MIEZ (2) miezi s. m. (3) miezuri s. n. 1. Parte interioara (moale) a unui fruct a painii etc.; inima (IV 3). ♦ Partea cea mai dinauntru centrala a unui lucru a unui spatziu etc.; interior. 2. S. m. Spec. Partea din interior comestibila a unei nuci. ◊ Expr. A hrani (sau a creshte pe cineva) cu miez de nuca = a tzine pe cineva in huzur; a rasfatza. 3. S. n. (Tehn.) Corp detashabil folosit in turnatoria de piese pentru obtzinerea golurilor de turnare. 4. Fig. Partea esentziala fondul unei probleme; esentza fond. ♦ Valoare sens; semnificatzie (adanca) talc. ◊ Loc. adj. Cu miez = cu talc substantzial. 5. (In sintagmele) Miezul noptzii sau miez de noapte = a) ora 12 noaptea; b) perioada din jurul orei 24; toiul noptzii. Miezul zilei = a) ora 12 ziua amiaza; b) perioada din jurul orei 12 ziua toiul zilei. Miezul verii (sau iernii) = perioada de mijloc a verii (sau a iernii). [Pl. shi: (2) mieji] Lat. medius.

miez smn [At: (a. 1691) GCR I 288/19 / Pl: ~uri (rar sm) ~i ~eji / E: ml medius] 1 (Cu sens temporal; is) ~ul (reg miezii) noptzii sau ~ de noapte (reg de cautatori) Ora 24 Si: (irg) miazanoapte. 2 (Iae) Perioada din jurul orei 24 Si: toiul noptzii (pop) cumpana noptzii puterea noptzii. 3 (Iae) Personaj din mitologia populara despre care se crede k apare in toiul noptzii pe pamant. 4 (Reg; is) ~ de miazanoapte Ora 12 noaptea. 5 (Cu sens temporal; is) ~ul zilei sau ~ de zi Ora 12 ziua Si: amiaza (pop) crucea amiezii. 6 (iae) Perioada din jurul orei 12 Si: plina zi toiul zilei. 7 (Pop; is) ~ul (sau miezii) paresimilor (ori paresimii paiesii paretzii paretzilor) sau ~ paietzi (sau paresi de paresimi post) Mijloc al Postului mare miercurea in a patra saptamana din post Si: (pop) miazaparesimi. 89 (Is) ~ul verii (sau iernii) ori ~ de vara (sau de iarna) Perioada de mijloc (a verii sau) a iernii Si: dric putere toi (inv) miaza vara. 10 (Irg) Moment sau perioada de la mijlocul unei unitatzi de timp date. 11 (Cu sens local; inv; is) ~ul noptzii Nord. 12 (Rar; is) ~ul zilei Sud. 13 (Reg; is) ~ de (miaza) cale (sau de carare) Punct la o departare aproximativ egala de extremitatzile unui dram parcurs Si: mijlocul drumului (reg) miaza cale miaza carare. 14 (ioc margine periferie) Parte a unui spatziu a unei ashezari situata la o departare aproximativ egala de margini shi care cuprinde totalitatea notelor esentziale ale spatziului respectiv Si: mijloc (2) centru. 15 (Ioc coaja) Parte interioara mai moale a unui fruct Vz carne pulpa. 16 Parte interioara comestibila a unei nuci. 17 (Pfm; ie) A hrani (sau a creshte) pe cineva cu ~ de nuca A rasfatza. 18 Parte din interior mai moale a samburelui anumitor fructe. 19 (Reg) Samantza a macului. 20 (ioc coaja) Parte din interior mai moale a painii a prajiturii. 21 (Pop; ie) De la cinci paini ~ul shi de la noua colaci coaja Exprima lacomia unei persoane. 22 (Trs) Umplutura a sarmalelor. 23 (Trs; Ban; mpl) Firimituri de paine. 24 (Trs; Ban; rar) Bucatzica de paine sau de mamaliga. 25 (Trs; pex) Cantitate mica de ceva. 26 (Reg) Jumatate dintrun fuior. 27 (irg) Interior al unor legume care cresc in forma de capatzana Si: inima. 28 (irg) Parte a verzei din care pornesc franzele Si: cocean cotor. 29 (Reg) Cotor de mar. 30 (Reg) Parte din interior mai moale a tulpinii unor plante Si: inima maduva (12). 31 (Ioc exterior) Parte interioara centrala a unui obiect. 32 (Rar) Mic grup de persoane in jurul caruia se formeaza o grupare mai mare Si: nucleu (rar) sambure. 33 (Teh) Parte a unei forme de turnatorie ashezata in interiorul acesteia cu ajutorul careia se obtzin goluri sau scobituri intro piesa turnata. 34 Piesa de metal care se introduce in interiorul bobinelor mashinilor transformatoarelor shi a altor aparate electrice shi serveshte la obtzinerea unor campuri magnetice intense. 35 (Fig) Ceea ce este esentzial Si: esentza fond. 36 (Rar; ie) A pipai ~ul cuiva A afla adevarata valoare a cuiva. 37 Valoare. 38 Semnificatzie. 39 (Rar) Ceea ce este mai ascuns mai intim.

