PÚNE pun vb. III. 1. Tranz. A asheza a instala a plasa intrun loc. ◊ Expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a inrautatzi situatzia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) actziunii focului (pentru a fierbe a gati etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare (sau la picioarele cuiva) = a oferi (cuiva ceva util valoros). A pune (cuiva ceva) inainte = a da (cuiva ceva) de mancare. A pune (ceva) la cantar (sau in cumpana in balantza) = a cumpani a chibzui (importantza valoarea etc.) pentru a putea lua o hotarare intemeiata. A pune gura (pe ceva) = a gusta sau a manca (ceva). A pune ochii (pe cineva sau ceva) = a se opri cu interes (asupra cuiva sau a ceva) a remarca a dori sa obtzina; a supraveghea. A pune piciorul (undeva) = a sosi (undeva). A pune ochii (sau privirea nasul capul) in pamant = a avea o atitudine modesta plecand privirea; a se rushina a se sfii. (Fam.) A pune osul = a munci din greu. A pune umarul = ashi aduce contributzia la o actziune; a contribui. A(shi) pune (ceva) in (sau de) gand (sau in cap in minte) = a avea intentzia de a... a planui a decide. A pune o vorba (buna) sau un cuvant (bun) (pentru cineva) = a interveni in favoarea cuiva. A pune coarne = a) a face o relatare cu adaosuri exgerate neverosimile inventate; b) ashi inshela sotzul. A pune (o chestiune un subiect etc.) pe tapet = a aduce (o chestiune etc.) in discutzie. Unde (mai) pui k... = fara a mai socoti k...; presupunand considerand k... A pune paie pe (sau peste) foc = a contribui la inrautatzirea unei situatzii grave dificile. A pune (pe cineva) jos = a tranti (pe cineva) la pamant. A pune (pe cineva) sub sabie sau a pune (cuiva) capul sub picior = a ucide. A pune (pe cineva) la zid = a) a impushca; b) a condamna a demasca a dezaproba. (Fam.) A pune bine (pe cineva) = a face cuiva rau uneltind impotriva lui. A(shi) pune capul (sau gatul) (la mijloc) pentru cineva (sau ceva) = ashi primejdui viatza; a fi sigur a garanta pentru cineva sau de ceva. A pune (ceva) pe hartie = a insemna a nota. A pune (o melodie) pe note = a transpune o melodie pe note muzicale. (Refl.) A se pune bine cu (sau pe langa) cineva = a intra in voie cuiva a se face placut cuiva (prin adulare lingusheli spre a obtzine avantaje). ♦ Tranz. A intinde a expune. ◊ Expr. A pune (cuiva ceva) in vedere = a atrage (cuiva) atentzia a aduce la cunoshtintza. ♦ Refl. A se depune a se ashterne; fig. a incepe a se ivi. Sa pus zapada. Sa pus o iarna grea. 2. Tranz. A aduce pe cineva intro situatzie noua neashteptata a face pe cineva sa ajunga intro anumita stare. La pus in inferioritate. ♦ A asheza a numi pe cineva intrun rang intro demnitate intro slujba; a determina a fixa locul ierarhia cuiva intre mai multzi. ◊ Expr. A pune (pe cineva) in paine = a angaja (pe cineva) intro slujba spre ashi cashtiga existentza. A pune (pe cineva) in disponibilitate (sau fam. pe liber) = a concedia a elibera (pe cineva) dintro slujba. 3. Tranz. shi refl. A (se) asheza intrun anumit fel intro anumita pozitzie. ◊ Expr. (Tranz.) A pune (fire fibre) in doua (sau in trei in patru etc.) = a forma un manunchi din doua (sau trei etc.) fire. ♦ Tranz. A atarna a agatza. 4. Tranz. A face sa stea intrun anumit loc a asheza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit a depune la locul lui a plasa; p. ext. a asheza intrun anumit loc fatza de alte obiecte de acelashi fel a aranja a situa. ◊ Expr. A pune caii = a inhama. A pune in scena = a regiza a monta o piesa de teatru. ♦ A planta a sadi a semana. 5. Tranz. shi refl. A(shi) asheza pe corp obiectele de imbracaminte necesare; a (se) imbraca sau a (se) incaltza. 6. Tranz. A depune valori baneshti (in pastrare spre fructificare etc.); a investi valori baneshti. ◊ Expr. A pune deoparte = a) a economisi; a strange; b) a rezerva pentru cineva. A pune pretz = a oferi un pretz mare; p. ext. a considera valoros merituos. 7. Tranz. A fixa a stabili; orandui a institui. A pune impozite. A pune un diagnostic. 8. Refl. (Pop.) A se impotrivi a sta impotriva. Te pui pentru un fleac! ◊ Expr. A se pune in calea cuiva = a impiedica pe cineva sa actzioneze. 9. Refl. recipr. A se lua la intrecere a se masura sau a se compara cu cineva. ◊ Expr. (Tranz.) A pune (de) fatza sau fatza in fatza = a compara; a confrunta. 10. Refl. A tabari asupra cuiva a se repezi la cineva. 11. Tranz. A face a determina pe cineva sa execute un lucru; a indemna; a sili a obliga. ♦ A imboldi; a asmutzi. 