optziuni
  • info

17 definitzii pentru atesta

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ATESTÁ atést vb. I. Tranz. A face dovada; a confirma un adevar. ♦ A exista in scris. ♦ A confirma in grad pe un cercetator pe un membru al corpului didactic universitar etc. Din fr. attester lat. attestari.

ATESTÁ atést vb. I. Tranz. A face dovada; a confirma un adevar. ♦ A exista in scris. ♦ A confirma in grad pe un cercetator pe un membru al corpului didactic universitar etc. Din fr. attester lat. attestari.

atesta vt [At: ALEXANDRESCU M. 161 / Pzi: atest shi téz / E: fr attester lat attestari] 1 A confirma 2 A depune marturie. 3 A dovedi k ceva exista. 4 A figura intrun text. 5 A confirma pe cineva intro anumita functzie sau calitate.

ATESTÁ atest vb. I. Tranz. A face dovada a dovedi; a confirma. Diferitele specii [de sturzi]... sint foarte mincacioase: insushi Oratziu neo atesta. ODOBESCU S. III 27. ♦ A dovedi existentza unui lucru. Termeni atestatzi in documente vechi. Cuvint atestat in forma regionala.

ATESTÁ atést vb. I. Tranz. A face dovada; a dovedi; a confirma. ♦ A dovedi existentza unui lucru. Fr. attester (lat. lit. attestari).

ATESTÁ vb. I. tr. A face dovada a dovedi; a confirma. ♦ A dovedi k ceva exista; (la pasiv) a figura intrun text. ♦ A confirma pe cineva intro anumita functzie sau calitate. [P.i. atést 36 ta. / < fr. attester cf. lat. attestari < testis martor].

ATESTÁ vb. tr. 1. a dovedi a confirma. ◊ a exista a figura intrun text. 2. a confirma pe cineva intro anumita functzie sau calitate. (< fr. attester lat. attestari)

A ATESTÁ atést tranz. 1) A dovedi prin ratzionamente sau prin fapte concrete; a arata; a proba; a demonstra. ~ semnatura. 2) A intalni intrun text. 3) (cadre didactice cercetatori shtiintzifici etc.) A confirma intro functzie sau intrun post stabilind gradul de pregatire profesionala. /<fr. attester lat. attestari

atestà v. 1. a asigura a incredintza despre adevarul unui lucru; 2. a lua de martor.

*atést shi éz a á v. tr. (lat. attestari d. testis martur. V. contest). Certific asigur dovedesc: a atesta un fapt.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

atestá (a ~) vb. ind. prez. 3 atésta

atestá vb. ind. prez. 1 sg. atést 3 sg. shi pl. atésta

atesta (ind. prez. 1 sg. atest)

atest.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ATESTÁ vb. 1. v. confirma. 2. v. denota.

ATESTA vb. 1. a adeveri a arata a certifica a confirma a demonstra a dovedi a intari a marturisi a proba a sprijini a stabili a sustzine (livr.) a corobora (inv. shi reg.) a probalui (inv.) a incredintza a marturi a probui. (Toate ~ cele spuse.) 2. a arata a denota a indica a releva a trada a vadi. (Proiectul intocmit ~ competentza autorului lui.)

A atesta ≠ a contesta

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

atestá (téz atestát) vb. A face dovada a confirma. Fr. attester. Conjug. eu atest este inv. Der. atestat s. n. (certificat); atestatzie s. f. (atestare); atestator adj. (care dovedeshte).

Intrare: atesta
verb (VT8)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • atesta
  • atestare
  • atestat
  • atestatu‑
  • atestand
  • atestandu‑
 singular plural
  • atesta
  • atestatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • atest
 (sa)
  • atest
  • atestam
  • atestai
  • atestasem
a II-a (tu)
  • ateshti
 (sa)
  • ateshti
  • atestai
  • atestashi
  • atestaseshi
a III-a (el, ea)
  • atesta
 (sa)
  • ateste
  • atesta
  • atesta
  • atestase
plural I (noi)
  • atestam
 (sa)
  • atestam
  • atestam
  • atestaram
  • atestaseram
  • atestasem
a II-a (voi)
  • atestatzi
 (sa)
  • atestatzi
  • atestatzi
  • atestaratzi
  • atestaseratzi
  • atestasetzi
a III-a (ei, ele)
  • atesta
 (sa)
  • ateste
  • atestau
  • atestara
  • atestasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

atesta, atestverb

  • 1. A face dovada; a confirma un adevar. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: arata confirma demonstra dovedi proba antonime: contesta
    • format_quote Diferitele specii [de sturzi]... sint foarte mincacioase: insushi Oratziu neo atesta. ODOBESCU S. III 27. DLRLC
    • 1.1. A exista in scris. DEX '09 DEX '98 DN
      • diferentziere A dovedi existentza unui lucru. DLRLC DN
        • format_quote Termeni atestatzi in documente vechi. Cuvant atestat in forma regionala. DLRLC
    • 1.2. A confirma in grad pe un cercetator pe un membru al corpului didactic universitar etc. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.