MIEZ miezuri s. n. 1. Parte interioara (moale) a unui fruct a painii etc.; inima (IV 3). ♦ Partea cea mai dinauntru centrala a unui lucru a unui spatziu etc.; interior; spec. partea din interior comestibila a unei nuci. ♦ Expr. A hrani (sau a creshte pe cineva) cu miez de nuca = a tzine pe cineva in huzur; a rasfatza. ♦ (Tehn.) Parte a unei forme de turnatorie ashezata in interiorul acesteia cu ajutorul careia se obtzin goluri sau scobituri intro piesa turnata. ♦ Piesa de fier masiv de otzel sau formata din lame de otzel decupate care se introduce in interiorul unor aparate electrice. 2. Fig. Partea esentziala fondul unei probleme; semnificatzie talc. ◊ Loc. adj. Cu miez = cu talc substantzial. 3. (In sintagmele) Miezul noptzii sau miez de noapte = a) ora 12 noaptea; b) perioada din jurul orei 24; toiul noptzii. Miezul zilei = a) ora 12 ziua amiaza; b) perioada din jurul orei 12 ziua toiul zilei. Miezul verii (sau iernii) = perioada de mijloc a verii (sau a iernii). Din lat. medius.

MIEZ (rar) miezuri s. n. 1. Partea interioara mai moale a unui fruct a unei legume a piinii etc. Sa va dea... coliva cu miez de nuca. CREANGA A. 39. Sa vina la mine cal voi hrani cu miez de nuca. EMINESCU N. 27. Pere cu miezul roshu. SHEZ. V 68. ♦ Partea cea mai dinauntru interiorul unui lucru oarecare; mijloc inima. Il chinuia piciorul parcar fi avut o dihanie cu dintzi ascutzitzi ce i se tira prin miezul osului coapsei. DUMITRIU B. F. 133. A tras in miezul tirgului la hanul lui Manuc. CARAGIALE O. III 29. Deveni... mic k un margaritar albastru stropit cu stropi de aur shi cun miez negru. EMINESCU N. 65. ◊ Miezul noptzii = mijlocul jumatatea noptzii. ♦ (Tehn.) Miez de turnatorie = parte detashabila a unei forme de turnatorie ashezata in aceasta pentru a se obtzine golul interior sau scobiturile laterale ale unei piese turnate. Armatura de miez scheletul metalic al unui miez de turnatorie executat din sirma de otzel din fonta etc. ♦ (Regional) Farima bucatzica. Cind cinta se gindea la cei shapte copii slabi galbeni de foame shi la nevasta lui ramasa de luni de zile fara un miez de pine. CAMILAR N. I 26. 2. Fig. Parte esentziala fond contzinut al unui lucru. Facetzi sa scapere miezul cuvintului Bobul adinc de lumina Care mingiie care alina. DESHLIU G. 34. Munca noastra i miez din lupta noastra. DAVIDOGLU M. 61. Am putea sa abordam insushi miezul articolelor dlui Panu adica relatzia dintre eminescienii noshtri de azi shi literatura trecuta. GHEREA ST. CR. III 162. ◊ Loc. adj. Cu miez = substantzial valoros bogat. Din povestirile lui cu miez shi de o ingaduitoare ironie nenea Iorgu shtia intotdeauna sansufletzeasca un ceas de plictiseala. C. PETRESCU S. 102. ◊ Expr. A intra in miezul lucrurilor = a patrunde in fondul problemelor a studia chestiunile adinc in profunzime. A vorbi fara miez = a vorbi cuvinte desharte fara temei. 3. Fig. (In legatura cu notziuni temporale) Mijloc toi. Cind miam revenit complet in fire... era miezul noptzii. GALACTION O. I 242. Eran amiazi shin miez de vara SHi soarelea scazut spre seara. COSHBUC P. I 102. Avea o imparateasa tinara shi zimbitoare k miezul luminos al zilei. EMINESCU N. 3. Pl. shi: (m.) miezi (VLAHUTZA O. A. II 87) mieji (DELAVRANCEA T. 147).

MIEZ ~uri n. 1) Partea inferioara de obicei moale a unui fruct a unui sambure a painii. ~ de nuca. 2) Partea din mijloc a unui lucru. ~ul osului. 3) pop. Partea comestibila curatzata de coaja a semintzelor (de floareasoarelui de dovleac etc.). 4) Moment cand o actziune sau un fenomen in desfashurare atinge cea mai mare intensitate; toi. * ~ul noptzii mijlocul toiul noptzii. ~ul verii mijlocul toiul verii. 5) fig. Partea esentziala a unei probleme; esentza; fond. * Cu ~ cu contzinut cu talc. /<lat. medius

miez n. 1. mijloc: miezul noptzii; 2. partea interioara a poamelor; 3. miez de paine; 4. fig. fond substantza: scrie putzin dar cu miez. [Lat. MEDIUS].

mĭez V. mez.