12. Refl. (Adesea cu determinari introduse prin prep. „pe”) A incepe o actziune a se apuca (cu staruintza) de ceva. ◊ Expr. A se pune cu gura pe cineva = a cicali pe cineva sau a insista pe langa cineva. (Reg.) A se pune (cu rugamintzi cu vorbe dulci etc.) pe langa cineva = a ruga insistent pe cineva. A se pune pe ganduri = a deveni ganditor ingrijorat. E pus pe... = e gata sa... (Tranz.) Ashi pune puterea sau (toate) puterile = ashi da toata silintza a se stradui. 13. Tranz. (In loc. shi expr.) A pune (pe cineva sau ceva) la proba (sau la incercare) = a incerca pe cineva sau ceva (spre ai cunoashte valoarea insushirile). A pune (pe cineva) la cazne = a cazni a chinui. A pune o intrebare (sau intrebari) = a intreba a chestiona. A pune stavila = a stavili. A pune in primejdie = a primejdui. Ashi pune nadejdea (sau sperantza credintza) in cineva sau ceva = a nadajdui a se increde in ajutorul cuiva sau a ceva. A pune temei = a se bizui a se intemeia. A pune vina (pe cineva sau ceva) = a invinui (pe nedrept). A pune in (sau pe) seama (sau la activul) cuiva (sau a ceva) = a atribui (pe nedrept). A pune graba = a se grabi. A pune nume (sau porecla) = a numi a porecli. A pune in valoare = a valorifica. A pune in evidentza = a evidentzia a sublinia a releva. A pune la indoiala = a se indoi. A pune la socoteala = a socoti a ingloba. A pune in loc = a inlocui. A pune iscalitura = a iscali. A pune ramashag (sau pariu) = a paria. A pune aprobarea = a aproba. [Prez. ind. shi: (reg.) pui] Lat. ponere.

pune [At: PSALT. HUR. ap. PSALT. 29 / Pzi: pun (pop) pui / E: ml ponere] 1 vt (C. i. obiecte) A lua shi a asheza intrun anumit loc pe ceva sub ceva etc. 2 vt (C. i. obiecte fiintze (pex) diverse notziuni abstracte) A face sa ocupe locul dinainte stabilit k fiindui propriu sau cel mai potrivit Si: a plasa². 3 vt (Ie) A ~ mana A lua ceva in mana Si: a apuca (1) a prinde. 4 vt (Pex; iae) A se apuca de lucru Si: a actziona (2). 5 vt (Iae) Ashi insushi ceva prin abuz Si: a fura (1) a jefui a prada a sustrage. 6 vt (Iae) A captura (1). 7 vt (Pex; iae) A lua prizonier. 8 vt (Iae) A dobandi un lucru interesant. 9 vt (Pex; iae) A gasi in mod intamplator ceva sau pe cineva interesant deosebit. 10 vt (Iae; prt shie a ~ laba) A aresta (1). 11 vt (Iae; icn) A se atinge de ceva ce nui apartzine. 12 vt (Inv; ie) A ~ mana pe paine shi pe cutzit A obtzine putere deplina. 13 vt (Inv; ie) A ~ mana asupra cuiva A amenintza pe cineva cu bataia. 14 vt (Pex; inv; iae) A bate. 15 vt (Inv; ie) A ~ la mana pe cineva A face k cineva sa fie la discretzia cuiva. 16 vt (Ie) A ~ piciorul (undeva la cineva) A patrunde undeva. 17 vt (Iae) A pashi undeva. 18 vt (Iae) A se duce la cineva. 19 vt (Rar; ie) A ~ piciorul (sau picioarele) la pamant (ori pe uscat jos etc.) A cobori dintrun vehicul. 20 vt (Inv; ie) A ~ in ajutor sau a ~ mana de ajutor (cuiva) A veni in ajutorul cuiva. 21 vt (Ie) A ~ umarul sau (reg) a ~ piept (pentru cineva) A impinge cu umarul. 22 vt (Iae) A veni cuiva in ajutor. 23 vt (Iae) A contribui cu munca sa. 24 vt (Fam; ie) A ~ osul A participa la o munca grea. 25 vt (Ie) A ~ gura (pe ceva) A manca (1). 26 vt (Ie) A ~ ochii (sau rar ochiul) (pe cineva sau pe ceva) A se opri cu interes asupra cuiva sau a ceva dorind sa shil apropie sal obtzina. 2728 vtr (Ie) A (se) ~ degetul pe rana (sau pe buba pe rana deschisa rar unde trebuie ori unde ar trebui) A atinge o problema dureroasa dificila sau delicata. 29 vt (Ie) A ~ ochii (sau capul nasul privirea) in pamant A avea o atitudine modesta rushinoasa vinovata etc. plecandushi privirea. 30 vt (Ie) A ~ problema... A aduce in discutzie o anumita chestiune teoretica sau practica importanta care cere o rezolvare Si: a ridica problema. 31 vt (Ie) A ~ probleme A crea o situatzie dificila care trebuie rezolvata. 32 vt (Ie) A ~ (mancare) inainte(a) (cuiva) sau a ~ (cuiva) dinainte A pune masa pentru cineva shi a servi. 33 vt (Iae) A prezenta. 34 vt (Inv; iae) A propune¹ (1). 35 vt (Ivr; iae) A aduce sau a invoca drept argument. 36 vt (Ie) A ~ (ceva) in evidentza A sublinia ceva. 37 vt (Ie) A ~ in lumina (ceva) A da la iveala. 38 vt (Pex; iae) A pune in evidentza. 39 vt (Spc) A lasa o vreme undeva cu un anumit scop. 40 vt (C. i. alimente; ie) A ~ la foc A expune actziunii focului pentru a pregati o mancare. 41 vt (Ie) A(i) ~ (cuiva) la dispozitzie (sau la indemana) A oferi cuiva ceva din proprie initziativa sau la cerere. 4243 vtr (Ivp) A (se) stabili intro localitate intrun loc etc. 4445 vtr (C. i. corpuri de paza) A (se) instala in anumite locuri pentru a supraveghea etc. 4647 vtr (Ivr) A (se) adaposti. 48 vt (Inv) A introduce in... 49 vt (Reg) A lasa pe cineva sau ceva undeva dupa ce la transportat. 