cuiva sau cu cineva) arogant.

a vorbi aiurean tramvai / k sa nu adoarma expr. a spune lucruri fara sens; a face afirmatzii nefondate.

a vorbi k din butoi expr. a vorbi cu glas gros / ragushit / dogit.

a vorbi k o moara hodorogita / k o moara stricata expr. a palavragi a turui a trancani intruna agasandui pe cei din jur.

a vorbi k o morishca / k o melitza expr. v. a vorbi k o moara hodorogita / stricata.

a vorbi citetz / cu litere de tipar expr. a vorbi clar / inteligibil.

a vorbi cu gura altuia / cu jumatate de gura expr. a vorbi fara convingere / shovaielnic.

a vorbi fara shir expr. a vorbi incoerent / neclar / confuz.

a vorbi in barba expr. a vorbi incet a mormai numai pentru sine.

a vorbi in deshert / la peretzi / surzilor expr. a vorbi fara a reushi sashi impuna punctul de vedere sa se faca intzeles sa obtzina lucrul dorit etc.

a vorbi in dodii expr. 1. a face afirmatzii nefondate. 2. a vorbi incoerent / neclar.

a vorbi in doi peri expr. a vorbi intentzionat confuz.

a vorbi in punga expr. (adol.) a vorbi de unul singur; a vorbi fara a fi ascultat de cei din jur.

a vorbi la asuceala / la caterinca / la cioranie / la deruta / la mishto / la shme / la shmecherie / la ushcheala expr. (intl.) a lua peste picior; a vorbi argotic.

a vorbi pe fatza / pe shleau expr. a vorbi sincer a spune adevarul fara menajamente.

a vorbi pe invers expr. a face afirmatzii suparatoare care au darul de a deranja un interlocutor.

a vorbi pe la spate (pe cineva) expr. a barfi; a calomnia.

a vorbi pe unde scurte expr. (intl.) a vorbi argotic.

a vorbi prapastii expr. a spune prostii.

a vorbi verden fatza expr. a spune adevarul.

a vorbi verzi shi uscate / vrute shi nevrute expr. a flecari.

vorbim impreuna shi ne intzelegem separat prov. (adol.) folosit pentru a sublinia incompatibilitatea punctelor de vedere ale interlocutorilor.