VALOÁRE valori s. f. I. 1. Proprietate a ceea ce este bun dezirabil shi important; p. restr. lucrul bun dezirabil important k atare (adevarul binele frumosul); importantza insemnatate pretz merit. ◊ Scara de valori = ierarhie a valorilor. Judecata de valoare = judecata normativa care enuntza o apreciere. ◊ Loc. adj. De valoare = a) (despre lucruri) pretzios scump de pretz; valoros; b) (despre oameni) important merituos; cu autoritate; valoros. ◊ Expr. A scoate (sau a pune) in valoare = a arata a demonstra importantza calitatzile esentziale ale unei fiintze ale unui lucru ale unui fenomen etc.; a scoate in relief a sublinia. ♦ (Concr.) Ceea ce este important valoros vrednic de apreciere de stima (din punct de vedere material social moral etc.). ♦ (Concr.) Persoana vrednica de stima cu insushiri deosebite. 2. Eficacitate putere. Valoare nutritiva. II. 1. (Ec. pol.) Consumul de factori de productzie necesar pentru obtzinerea de bunuri economice shi servicii. ◊ Valoare de intrebuintzare = capacitatea unui bun economic (materiale servicii informatzii) de a satisface o anumita necesitate a omului sau a societatzii. Valoare de schimb = raport cantitativ in care se schimba doua bunuri economice. 2. (Concr.) Marfa. 3. (Comertz Fin.) Exprimare in bani a pretzului unei marfi sau al unei actziuni al unui cec etc. ◊ Valoare comerciala (sau de piatza) = pretzul fixat pe piatza la o anumita data; curs. ♦ Inscris (cec¹ cambie obligatziune etc.) reprezentand un drept in bani sau in bunuri de alta natura. ◊ Valoare mobiliara = inscris reprezentand un drept asupra unor bunuri mobiliare (marfa bani etc.). Valoare imobiliara = inscris reprezentand un drept asupra unor bunuri imobiliare (cladiri pamant etc.). ♦ Rentabilitate productivitate. 4. (Mat. Fiz.) Numar asociat unei marimi fizice (dupa un anumit procedeu de masurare) permitzand compararea marimii acesteia cu altele de aceeashi natura. ◊ Valoare absoluta = valoarea unei expresii matematice cand nu se tzine seama de semnul (+ sau ) care il are. ♦ Rezultat al unui calcul al unei operatzii matematice etc. 5. (Muz.) Durata absoluta sau relativa a unei note sau a unei pauze. 6. Efect obtzinut in pictura prin alaturarea a doua nuantze diferite ale unui ton. 7. Sens nuantza de sens a unui cuvant. Din fr. valeur lat. valor oris.