50 vt A lasa jos sau in alta parte ceva. 51 (Ilv) A ~ amanet A amaneta. 52 vt (Inv; ie) A ~ armele jos A se da batut. 53 vt (Reg; ie) A ~ buza A lasa coltzul buzelor in jos fiind gata de plans. 54 vr (Inv; ie) Ashi ~ sufletul (sau avutzia capul sanatatea viatza) (pentru cineva) A fi in stare de orice sacrificiu pentru cineva. 55 vr (Inv; ie) Ashi ~ capul Ashi risca viatza. 56 vt (Pex; iae) A fi absolut sigur de ceva garantand cu viatza pentru cele sustzinute. 57 vt (Reg; ie) A ~ (cuiva) capul (sau sufletul) A zapaci. 58 vt (Pex; iae) A nenoroci pe cineva. 59 vt (Reg; ie) A ~ zilele (cuiva) A omori. 60 vt (Ivr) A da deoparte. 61 vt (Irg) A pierde. 6263 vtr (Urmat de determinari modale) A (se) asheza intrun anumit fel dupa un anumit tipic Si: a (se) aranja. 64 (Ie) A ~ in ordine (sau in buna oranduiala sau ivp la oranduiala ori reg in rost) A asheza ordonat. 65 (Ie) A ~ la un loc (sau reg laolalta inv depreuna) A asheza diverse elemente de acelashi fel sau eterogene la un loc. 66 vt (Ie) A ~ deoparte A sorta. 67 vt (Iae) A pastra pentru sine sau pentru altcineva. 68 vt (Iae; shie a ~ la o parte) A agonisi bunuri. 69 vt (Ie) A ~ bine sau la pastrare A asheza ceva intrun loc ferit sau special amenajat pentru mentzinere in buna stare pentru a nu putea fi gasit de altzii etc. 70 vt (Iae; c. i. sume de bani) A economisi. 71 vt (Ie) A ~ panza (sau panza) A pregati urzeala pentra tzesut trecand firul de pe mosor pe alergatoare sau pe urzitoare de unde se monteaza apoi pe razboi. 72 vt (Pop; ie) A ~ fuiorul in doua (sau in trei in patru etc.) A impleti firul sau fuiorul in doua in trei etc. pentru a obtzine un fir mai trainic. 73 vt(a) (Ie) A ~ (pe) sul A infashura urzeala pe sulul de dinapoi la razboiul de tzesut manual. 74 vt(a) (Ie) A ~ (pe) ghem (sau pe rashchitor) A depana firele toarse de pe fus pe ghem pentru a obtzine gheme sau de pe fus ori ghem pe rashchitor pentru a face jirebii. 75 vt A asheza sau a acoperi total ori partzial capul corpul membrele cu obiecte de imbracaminte. 76 vr (Irg; ie) Ashi ~ marama A se marita. 7778 vtr A (se) imbraca. 79 vr (Arg; d. barbatzi; ie) A se ~ in fusta (sau in fuste) A plange cu ushurintza. 8081 vtr (D. zapada praf nisip etc.) A (se) ashterne in strat mai mult sau mai putzin dens shi gros peste ceva Si: a (se) depune. 8283 vtr (D. gheatza promoroaca) A (se) forma. 84 vr (Fig) A incepe sa se produca. 85 vt (C. i. substantze pulverulente) A presara pe... 86 vr (Ie) Ashi ~ cenusha in cap A se pocai¹. 87 vr (Pex; iae) Ashi recunoashte vina sau gresheala in mod public. 8889 vtrp (C. i. furaje paie plante recoltate etc.) A asheza jos in strat uniform. 90 vt (C. i. cuvinte propozitzii idei etc.) A ashterne pe hartie. 91 vt (Spc) A preciza in scris. 92 vt (Pex) A introduce intro lucrare sau intrun inscris Si: inscrie. 93 vt (Spc) A transpune prin pictura. 94 vt (Ilv) A ~ iscalitura (sau semnatura) A iscali. 95 vt (Ie) A ~ pe note (sau rar pe muzica) A compune muzica adecvata unui text unei poezii. 96 vt (Ie) A ~ pe curat A transcrie. 97 vt (Ie) A ~ aprobarea A aproba cererea propunerea solutzia dintrun document scris prin semnatura proprie. 98 vt (Ie) A ~ accent(ul) (sau un accent deosebit) pe ceva A scoate in evidentza un anumit lucru. 99 vt (Ie) A ~ lipsa pe cineva sau (pop) a ~ lipsa cuiva A nota absentza cuiva de la cursuri de la o shedintza etc. 100 vt (Jur; c. i. o avere imobiliara; ie) A ~ pe numele cuiva A inscrie cu drept de proprietate pe numele altcuiva. 101 vt (Jur; c. i. un proces; ie) A ~ pe rol A inscrie pe lista tribunalului in vederea judecarii efective la o anumita data. 102 vt (Inv) A publica printre alte materiale. 103 vt A fixa langa ori pe un punct de sprijin k sa se mentzina in pozitzia dorita Si: a propti a rezema a sprijini. 104 vt A aplica pe sau peste ceva facand sa adere sau sa se intipareasca. 105106 vtr A (se) agatza pe la sau de ceva. 107 vt (Ie) A(i) ~ (cuiva) lingura (sau lingurile) de gat (sau de ori in brau reg la gusha) A lasa pe cineva nemancat fiindca a venit tarziu la masa. 108 vt (Reg; iae) A pierde ocazia favorabila pentru a realiza sau a dobandi ceva. 109 vr (Reg; ie) Ashi ~ lingura de brau A termina de mancat. 110 vt (Reg; ie) A ~ cuiva shtreangul de gat A fortza pe cineva sa faca un lucru neplacut shi nedorit de acesta. 111 vt (Reg; ie) A ~ cuiva funian coarne A inshela pe cineva. 112 vt (Reg; iae) A dispune de cineva dupa bunul plac. 113 vt (Reg; ie) A ~ (cuiva) ghiocei la ureche A inshela pe cineva. 114 vt (Reg; ie) A(l) ~ (pe cineva) in sus A spanzura pe cineva. 115 vt A monta¹ (1) in cadrul unui ansamblu la locul destinat. 