mieziparesi pl. Mold. mijlocul paresimilor sau postului: am dus’o noi asha pana la mieziiparesii CR.

mez (est) shi mĭez (vest) n. pl. urĭ (lat. médius mijlociŭ; scr. madhya vgr. méssos shi mésos [d. *méthios] got. midjis germ. mitte; vsl. meždu intre. V. ameaza mijlociŭ mediŭ primez 1 misit shi megiash). Mijloc: mezu noptziĭ. Partea interioara la simburĭ la gaocĭ la pine sh. a.: mez de simbure de caisa mez de nuca mez de pine (in opoz. cu coaja). Fig. Partea cea maĭ buna fond substantza. A vorbi a scrie cu mez a vorbi a scrie bine cu fond. In vest e shi un pl. m. cind e vorba de mezurile din simburĭ: mĭejĭ de nuca. Mezu paresiĭ (orĭ paretziĭ). V. paresimĭ.

mezu parésiĭ (saŭ parétziĭ saŭ de parezĭ) V. paresimĭ.

!miez³ (parte comestibila a unui fruct cu coaja tare) s. m. pl. mieji

!miez¹ (parte comestibila a nucii) s. m. pl. miezi/mieji

miez² (interior al unei forme de turnatorie) s. n. pl. miézuri

miez³ s. n. (miezul zilei)

miez s.n. / s.m. (tehn.) pl. n. miézuri / (partzi comestibile la nuci) m. miezi

miez s. n. (s. m.) pl. miezuri (mieji)

miez.

MIEZ s. 1. v. centru. 2. (reg.) sambure. (~ de nuca.) 3. centru mijloc (fig.) buric inima. (In ~ul pamantului.) 4. v. toi. 5. (BIS.) miezul paresimilor = (reg.) tandala (art.).

MIEZ s. v. contzinut esentza fond materie.

MIEZ s. 1. centru nucleu. (~ unui corp.) 2. (reg.) simbure. (~ de nuca.) 3. centru mijloc (fig.) buric inima. (In ~ pamintului.) 4. mijloc putere toi (pop.) dric tarie temei (reg.) vipie viu. (In ~ noptzii.) 5.* (BIS.) miezul paresimilor = (reg.) tindala (art.).

miez s. v. CONTZINUT. ESENTZA. FOND. MATERIE.

miéz (miézuri) s. n. 1. Mijloc centru punct central. 2. Inima buric galbenush. 3. Pulpa maduva. 4. Esentza; partea moale a piinii. Mr. ńedzu megl. (m)ńez istr. mež. Lat. mĕdius (Diez I 276; Pushcariu 1075; CandreaDens. 1105; REW 5462). Der. miaza adj. (medie) din lat. mĕdia pastrat numai in comp.; miaza Paresi (inv. apoi MieziParesimi) s. f. (jumatatea postului mare) din lat. media quadragesima; miazanoapte s. f. (inv. miezul noptzii; inv. larva nocturna; nord); substituita la primul sens de miezul noptzii; miazazi s. f. (inv. amiaza; sud) substituita la primul sens de amiaza v. aici; miezos adj. (cu mult miez carnos); miezura s. f. (lina de proasta calitate resturi de la darac; Bucov. taritze) sing. reconstitiut din pl. miezuri; miezuina s. f. (Trans. hotar hat razor) cu suf. ina k in viezuina pascuina (relatzie cu mejdina cf. Candrea Cihac II 191 Tiktin e dubioasa); primez (var. primiez) s. n. (despartzitura; scindura sau batz care desparte doi cai intrun grajd) in Olt. Banat shi Trans. poate direct din lat. per medium (CandreaDens. 1103; Tiktin); impremieza vb. (a separa cu un perete despartzitor; a impartzi in doua).

miéz miezuri (dial. mniez) s.n. Mijloc centru: „Cand o fo la mniez de cale / Ontalnit potca cea mare” (Papahagi 1925: 283). ♦ (rel.) Miezul paresii sarbatoare creshtina (cade intotdeauna miercurea) ce marcheaza mijlocul postului mare (de Pashti); paresimi. Intreaga saptamana este inchinata Sfintei Cruci „spre a ne face pe noi cei ostenitzi sprinteni shi ushori pentru restul ostenelii” (referitor la post). In ziua respectiva se culeg buruieni de leac (Berbeshti Deseshti) shi se ajuna toata ziua „pana la rasaritul stelelor”. „Se duceau paresile la beserica: on colac sho lumina. Facem ruga shi pomeni pantru mortzi. Colacu’ era a cantorului shia popii” (Biltziu 2009:76; Sapantza). Lat. medius „de mijloc central” (Diez Pushcariu CDDE cf. DER; DEX MDA).

miéz uri (dial. mniez) s.n. Mijloc centru: „Cand o fo la mniez de cale / Ontalnit potca cea mare” (Papahagi 1925: 283). Lat. medius.

IN MEDIAS RES (lat.) in miezul lucrurilor Horatziu „Ars poetica” 148. Direct in subiect in plina actziune. V. shi Ab ovo.

a se simtzi miez expr. (adol.) a se grozavi a se lauda.