valoare sf [At: HELIADE O. II 76 / V: (inv) valor sn ~lora (Pl: ~re) sf (ivr) ~lore (Pl: ~lore) sn / Pl: ~ori (ivr) ~ / GD: shi: (inv) ~i ~rii / E: lat valor ris fr valeur it valore] 1 Calitate sau ansamblu de calitatzi (deosebite) ale unor obiecte fenomene idei etc. raportate la normele ideale ale tipului sau la necesitatzile sociale shi la idealurile generate de acestea. 2 Importantza atribuita unor obiecte fenomene idei etc. in functzie de corespondentza lor cu necesitatzile shi idealurile individuale sau sociale Si: insemnatate merit pretz. 3 Ceea ce este considerat in mod obiectiv just bun frumos de catre un individ o societate o epoca servind k referintza k principiu moral estetic etc. 4 (Is) Scara ~orilor sau scara de ~ori Ierarhie stabilita intre principiile morale estetice etc. Si: scara valorica (10) (rar) scara de valorificare (4). 5 (Is) Judecata de ~ Judecata (normativa) care enuntza o apreciere Si: (rar) judecata de valorizare (5). 6 (Flz) Ceea ce este obiectivat k referintza shi finalitate a actziunii umane. 7 (Flz; is) Teoria ~orilor Axiologie (1). 8 (Log; is) ~ de adevar Proprietate a unei functzii propozitzionale de a fi adevarata sau falsa. 9 (Ila) De ~ Care prezinta importantza intrun anumit domeniu. 10 (Ial) Care are un pretz ridicat Si: pretzios scump valoros (7). 11 (D. oameni; ial) Merituos. 12 (Ie) A(shi) pune (sau a scoate) (ceva) in ~ A(shi) arata calitatzile esentziale Si: a evidentzia a releva a sublinia. 13 (Ccr; mpl) Ceea ce este important vrednic de apreciere de stima (din punct de vedere social moral artistic etc.). 14 (Inv) Curaj (1). 15 Ceea ce face k o persoana sa fie demna de stima de lauda (din punct de vedere moral intelectual profesional social) Si: merit. 16 (Ccr) Persoana vrednica de stima cu insushiri deosebite. 17 Eficacitate (1). 18 Rentabilitate. 19 Pretz estimat al unui obiect susceptibil de a fi dorit de a fi schimbat sau vandut. 20 Suma de bani care se cere sau care se plateshte pentru un obiect un bun etc. Si: pretz. 21 (Cmr; Fin; is) ~ comerciala (sau de circulatzie) Echivalent in bani al unui bun sau al unei marfi pe piatza. 22 (Cmr; Fin; is) ~ intrinseca Valoare (19) care o are un lucru prin el insushi indiferent de conventzie. 23 (Cmr; Fin; is) ~ extrinseca Valoare (19) atribuita in mod conventzional unui lucru. 24 (Ila) In ~ de ... sau (inv) de o ~ora de ... de ~ora pana la ... Valorand. 2527 (Ie) A pune in ~ A valorifica (46). 2830 (Is) Punere in ~ Valorificare (57). 31 (Ccr) Ceea ce poate fi convertit in bani. 32 (Cmr; Fin) Cursul¹ curent al banului dintro anumita tzara. 33 (Cmr; Fin) Puterea de cumparare sau de circulatzie a monedei Si: curs¹ (19). 34 (Fin) Inscris (cec¹ cambie obligatziune etc.) reprezentand un drept in bani sau in bunuri de alta natura. 35 (Is) ~ mobiliara Inscris reprezentand un drept asupra unor bunuri mobiliare (marfa bani etc.). 36 (Is) ~ imobiliara Inscris reprezentand un drept asupra unor bunuri imobiliare (cladiri pamant etc.). 37 Exprimare in bani a costului unei actziuni a unui cec etc. 38 (Ecp; is) Analiza ~orii Analiza care pune in relatzie utilitatea shi costul unui produs pentru ai determina valoarea (19). 39 (Ecp; is) ~ adaugata Diferentza dintre pretzul unei marfi pe piatza shi pretzul materiilor prime shi al serviciilor utilizate pentru producerea sa. 40 (Ecp; is) ~ de intrebuintzare Proprietate a unui lucru de a satisface o anumita necesitate individuala sau sociala. 41 (Ecp; is) ~ de schimb Raport in care o cantitate de marfa de un anumit fel se schimba cu o cantitate de marfa de alt fel. 42 (Ecp; ccr; shi ias) Marfa. 43 (Ecp; is) Teoria valorii Teorie elaborata de Karl Marx care urmareshte sa stabileasca fundamentul economic al utilizarii shi al schimbului de marfuri. 44 (Ecp; in conceptzia marxista; shis ~a marfii) Munca sociala necesara pentru producerea unei marfi shi materializata in marfa. 45 (Ecp; in conceptzia marxista; is) ~ a fortzei de munca Cantitatea mijloacelor (de subzistentza) necesare producerii shi reproducerii fortzei de munca. 46 (Ecp; in conceptzia marxista; is) Legea ~orii Lege obiectiva a productziei de marfuri potrivit careia productzia shi schimbul de marfuri au loc pe baza timpului de munca socialmente necesar. 47 (Mat) Expresie numerica sau algebrica reprezentand o necunoscuta sau un stadiu al unei variabile. 48 (Mat) Masura marimii unei valori (47). 49 (Mat) Element al unei multzimi care formeaza domeniul unei variabile. 50 (Mat) Rezultat al unui calcul al unei operatzii matematice. 51 (Mat; is) ~ absoluta Valoarea unei expresii matematice cand nu se tzine seama de semnul (+ sau –) care il are. 52 (Fiz) Numar asociat unei marimi fizice in urma unei operatzii de masurare permitzand compararea ei cu alte marimi de aceeashi natura. 53 (Lin) Contzinut semantic al unui cuvant intrun context dat. 54 (Lin) Nuantza de sens. 55 (Lin) Intrebuintzare a unui element fonetic grafic lexical etc. 56 (Muz) Durata absoluta sau relativa a unei note sau a unei pauze. 57 (Pct) Proportzia de lumina shi umbra care o contzine un ton². 58 (Pct) Sugerare a volumului prin alaturarea a doua tonuri² diferite dar apropiate calitativ.