116 vt (Pex) A fixa. 117 vt (Reg; ie) A ~ coada la oala A gasi un motiv pentru ashi justifica refuzul. 118 vt (Ie) A ~ in scena A regiza un spectacol. 119 vt (Iae) A inscena. 120 vt (Spc) A aplica shi a fixa prin coasere sau prin batere in cuie lipire etc. 121 vt (Inv; ie) A ~ cuiva iacana A ruga cu staruintza pe cineva. 122 vt (Ivr; ie) Ai ~ (cuiva) pingeaua A pacali pe cineva. 123 vt (Arg; ie) A ~ guler A nu plati datoria. 124 vt (C. i. animale de tractziune) A inhama. 125 vt (Ilv) A ~ shaua (pe cal) A insheua. 126 vt (C. i. copii; ie) A ~ shaua (pe cineva) A face sa devina ascultator. 127 vt (Pex; c. i. oameni maturi; iae) A constrange sa munceasca foarte mult. 128 vt (Ilv) A ~ fraul (unui cal) A infrana. 129 vt (C. i. sentimente pasiuni; ie) A ~ frau (la ceva) A reushi sa domine. 130 vt (Iae; c. i. o actziune in desfashurare) A face sa inceteze brusc. 131 vr (Ie) Ashi ~ frau limbii (sau gurii) ori ashi ~ frau la limba A vorbi cumpatat cu prudentza. 132 vt (C. i. un dispozitiv de inchidere de incuiere) A manevra astfel incat sa inchida ori sa incuie o usha un capac o cutie etc. 133 vr (Pop; ie) Ashi ~ lacat la gura Ashi impune tacere discretzie. 134135 vtr A introduce intrun spatziu marginit. 136 vt (Ilv) A ~ in groapa (sau in mormant) A ingropa. 137 vr (Reg; ie) Ashi ~ lingura unde nui fierbe oala A se amesteca intro problema care nul priveshte. 138 vt (Rar; ie) A ~ in mormant A omori. 139 vr (Ie) Ashi ~ ceva in gand (sau in cap) A lua hotararea sa... 140 vt (Iae; inv) A tzine minte; 141 vt (Iae) A se gandi la un lucru dorit cu sperantza k el se va indeplini. 142 vt (Ie) A nu avea nici ce ~ in gura (sau reg in caldare) A fi lipsit de orice mijloc de existentza. 143 vt (Ie) A nu ~ tzigara in gura A nu fuma. 144 vt (C. i. expresii cuvinte; ie) A ~ in gura cuiva A introduce in vorbirea cuiva k element specific. 145 vt (C. i. tzari popoare; ie) A ~ pe cineva sub calcai(e) A supune. 146 vt (Rar;i. oameni iae) A desconsidera. 147 vt (Ie) A ~ pe totzi intro ciorba A trata un grup de oameni la fel fara a face deosebire intre ei dupa merite dupa valoare etc. 148 vt (Ie) A ~ cuiva pumnul in gura A impiedica pe cineva sa vorbeasca. 149 vt (Fam; ie) A ~ (pe cineva) in cofa A intrece pe cineva prin pricepere viclenie istetzime. 150 vr (Gmtz; ie) Ashi ~ capul sub comanac A se calugari. 151 vt (Inv; ie) A ~ (pe cineva) sub sabie sau a ~ capul cuiva sub picior A ucide. 152 vt (Ie) A ~ (ceva) sub picior A neglija. 153 vt (Reg; ie) A ~ lumea in pantece A manca sau a bea cu lacomie. 154 vt (Spc) A trece prin... 155 vt (Spc; c. i. un inel o verigheta etc.) A vari in deget. 156157 vt (Spc) (A face sau) a lasa sa intre complet intrun lichid. 158 vt (Pop; c. i. plante) A planta. 159 vt (C. i. lichide) A face sa intre intrun recipient. 160 vt (Pex) A varsa. 161 vt (Ie) A ~ benzina (sau gaz ori reg oleu) pe foc A agrava o situatzie deja neplacuta. 162 vt (Reg; ie) A ~ plumb topit in capul cuiva A domoli pe cineva. 163 vt A adauga. 164 vt (C. i. oameni; ie) A ~ la (sau in) inchisoare a ~ la (sau in) pushcarie A inchide. 165 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in lantzuri (sau in ori la lantz sau in fiare in obezi in butuc) sau a ~ (cuiva) catushe A imobiliza pe cineva prin legare in lantzuri in catushe in butuci in obezi. 166 vt (Pop; c. i. obiecte ascutzite) A infige. 167 vt (Ie) A ~ un glontz in piept A impushca pe cineva. 168 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) cutzitul (sau cutzitele) A omori. 169 vt (Ie) A ~ (cuiva) sula in coasta (sau cutzitul in ori la gat) A constrange pe cineva sa faca un lucru neplacut shi greu pentru el. 170 vt (Ie) A ~ (carne) in frigare A infige carnea in frigare pentra a se frige la jaratic. 171 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in tzeapa A trage pe cineva in tzeapa. 172173 vtr (Ie) A (i se) ~ (cuiva) un ghimpe (sau un cutzit) la inima (sau rar la stomac) (A face sa fie sau) a fi cuprins de anxietatzi sau de suparare. 174 vr (Ie) Ashi ~ ghearan gat A se incaiera. 175 vt (Reg; ie; d. albine viespi etc.) A ~ acul A intzepa. 176 vr (Pop; d. oameni) A se asheza pe ceva. 177 vr (Ie) A se ~ pe capul cuiva sau a se ~ cu rugaminte pe langa cineva A starui fara incetare pe langa cineva pentru realizarea unor dorintze pentru obtzinerea a ceva etc. 178 vt (Ie; c. i. copii) A ~ la coltz A obliga sa stea in genunchi intrun coltz al camerei cu fatza la perete drept pedeapsa. 179 vt (Ie) A ~ (pe cineva) la zid A impushca in urma unei sentintze de condamnare. 180 vt (Iae) A blama. 