VALOÁRE s. f. (< fr. valeur < it. valore < lat. valor is): 1. suma a diverselor insushiri care caracterizeaza dintrun anumit punct de vedere cuvintele expresiile sau structurile dintrun text; semnificatzie de un anumit ordin a cuvintelor a expresiilor sau a structurilor dintro comunicare. Se poate vorbi astfel despre o v. lexicala despre o v. gramaticala despre o v. morfologica (substantivala adjectivala numerala pronominala nominala verbala adverbiala interjectzionala prepozitzionala shi conjunctzionala) despre o v. onomatopeica sau despre o v. stilistica a cuvintelor a expresiilor sau a constructziilor dintrun text; despre o v. neutrala a formelor i shi o neaccentuate ale pronumelui personal in anumite expresii shi structuri (dai cu bere dai cu vin... a luato razna); despre o v. hortativa a conjunctivului shi a infinitivului prezent in anumite situatzii (sa pleci! a nu se apleca in afara!) despre o v. fundamentala shi despre o v. secundara a unor timpuri; despre o v. conditzionala optativa sau potentziala a unei comunicari etc. 2. termen folosit in sintagmele adverbe cu v. multiple interjectzii cu v. multiple shi conjunctzii cu v. multiple (in opozitzie cu „adverbe specializate” „interjectzii specializate” shi „conjunctzii specializate”); in sintagmele v. de intrebuintzare ale partzilor de vorbire v. relatzionale ale comparatziei (egalitatea shi inegalitatea) v. temporale shi v. modale la timpurile verbelor shi v. ale reflexivului (de reflexiv obiectiv reciproc posesiv participativ pasiv dinamic eventiv shi impersonal) in cadrul diatezei reflexive la verb.