valoare s.f. I 1 Calitate sau ansamblu de calitatzi (deosebite) ale unor obiecte fenomene fapte idei raportate la normele ideale ale tipului sau la necesitatzile sociale shi la idealurile generate de acestea; insemnatate importantza atribuita unor obiecte fenomene idei etc. in functzie de corespondentza lor cu necesitatzile shi idealurile unui individ sau ale unei colectivitatzi. ◊ Scara a valorilor sau scara de valori = ierarhizare clasificare conform unui criteriu de apreciere. Judecata de valoare = judecata (normativa) care enuntza o apreciere (log.) Valoare de adevar = proprietate a unei functzii propozitzionale de a fi adevarata sau falsa. ◊ Loc.adj. De valoare = merituos capabil notabil valoros. A produs opere de valoare. ◊ Expr. A(shi)pune (sau a scoate) (ceva) in valoare = a(shi) arata a(shi) demonstra importantza calitatzile esentziale; a scoate in relief a evidentzia a releva. ♦ Concr. (mai ales la pl.) Ceea ce este valoros vrednic de apreciere de stima (din punct de vedere social moral etc.). Se impune respectarea valorilor spirituale ale unui popor. 2 Ceea ce face k o persoana sa fie demna de stima de lauda (din punct de vedere moral intelectual profesional social). Daca ai avea valoarea lui ai intzelege k e ridicol sa te gindeshti la diplome (K. PETR.). ♦ Concr. Persoana cu insushiri remarcabile deosebite (morale intelectuale profesionale etc.) care este vrednica de stima care are importantza deosebita. A recunoscut k specialistul biolog este intradevar o valoare. 3 Eficacitate putere. ◊ Valoare nutritiva (sau energetica) = calitate a unui aliment de a satisface necesitatzile energetice shi de substantze ale unui organism. II 1 Insushirea de a putea fi evaluat estimat masurat a unui obiect susceptibil de a fi dorit de a fi schimbat sau vindut; suma de bani care se cere sau care se plateshte pentru un obiect pentru un bun etc. Valoarea pamintului arabil a inceput sa creasca. ◊ Valoare intrinseca = valoare care o are un lucru in chip absolut prin el insushi indiferent de conventzie. Valoare extrinseca = valoare atribuita unui lucru indiferent de valoarea lui proprie. Valoare locativa v. locativ. Valoare reala v. real. ◊ Loc.adj. De valoare = scump pretzios. Tablouri bijuterii shi alte lucruri de valoare. In valoare de... = valorind. O politza in valoare de doua milioane. ◊ Expr. A pune in valoare = a) a utiliza in vederea obtzinerii unui profit; a face sa devina productiv rentabil eficient etc. ∆ A pune in valoare un tablou o statuie etc. = a scoate in relief calitatzile artistice printro panotare amplasare adecvata; b) a consuma in productzie in vederea obtzinerii unor produse de valoare mai mare. Punere in valoare = valorificare. ♦ Concr. Ceea ce are valoare. Casa este o valoare sigura. 2 (fin. com.) Cursul curent al banului intro anumita tzara; puterea de cumparare sau de circulatzie a monedei. Guvernul shia propus creshterea valorii monedei natzionale. ◊ Hirtie de valoare v. hirtie. Valoare nominala v. nominal. ♦ Inscris (cec cambie obligatziune etc.) reprezentind un drept in bani sau in bunuri de alta natura. ◊ Valoare mobiliara = inscris reprezentind un drept asupra unor bunuri mobiliare (marfa bani etc.). Valoare imobiliara = inscris reprezentind un drept asupra unor bunuri imobiliare (cladiri pamint etc.). Valoare comerciala (sau de circulatzie) = echivalent in bani al unei marfi sau al unui bun pe piatza; pretzul de piatza; curs. Titlu de valoare v. titlu. ♦ Exprimare in bani a costului unei actziuni a unui cec etc. 3 (econ.; shi valoarea marfii) Munca sociala necesara pentru producerea unei marfi shi materializata in marfa. ◊ Valoare de intrebuintzare = proprietate a unui lucru de a satisface o anumita necesitate individuala sau colectiva. Valoare de schimb = a) raport proportzie care o cantitate de marfa de un anumit fel se schimba cu o cantitate de marfa de alt fel; b) concr. marfa. Valoare a fortzei de munca = cantitatea mijloacelor (de subzistentza) necesare producerii shi reproducerii fortzei de munca. Legea valorii = lege obiectiva a productziei de marfuri potrivit careia productzia shi schimbul de marfuri au loc pe baza timpului de munca socialmente necesar. Valoare reziduala v. rezidual. III1 (mat.) Expresie numerica sau algebrica reprezentind o necunoscuta sau un stadiu al unei variabile; masura marimii acestei expresii. ♦ Fiecare dintre elementele multzimii care formeaza domeniul unei variabile. ♦ Rezultat al unui calcul al unei operatzii matematice. ◊ Valoare absoluta v. absolut. Valoare numerica a unei expresii algebrice v. numeric. 2 (fiz.) Numar asociat unei marimi fizice in urma unei operatzii de masurare permitzind compararea ei cu alte marimi de aceeashi natura. 3 (lingv.) Contzinut semantic al unui cuvint; sens semnificatzie. Valoarea concreta a unui cuvint. ♦ Nuantza de sens. In poezie cuvintul a capatat o valoare diferita. ♦ Intrebuintzare acceptzie a unui element fonetic grafic lexical etc. Litera chirilica are mai multe valori fonetice. 4 (muz.) Durata absoluta sau relativa a unei note sau a unei pauze. 5 (a. plast.) Element al limbajului figurativ care este specific stilului unui artist. Valorile pot fi: spatziale liniare tonale de lumina. ♦ Proportzia de lumina shi umbra care o contzine un ton; intensitate a unei culori. ♦ Sugerare a volumului prin alaturarea a doua tonuri coloristice diferite dar apropiate calitativ. • pl. ori. g.d. shi (inv.) valoarei. shi (inv.) valor s.n. valora s.f. /<fr. valeur lat. valor oris it. valore.