181 vt (C. i. bolnavi; ie) A ~ pe (sau in) picoare A reda sanatatea cuiva prin ingrijire medicala adecvata. 182 vt (Reg; iae; c. i. oameni) A scoate dintro incurcatura. 183 vt (C. i. lucrari actziuni constructzii; iae) A crea conditzii necesare pentru a incepe a se desfashura a exista etc. 184 vt (Iae) A realiza. 185 vr (Ie) A se ~ pe (sau in) picioare A se insanatoshi. 186 vr (Iae) A se reface din punct de vedere material. 187 vr (Ie) A se ~ (in) piua (sau piua) A se apleca ghemuinduse la pamant de obicei prin sprijinire in maini (astfel incat cineva sa se poata sui sau inaltza pe ori sari peste spinarea lui). 188 vr (Iae; rar) A sprijini pe cineva intro actziune. 189 vr (Ie) A se ~ luntre (sau rar cruce) shi punte ori (pop) a se ~ in ruptul capului shi(n) crucish shi(n) curmezish A se stradui din rasputeri pentru a obtzine a realiza ceva. 190 vr (Ie) A (i) se pune in curmezish (sau dea curmezishul) A impiedica pe cineva in actziunile sale. 191 vt (Ie) A ~ jos (pe cineva sau ceva) A tranti la pamant. 192193 vtr (Pop) A (se) urca pe sau intrun mijloc de locomotzie pentru a se deplasa undeva. 194195 vtr A (se) culca pe ceva. 196 vr (Reg) A sta postat inaintea cuiva sau a ceva cu un anumit scop. 197 (Ie) A i se ~ (cuiva) in cale (sau in drum) ori a se ~ in calea cuiva (sau a ceva) A bara drumul cuiva sau a ceva. 198 vr (Ie) A se ~ impotriva (sau impotriva...) sau (inv) a se ~ inainte (sau tare) A se impotrivi. 199 vr (Rar; ie) A se ~ cu capul A se opune din rasputeri cu pretzul vietzii. 200 vr (D. oameni; ie) A (i) se ~ soarele drept inima Ai fi foame. 201 vr (Pop) A se repezi la cineva. 202 vrr (Pop); udp „cu”) A se lua la intrecere. 203 vr (Irg; ie) A se ~ de pricina (sau in poara in pizma de sau la price inv in ori cu price) A fi in conflict cu cineva. 204 vr (Iae) A se impotrivi. 205 vt A fixa o data o limita etc. in urma unei intzelegeri prealabile. 206 vt A determina in urma observarii atente. 207 vt (C. i. impozite taxe) A stabili un anumit cuantum drept obligatzie. 208 vt(a) A da cuiva ordin sa... 209 vr A incepe sa. 210 vt A face sa ajunga intro anumita stare sau situatzie. 211 vr (Ie) A se ~ in situatzia (sau in locul in postura in pielea) cuiva Ashi imagina k se afla in imprejurarile in care se gaseshte cineva pentru ashi da seama de modul acestuia de a gandi sau de a reactziona in asemenea imprejurari. 212 vr (Ie) A se ~ in postura... A se manifesta k... 213214 vtr A (se) situa intro ierarhie. 215 vr Ashi asuma un rol de conducere. 216 vt (Ilv) A ~ (pe cineva sau ceva) la proba (sau la incercare) A proba. 217 vt (Ilv) A ~ (pe cineva) la chinuri (sau la cazne la torturi ivp la munci) A chinui a tortura etc. pe cineva. 218 vt (Inv) A socoti. 219 vt (Inv; ie) A ~ in socoteala k... A baga de seama k... 220 vt (Ie) A ~ (ceva) la socoteala A avea in vedere ceva. 221 vt (Scn; ie) A ~ temei A avea incredere. 222 vt (Ivr; urmat de determinari introduse prin c „k”) A presupune k... 223 vt (Ilv) A(i) ~ nume (sau porecla rar.corecliri) A numi¹. 224 vt (Ial) A porecli. 225 vt (Ilv) A ~ intrebari (sau o intrebare) A intreba. 226 vt (Reg; ie) A ~ pace A incheia pace. 227 vt (Reg; ie) A ~ tacere A impune tacere. 228 vt (Ie) A(shi) ~ pomana A face pomana.

PÚNE pun vb. III. 1. A asheza a instala a plasa intrun loc. ◊ Expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a inrautatzi situatzia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) actziunii focului (pentru a fierbe a gati etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare (sau la picioarele cuiva) = a oferi (cuiva ceva util valoros). A pune (cuiva ceva) inainte = a da (cuiva ceva) de mancare. A pune (ceva) la cantar (sau in cumpana in balantza) = a cumpani a chibzui (importantza valoarea etc.) pentru a putea lua o hotarare intemeiata. A pune gura (pe ceva) = a gusta sau a manca (ceva). A pune ochii (pe cineva sau ceva) = a se opri cu interes (asupra cuiva sau a ceva) a remarca a dori sa obtzina; a supraveghea. A pune piciorul (undeva) = a sosi (undeva). A pune ochii (sau privirea nasul capul) in pamant = a avea o atitudine modesta plecand privirea; a se rushina a se sfii. (Fam.) A pune osul = a munci din greu. A pune umarul = ashi aduce contributzia la o actziune; a contribui. A(shi) pune (ceva) in (sau de) gand (sau in cap in minte) = a avea intentzia de a... a planui a decide. A pune o vorba (buna) sau un cuvant (bun) (pentru cineva) = a interveni in favoarea cuiva. A pune coarne = a) a face o relatare cu adaosuri exgerate neverosimile inventate; b) ashi inshela sotzul. A pune (o chestiune un subiect etc.) pe tapet = a aduce (o chestiune etc.) in