VALOÁRE valori s. f. I. 1. Insushire a unor lucruri fapte idei fenomene de a corespunde necesitatzilor sociale shi idealurilor generate de acestea; suma calitatzilor care dau pretz unui obiect unei fiintze unui fenomen etc.; importantza insemnatate pretz merit. ◊ Loc. adj. De valoare = a) (despre lucruri) pretios scump de pretz; valoros; b) (despre oameni) important merituos; cu autoritate; valoros. ◊ Expr. A scoate (sau a pune) in valoare = a arata a demonstra importantza calitatzile esentziale ale unei fiintze ale unui lucru ale unui fenomen etc.; a scoate in relief a sublinia. ♦ (Concr.) Ceea ce este important valoros vrednic de apreciere de stima (din punct de vedere material social moral etc.). ♦ (Concr.) Persoana vrednica de stima cu insushiri deosebite. 2. Eficacitate putere. Valoare nutritiva. II. 1. (Ec. pol.) Munca sociala necesara pentru producerea unei marfi shi materializata in marfa. ◊ Valoare de intrebuintzare = proprietate a unui lucru de a satisface o anumita necesitate a omului sau a societatzii. Valoare de schimb = raport proportzie in care o anumita cantitate de marfa de un anumit fel se schimba cu o cantitate de marfa de alt fel. 2. (Concr.) Marfa. 3. (Comertz Fin.) Exprimare in bani a costului unei marfi sau a unei actziuni a unui cec etc. ◊ Valoare comerciala (sau de circulatzie) = echivalent in bani al unui bun sau al unei marfi pe piatza; curs. ♦ Inscris (cec¹ cambie obligatziune etc.) reprezentand un drept in bani sau in bunuri de alta natura. ◊ Valoare mobiliara = inscris reprezentand un drept asupra unor bunuri mobiliare (marfa bani etc.). Valoare imobiliara = inscris reprezentand un drept asupra unor bunuri imobiliare (cladiri pamant etc.). ♦ Rentabilitate productivitate. 4. (Mat. Fiz.) Marime matematica asociata unei marimi fizice (dupa un anumit procedeu de masurare) permitzand compararea marimii cu altele de aceeashi natura. ◊ Valoare absoluta = valoarea unei expresii matematice cand nu se tzine seama de semnul (+ sau) care il are. ♦ Rezultat al unui calcul al unei operatzii matematice etc. 5. (Muz.) Durata absoluta sau relativa a unei note sau a unei pauze. 6. Efect obtzinut in pictura prin alaturarea a doua nuantze diferite ale unui ton. 7. Sens nuantza de sens a unui cuvant. Din fr. valeur lat. valor oris.

VALOÁRE valori s. f. I. 1. Suma calitatzilor care dau pretz unui lucru sau unei persoane; masura grad in care cineva sau ceva e apreciat; importantza insemnatate pretz merit. Singur de obicei cu ochii mici in dosul ochelarilor mediteaza la adevarata valoare a operei de arta. BACOVIA O. 232. In «FatFrumos fiul iepei» e numai miraculos shi bucata nu are valoare decit numai pentru limba. IBRAILEANU S. 150. Omule nu despretzul lucrurile fie cit de nensemnate. Valoarea lor se masoara cu nevoia ce ai de ele la un moment anume. CARAGIALE O. III 197. ◊ Loc. adj. De valoare = a) (despre lucruri) pretzios scump de pretz; valoros. Iar ochii verzi pe cit se pare Smaragde doua de valoare. BENIUC V. 68. Am gasit o carte literara veche de mare valoare. CARAGIALE O. VII 169; b) (despre oameni) important meritos; cu autoritate; valoros. Avem aici nevoie de un element de valoare. C. PETRESCU R. DR. 90. Are shi un om de valoare dreptul sa doreasca aceste placeri. CARAGIALE O. III 238. ◊ Expr. A scoate in valoare = a arata importantza calitatzile esentziale ale unei persoane sau ale unui lucru; a scoate in relief a sublinia. Profesorul... scoate in valoare fiecare idee inalta subliniaza importantza lui Pushkin in cultura rusa shi in cultura universala. STANCU U.R.S.S. 154. ♦ (De obicei cu determinari) Ceea ce este important valoros vrednic de apreciere de stima (din punct de vedere moral social etc.). Aparator al cauzei pacii independentzei shi fericirii popoarelor tineretul este interesat in cunoashterea valorilor culturale ale diferitelor popoare. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 355 1/2. ♦ (Concretizat) Persoana inzestrata cu calitatzi deosebite; fiintza sau lucru care are o anumita importantza. Partidul shi guvernul au hotarit k toate valorile din trecut ale poporului nostru sa fie ridicate la locul ce li se cuvine. SADOVEANU E. 76. 2. Eficacitate putere. Valoarea nutritiva a unui aliment. II. 1. (Ec. pol.) Expresie a muncii umane socialmente necesara pentru producerea unei marfi shi materializata in aceasta marfa. Valorile marfurilor sint direct proportzionale cu timpul de munca cheltuit pentru producerea lor. MARXENGELS O. A. I 438. ◊ Valoare de intrebuintzare = totalitatea insushirilor materiale care fac k o marfa sa satisfaca anumite nevoi ale omului. Utilitatea unui lucru este aceea care face din el o valoare de intrebuintzare. Dar aceasta utilitate nu pluteshte in aer. Determinata de proprietatzile corpului marfii ea nu exista fara el insushi corpul marfii k fierul griul diamantul etc. este deci o valoare de intrebuintzare sau un bun. MARX I 76. Valoare de schimb = raport proportzie in care o anumita cantitate de marfa de un anumit fel se schimba cu o cantitate de marfa de alt fel. Valoare a fortzei de munca = valoarea mijloacelor de subzistentza necesare pentru intretzinerea muncitorului shi a familiei sale. Limita ultima sau limita minima a valorii fortzei de munca o formeaza valoarea unei cantitatzi de marfuri necesara in fiecare zi fara de care purtatorul fortzei de munca omul nushi poate reinnoi procesul de viatza. MARX C. I 181. ♦ (Concretizat) Bun economic; marfa. Pamintul a devenit o valoare indoielnica pina ce se vor lamuri situatziile. REBREANU R. I 257. 2. (Comertz; finantze) Exprimare in bani a costului unei marfi sau a unei actziuni a unui cec etc. Valoarea utilajelor cu care a fost inzestrata economia natzionala in cursul primului cincinal reprezinta peste 25 de miliarde de lei. GHEORGHIUDEJ R. 41. ◊ Valoare extrinseca v. extrinsec. Valoare intrinseca v. intrinsec. Valoare nominala v. nominal. Valoare reala v. real. Valoare comerciala (sau de circulatzie) = echivalent in bani al unui bun sau al unei marfi pe piatza; pretz. Atunci valoarea terenurilor ar fi redevenit fabuloasa. BOGZA A. I. 69. ♦ Inscris (cec cambie obligatziune etc.) reprezentind un drept in bani sau in bunuri de alta natura. ◊ Valoare mobiliara = inscris reprezentind un drept asupra unor bunuri mobiliare (marfa bani etc.). Valoare imobiliara = inscris reprezentind un drept asupra unor bunuri imobiliare (cladiri pamint etc.). ♦ Rentabilitate productivitate. Valoare locativa v. locativ². ◊ Expr. A pune in valoare v. pune (8). 3. Marime matematica asociata (dupa un anumit procedeu de masurare) unei marimi fizice. Valoare absoluta = valoarea unei expresii matematice cind nu se tzine seama de semnul (+ sau ) care il are. 4. Durata unui sunet muzical (indicata prin desenul notei respective). 5. Sens (sau nuantza de sens) al unui cuvint. A dat cuvintelor simple valori noua shi armonii surprinzatoare. SADOVEANU E. 75. Varianta: (regional) valóra (SHEZ. XII 176) s. f.