discutzie. Unde (mai) pui k... = fara a mai socoti k...; presupunand considerand k... A pune paie pe (sau peste) foc = a contribui la inrautatzirea unei situatzii grave dificile. A pune (pe cineva) jos = a tranti (pe cineva) la pamant. A pune (pe cineva) sub sabie sau a pune (cuiva) capul sub picior = a ucide. A pune (pe cineva) la zid = a) a impushca; b) a condamna a demasca a dezaproba. (Fam.) A pune bine (pe cineva) = a face cuiva rau uneltind impotriva lui. A(shi) pune capul (sau gatul) (la mijloc) pentru cineva (sau ceva) = ashi primejdui viatza; a fi sigur a garanta pentru cineva sau de ceva. A pune (ceva) pe hartie = a insemna a nota. A pune (o melodie) pe note = a transpune o melodie pe note muzicale. (Refl.) A se pune bine cu (sau pe langa) cineva = a intra in voie cuiva a se face placut cuiva (prin adulare lingusheli spre a obtzine avantaje). ♦ Tranz. A intinde a expune. ◊ Expr. A pune (cuiva ceva) in vedere = a atrage (cuiva) atentzia a aduce la cunoshtintza. ♦ Refl. A se depune a se ashterne; fig. a incepe a se ivi. Sa pus zapada. Sa pus o iarna grea. 2. Tranz. A aduce pe cineva intro situatzie noua neashteptata a face pe cineva sa ajunga intro anumita stare. La pus in inferioritate. ♦ A asheza a numi pe cineva intrun rang intro demnitate intro slujba; a determina a fixa locul ierarhia cuiva intre mai multzi. ◊ Expr. A pune (pe cineva) in paine = a angaja (pe cineva) intro slujba spre ashi cashtiga existentza. A pune (pe cineva) in disponibilitate (sau fam. pe liber) = a concedia a elibera (pe cineva) dintro slujba. 3. Tranz. shi refl. A (se) asheza intrun anumit fel intro anumita pozitzie. ◊ Expr. (Tranz.) A pune (fire fibre) in doua (sau in trei in patru etc.) = a forma un manunchi din doua (sau trei etc.) fire. ♦ Tranz. A atarna a agatza. 4. Tranz. A face sa stea intrun anumit loc a asheza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit a depune la locul lui a plasa; p. ext. a asheza intrun anumit loc fatza de alte obiecte de acelashi fel a aranja a situa. ◊ Expr. A pune caii = a inhama. A pune in scena = a regiza a monta o piesa de teatru. ♦ A planta a sadi a semana. 5. Tranz. shi refl. A(shi) asheza pe corp obiectele de imbracaminte necesare; a (se) imbraca sau a (se) incaltza. 6. Tranz. A depune valori baneshti (in pastrare spre fructificare etc.); a investi valori baneshti. ◊ Expr. A pune deoparte = a) a economisi; b) a rezerva (pentru cineva). A pune pretz = a oferi un pretz mare; p. ext. a considera valoros merituos. 7. Tranz. A fixa a stabili; orandui a institui. A pune impozite. A pune un diagnostic. 8. Refl. (Pop.) A se impotrivi a sta impotriva. Te pui pentru un fleac! ◊ Expr. A se pune in calea cuiva = a impiedica pe cineva sa actzioneze. 9. Refl. recipr. A se lua la intrecere a se masura sau a se compara cu cineva. ◊ Expr. (Tranz.) A pune (de) fatza sau fatza in fatza = a compara; a confrunta. 10. Refl. A tabari asupra cuiva a se repezi la cineva. 11. Tranz. A face a determina pe cineva sa execute un lucru; a indemna; a sili a obliga. ♦ A imboldi; a asmutzi. 12. Refl. (Adesea cu determinari introduse prin prep. „pe”) A incepe o actziune a se apuca (cu staruintza) de ceva. ◊ Expr. A se pune cu gura pe cineva = a cicali pe cineva sau a insista pe langa cineva. (Reg.) A se pune (cu rugamintzi cu vorbe dulci etc.) pe langa cineva = a ruga insistent pe cineva. A se pune pe ganduri = a deveni ganditor ingrijorat. E pus pe... = e gata sa... (Tranz.) Ashi pune puterea sau (toate) puterile = ashi da toata silintza a se stradui. 13. Tranz. (In loc. shi expr.) A pune (pe cineva sau ceva) la proba (sau la incercare) = a incerca pe cineva sau ceva (spre ai cunoashte valoarea insushirile). A pune (pe cineva) la cazne = a cazni a chinui. A pune o intrebare (sau intrebari) = a intreba a chestiona. A pune stavila = a stavili. A pune in primejdie = a primejdui. Ashi pune nadejdea (sau sperantza credintza) in cineva sau ceva = a nadajdui a se increde in ajutorul cuiva sau a ceva. A pune temei = a se bizui a se intemeia. A pune vina (pe cineva sau ceva) = a invinui (pe nedrept). A pune in (sau pe) seama (sau la activul) cuiva (sau a ceva) = a atribui (pe nedrept). A pune graba = a se grabi. A pune nume (sau porecla) = a numi a porecli. A pune in valoare = a valorifica. A pune in evidentza = a evidentzia a sublinia a releva. A pune la indoiala = a se indoi. A pune la socoteala = a socoti a ingloba. A pune in loc = a inlocui. A pune iscalitura = a iscali. A pune ramashag (sau pariu) = a paria. A pune aprobarea = a aproba. [Prez. ind. shi: (reg.) pui] Lat. ponere.