VALOÁRE s.f. I. 1. Expresie a muncii umane materializata intro marfa. ♦ Categorie economica proprie economiei bazata pe productzia de marfuri. 2. Suma de bani care reprezinta echivalentul pretzului unei marfi unui cec al unei actziuni etc. ♦ Rentabilitate productivitate. 3. Marime matematica asociata unei marimi fizice potrivit unui anumit procedeu. 4. Durata unui sunet muzical. 5. Sensul sau folosirea gramaticala a unui cuvant. 6. (Pict.) Intensitatea unei culori. II. 1. Ansamblul calitatzilor care fac un lucru bun cautat apreciat; insemnatate importantza pretz. 2. Suma insushirilor pozitive ale unui om; (concr.) om care intruneshte calitatzi deosebite. [Gen. orii. / < fr. valeur it. valore < lat. valor].

VALOÁRE s. f. 1. insushire a unor obiecte fenomene fapte idei de a corespunde trebuintzelor sociale shi idealurilor generate de acestea; suma calitatzilor care dau pretz unui obiect unei fiintze unui fenomen etc.; insemnatate pretz merit. ♦ judecata de ~ = judecata care enuntza o apreciere; a pune in ~ = a demonstra calitatzile esentziale ale unei fiintze ale unui lucru etc.; a valorifica. ◊ (concr.) ceea ce este important valoros; om care intruneshte calitatzi deosebite. 2. eficiacitate putere. 3. atribut al produselormarfa respectiv al bunurilor care sunt produs al muncii satisfac o anumita trebuintza sau sunt destinate schimbului reprezentand munca sociala necesara pentru producerea lor. ◊ (ec.) a marfii = munca materializata in marfa exprimand raporturi sociale intre oameni. 4. marime in bani reprezentand echivalentul pretzului unei marfi al unui cec al unei actziuni etc. ◊ inscris (cec cambie obligatziune) reprezentand un drept in bani. ◊ rentabilitate productivitate. 5. marime matematica asociata unei marimi fizice dupa un anumit procedeu care permite compararea marimii cu altele de aceeashi natura. 6. durata unei note muzicale sau a unei pauze. 7. sens sau nuantza de sens a unui cuvant. 8. (pict.) intensitate a unei culori. (< fr. valeur lat. valor)

valoare f. 1. cat pretzueshte un lucru o persoana: un obiect fara valoare un om de mare valoare; 2. efect de comertz bilet de banca (politza actziune obligatziune): are in portofoliu valori pentru un milion; 3. insemnarea justa a termenilor: valoarea unei vorbe.

*valoáre f. pl. orĭ (lat. valor d. valére a avea vigoare. V. validitate). Cit valoreaza un lucru saŭ o persoana: obĭect om de mare valoare. Insemnare exacta a vorbelor: valoarea cuvintelor. Pl. Hirtiĭ de valoare (bilete de banca politze actziunĭ obligatziunĭ sh. a.). De valoare de pretz pretzios: obĭect de valoare; capabil: om de valoare. A pune in valoare a face sa valoreze.

valora sf vz valoare

valor s.n. v. valoare.

valora s.f. v. valoare.

VALÓRA s. f. v. valoare.

valoáre s. f. g.d. art. valórii; pl. valóri

valoáre s. f. g.d. art. valórii; pl. valóri

valoare gen. valorii

valoare lorii gen. a.

VALOÁRE s. 1. (MAT.) (inv.) pretz. (Cifra 0 nu are adesea nici o ~.) 2. (MAT.) valoare absoluta modul. 3. v. pretz. 4. v. curs. 5. v. bun. 6. v. putere. 7. putere valabilitate. (Actul acesta are ~ de lege.) 8. v. sens. 9. eficacitate putere. (~ nutritiva.) 10. calitate insushire. (~ deosebita a unui produs de arta.) 11. v. nivel. 12. v. capacitate. 13. merit (inv.) vrednicie. (Lipsit de orice ~.) 14. v. importantza. 15. v. insemnatate. 16. v. seriozitate. 17. importantza insemnatate (fig.) pretz. (~ cuvantului scris.) 18. importantza insemnatate semnificatzie sens (fig.) pretz. (~ actului Unirii.)

VALOARE s. 1. (MAT.) (inv.) pretz. (Cifra 0 nu are nici o ~.) 2. cost pretz. (~ a unei marfi.) 3. curs. (~ dolarului.) 4. bun. (Detzinator de ~i.) 5. legalitate putere valabilitate (inv.) tarie. (~ a unui inscris.) 6. putere valabilitate. (Actul acesta are ~ de lege.) 7. acceptzie contzinut insemnare intzeles semnificatzie sens (rar) semantica semantism (inv.) noima simtz tilc. (~ unui cuvint.) 8. eficacitate putere. (~ nutritiva.) 9. calitate insushire. (~ deosebita a unui produs de arta.) 10. calitate nivel (fig.) calibru talie. (Spectacol de o ~ deosebita.) 11. capacitate competentza destoinicie pregatire pricepere seriozitate vrednicie (inv. shi pop.) harnicie (inv.) practica volnicie. (Profesionist de mare ~.) 12. merit (inv.) vrednicie. (Lipsit de orice ~.) 13. importantza insemnatate pondere. (Are o ~ redusa in ansamblu.) 14. importantza insemnatate. (~ unei descoperiri.) 15. importantza insemnatate seriozitate. (~ contributziei sale.) 16. importantza insemnatate (fig.) pretz. (~ cuvintului scris.) 17. importantza insemnatate semnificatzie sens (fig.) pretz. (~ actului Unirii.)

Valoare ≠ nonvaloare

valoáre (óri) s. f. Importantza pretz merit. Fr. valeur. Der. valora vb. (a pretzui); valoriza vb. (a da o anumita valoare); valorifica vb. (a valoriza); valoros adj. din fr. valeureux; devaloriza vb. din fr. dévaloriser; valuta s. f. (deviza) din it. valuta; valutar adj. (referitor la valuta).