PÚNE pun shi (regional) pui vb. III. 1. Tranz. (Cu privire la lucruri) A asheza a face sa stea undeva. Intrun coltz al geamlicului stau puse la soare citeva clondire mohorite. BASSARABESCU V. 7. Vinencet pe ochi imi pune miinile ei mici shi moi. COSHBUC P. I 117. Papa cua lui trei coroane puse una peste alta. EMINESCU O. 1146. (Absol.) De unde sa iei daca nai pus? CREANGA P. 125. (Poetic) Iarna tristambraca Streshinile somnoroase Pune val de promoroaca Peste pomi shi peste case. TOPIRCEANU B. 70. Un vis fantastic veni shishi puse asuprami negrele sale aripi. NEGRUZZI S. I 60. ◊ Expr. A pune pe hirtie v. hirtie. A pune (o melodie) pe note = a transpune (o melodie) pe note muzicale. A pune iscalitura = a semna a iscali. A pune (un bun imobil) pe numele cuiva = a da cuiva un bun in proprietate inscriindul k proprietar cu forme legale. A pune aprobarea = a aproba ceva in scris. Cind e gata dosarul? Satzi pun aprobarea k numai al dumitale lipseshte. V. ROM. august 1953 38. Ai pune cuiva un lucru (dinainte) = a asheza un lucru in fatza cuiva (invitindul sa se serveasca de el); fig. ai da cuiva o idee ai aduce o shtire o informatzie. Stanca ia shi pus dinainte o data cu mincarea de prinz veste proaspata k sorusa Nastasia ar fi cazut intrun putz. SADOVEANU M. C. 144. Eu i pun zama de pui. JARNÍKBIRSEANU D. 462. A pune la picioare = a oferi. A pune mina (pe cineva sau ceva) v. mina. A pune miinile pe piept v. mina. A pune stapinire (pe cineva sau ceva) = a deveni stapin a se face stapin (cu fortza). Ia ascultatzi mai dar de cind atzi pus voi stapinire pe ruine zise Gerila. CREANGA P. 253. (Poetic) Pe toate pune stapinire al voastra inima maiastra. CERNA P. 15. A pune piciorul (undeva) = a sosi (undeva); a patrunde. SHi printre mii de sabii shi mii de archebuze. Ei pun piciorun lagar. ALECSANDRI P. III 222. A pune gura (pe ceva) = a minca. Numai atuncea punea gura pe iarba cind Pepelea era foarte ostenit shi inceta putzintel de a zice. SBIERA P. 8. A pune ochii (sau mai rar ochiul) pe cineva sau pe ceva = a) a se opri cu interes asupra cuiva sau a ceva a dori sa obtzii sa ajungi la... In lipsa de bani pusesera ochii pe 4000 lei trimishi de la Brussa cu o destinatzie speciala. BALCESCU la GHICA A. 566. Am hotarit sal insor shitzi marturisesc k miam pus ochiul pe duduca Adela. ALECSANDRI T. I 344; b) a supraveghea pe cineva pentru al prinde cu o gresheala pentru al pedepsi. A pune ochii (sau privirea nasul capul) in pamint = a avea o atitudine modesta sfioasa plecindushi privirile; a se rushina a se sfii. SHi cind ia spus Flacaul cel dintzii cuvint Ea se uita speriatan vint SHi k certatapoi shia pus Privirilen pamint. COSHBUC P. I 281. Eu raspund dintrun cuvint Farsa pun ochiin pamint. JARNÍKBIRSEANU D. 44. Ashi pune pielea in saramura v. piele. A pune osul = a munci din greu. Cind ramii vaduv cu un baiat de unsprezece ani shi cu o fetitza de shapte trebuie sa pui osul de vrei sa nu te manince saracia. REBREANU P. S. 135. A pune umarul = a ajuta pe cineva in munca. A pune gind sau ashi pune in (sau de) gind (sau in cap in minte) = a avea intentzia de a... a planui sa... a decide a hotari. Au fost shi mai inmarmuritzi aflind k el shia pus in cap sa plece pe jos k turist. PAS Z. I 180. SHtiind necazul meu Mia zis Fir a lui Sulcina: «Ce tziai pus in gind tu Nina? Poaten ris tea suparat SHandru doara». COSHBUC P. II 213. SHia pus in gind sa descopere vicleshugul babei creanga P. 98. (Mold.) Punetzi in gind k... = afla inchipuietzi imagineazatzi k... Punetzi in gind parinte ispravnice k am un frate care de citeva zile so facut nevazut de la lesh. ALECSANDRI T. I 222. A pune o vorba (sau un cuvint) = a interveni in favoarea cuiva. Amicul meu... ma roaga sa pun o vorba buna in favoarea lui. CARAGIALE O. II 292. Poate shi eu am pus un cuvint k te shtiam nevoiasha. CONTEMPORANUL VII 500. A pune o vorba (sau o expresie etc.) in gura cuiva = a atribui cuiva o vorba o expresie; (despre autori) a face k un personaj sa se exprime intrun anumit fel. Chiar unele forme gramaticale... cum este perfectul simplu sint intrebuintzate de scriitor nu numai pentru a le pune in gura eroilor munteni... ci pentru ashi exprima nemijlocit shi precis gindurile sale de povestitor. L. ROM. 1953 nr. 2 41. A pune coarne = a) a face o relatare cu adaosuri exagerate sau neverosimile a inflori. De cite ori il spune [basmul] i mai pune coarne il mai lungeshte. STANCU D. 46; b) ashi inshela sotzul. A pune problema (sau problemele) = a prezenta a infatzisha a aduce in discutzie un subiect o tema. Mihail Sadoveanu sa rostit in numeroase rinduri