valoare I. (it. valore; fr. valeur; germ. Wert; engl. value) (in sens larg) 1. Determinare a unei cantitatzi sau raport cantitativ la nivelul unuia din urmatorii parametri ai sunetului muzical: inaltzime* durata* intensitate*. 2. V. acustica v. determinata printro unitate de masura extramuzicala (Hz pentru frecventza* respectiv inaltzime secunda pentru durata Db (v. bel) pentru intensitate etc.). 2. V. muzicala v. stabilita printro unitate de masura proprie unuia din sistemele de organizare a inaltzimilor duratelor intensitatzilor sunetelor muzicale. Astfel v. inaltzimilor se atribuie in functzie de la¹ = 440 Hz; v. raporturilor dintre inaltzimi (intervale*) se stabilesc pe baza unor intervaleetalon diferite de la un sistem intonatzional la altul (ex.: cvinta* perfecta in sistemul pitagoreic semitonul* diatonic shi cel cromatic in sistemul MercatorHolder semitonul temperat in sistemul egal temperat v. temperare etc.); v. de durate se determina prin raportare la unitatea ritmica etalon nota intreaga; iar v. de intensitate se stabilesc cu anumita libertate in functzie de o dinamica* (care consta in ansamblul nuantzelor oranduite gradat). II. 1. (in sens restrans). Echivalentul grafic al duratei unui sunet sau pauze* muzicale simbolizata prin forma notei sau a pauzei. V. este o determinare relativa a timpului de desfashurare a sunetului (pauzei) considerat(e) indicand asupra raportului temporal care se stabileshte intre acesta (aceasta) shi unitateaetalon; durata sa „absoluta” este o marime complex conditzionata de o seama de coordonate ale textului muzical concret caruia i apartzine: masura* tempo (2) stil* etc. v. durata (I 1 2). 2. V. adaugata „valoare scurta aditzionata unui ritm oarecare printro nota pauza sau punct” (O. Messiaen). Utilizarea v. adaugate a devenit un procedeu de variatzie tinzand catre obtzinerea unor structuri ritmice libere emancipate fatza de masura. V.: ritm; variatzie; sistem (II 6).

VALOÁRE s. f. (< fr. valeur < it. valore < lat. valor is): 1. suma a diverselor insushiri care caracterizeaza dintrun anumit punct de vedere cuvintele expresiile sau structurile dintrun text; semnificatzie de un anumit ordin a cuvintelor a expresiilor sau a structurilor dintro comunicare. Se poate vorbi astfel despre o v. lexicala despre o v. gramaticala despre o v. morfologica (substantivala adjectivala numerala pronominala nominala verbala adverbiala interjectzionala prepozitzionala shi conjunctzionala) despre o v. onomatopeica sau despre o v. stilistica a cuvintelor a expresiilor sau a constructziilor dintrun text; despre o v. neutrala a formelor i shi o neaccentuate ale pronumelui personal in anumite expresii shi structuri (dai cu bere dai cu vin... a luato razna); despre o v. hortativa a conjunctivului shi a infinitivului prezent in anumite situatzii (sa pleci! a nu se apleca in afara!) despre o v. fundamentala shi despre o v. secundara a unor timpuri; despre o v. conditzionala optativa sau potentziala a unei comunicari etc. 2. termen folosit in sintagmele adverbe cu v. multiple interjectzii cu v. multiple shi conjunctzii cu v. multiple (in opozitzie cu „adverbe specializate” „interjectzii specializate” shi „conjunctzii specializate”); in sintagmele v. de intrebuintzare ale partzilor de vorbire v. relatzionale ale comparatziei (egalitatea shi inegalitatea) v. temporale shi v. modale la timpurile verbelor shi v. ale reflexivului (de reflexiv obiectiv reciproc posesiv participativ pasiv dinamic eventiv shi impersonal) in cadrul diatezei reflexive la verb.

iratzionala valoare ~ valoare* rezultata din diviziunea (1) exceptzionala a duratelor* (triolet* cvintolet*) etc. Termenul a fost imprumutat din matematica pentru a defini raportul dintre divizorul obishnuit al masurilor* (2 cu multiplii sai pentru cele binare* 3 cu multiplii sai pentru cele ternare*) shi un divizor strain (5 7 9 etc.) aparut ocazional. Dar daca trioletele sextoletele* septoletele* etc. dau intradevar raporturi iratzionale (caci 2/3 4/6 4/7 nu pot fi exprimate prin fractzii zecimale finite) in cazul duoletelor* cvartoletelor* sau cvintoletelor termenul de „iratzional” e aplicat intrun mod arbitrar raporturile create (3/2 3/4 4/5) fiind matematic vorbind „ratzionale”.

LA VALEUR N’ATTEND PAS LE NOMBRE DES ANNÉES (fr.) valoarea nu ashteapta numarul anilor Corneille „Le Cid” act. II scena 2. Calitatzile insushirile nobile se pot afirma la orice varsta.

carpa de valoare expr. (intl.) panza.