in problema progresului limbii noastre literare demonstrind cu maiestrie cum trebuie puse shi rezolvate in chip just problemele de baza ale limbii literare. L. ROM. 1953 nr. 2 35. A pune concluzii v. concluzie. A pune (un subiect o chestiune etc.) pe tapet = a aduce (un subiect) in discutzie. Puneau pe tapet respectarea demnitatzii umane shi traduceau in fapt spiritul de solidaritate. PAS Z. IV 57. A pune (ceva) inainte = a aduce in fatza a aminti de ceva. SHtiu k ai sami pui inainte prieteshugul. CONACHI P. 86. SHimi tot pune inainte Cite numi trece prin minte. TEODORESCU P. P. 335. A pune k... = a admite o ipoteza a presupune. Sa punem k mai intii incepe unul... incep mai multzi a cugeta la mijloacele intreprinderii. GHICA A. 687. Unde (mai) pui k... = fara a mai socoti k... Pe urma unde mai pui... k tzarai impanata cu oshteni deai noshtri. SADOVEANU O. VII 26. Unde pui... = gindeshtete la... socoteshte shi... Apoi unde pui dta gindul cel muncea groaznic. ISPIRESCU L. 234. Citzi domnitori shi mitropolitzi sau rinduit la scaunul Moldovei de cind e tzara asta au trebuit sa treaca macar o data prin Humuleshti spre minastiri. Apoi unde pui cealalta lume care sa purtat prin satul nostru. CREANGA A. 73. A pune foc = a aprinde a incendia. Sal luam cu noi sa puie foc! Sa puie foc cu mina lui. DUMITRIU B. F. 71. Taie cu sabia o mare multzime de copaci din care facu o gramada de nui putea da nimeni de seama shii puse foc. ISPIRESCU L. 138. (Fig.) Mantilnii co copilitza Tinara k o mladitza; Eu am ris shi ea no ris Foc Va inima mio pus. SHEZ. III 59. A pune ceva la foc = a expune la caldura focului k sa se incalzeasca sau (fiind vorba de alimente) sa fiarba; a incalzi. Tu sa pui baia la foc. BIBICESCU P. P. 388. A pune (o piesa) in scena = a face regia shi montarea linei piese de teatru. (Rar) A pune (cuiva) singe rau la inima = a face (cuiva) inima rea a supara a necaji (pe cineva). Oamenii cum is oamenii k sai puie singe rau la inima... au inceput a porecli pe mosh Nichifor shi ai zice: Nichifor Cotzcariul. CREANGA P. 136. ♦ A cishtiga in greutate. Am pus shase kilograme numai astaiarna. C. PETRESCU C. V. 207. 2. Tranz. A asheza pe cineva intrun loc a face pe cineva sa stea (jos). Il apasau pe umeri shil puneau cu sila pe scaun. BASSARABESCU V. 5. Indata au shi fost de fatza parintzii imparatesei lui shi crescatorii sai baba shi moshneagul... care iau pus in capul mesei. CREANGA P. 102. Eal lua de bratz shil duse Printre shalele intinse SHi la mindre mesel puse. EMINESCU L. P. 153. ◊ Expr. A pune (pe cineva) jos = a dobori a trinti la pamint. Daca ma iau la trinta cu baietzii cei mai multzi dintre ei ma pun jos. STANCU D. 313. A pune pe cineva sub sabie (sau a pune capul cuiva sub picior (rar) a pune cuiva capul) = a ucide a rapune. Mariasa... a tzinui tot inainte k dintro sageata izbindui pe delii shi punindui in scurta vreme sub sabie pe cei mai multzi. SADOVEANU P. J. 760. Miar pune capul sub picior Sa poata. COSHBUC P. I 128. De urit mash ducen lume Dragostea capu mil pune. JARNÍKBIRSEANU D. 9. A pune bine (pe cineva) = ai face cuiva un rau al lucra al aranja. Ashi pune capul pentru cineva = ashi pune viatza in pericol pentru cineva. Sami pun capul pentro Lina Sa ma fac un om pribag! Ieshi din neguri luna plina Sa ma vezi la Linan prag. COSHBUC P. I 50. A (sau ashi) pune capul se zice cind cineva e absolut sigur de un lucru cind garanteaza cu toata hotarirea. Asta nu mai e nebunie; e complot... Pun capul k e complot. V. ROM. august 1953 63. Cu Aspazia nu merge ea pricepe miroase uite eashi pune capul k e ceva la mijloc. VLAHUTZA O. A. III 71. A pune (pe cineva) la zid = a impushca (in urma unei sentintze de condamnare); fig. a osindi a blama a infiera. Daca nul putem pune la zid il ucidem moral. C. PETRESCU A. 414. ♦ Refl. (Despre fiintze) A lua loc undeva a se instala undeva sau pe ceva. Eu vreau sa ma pun linga soba. SADOVEANU O. I 337. Sau pus la cina. COSHBUC P. I 249. Tot aici eshti Ivane tot? Ba bine k nu zise Ivan facind stingamprejur shi puinduse drept in calea mortzii. CREANGA P. 314. Vine cucul de trei zile Peste vai peste movile SHi nare un’sa se puie. Sar pune peo ramurea Aproape de casa mea. JARNÍKBIRSEANU D. 213. ◊ (In contexte figurate) Pe inimui deatuncea sa pus o neagra pata. EMINESCU O. I 96. Un nor ametzitor veni shi se puse pe ochii mei. NEGRUZZI S. I 54. Necazul shi voia rea Sau pus la inima mea. JARNÍKBIRSEANU D. 214. ◊ Expr. A se pune bine cu (sau pe linga) cineva = a intra in voia cuiva a se face placut a lingushi (pentru a obtzine avantaje). Ishi daduse toata silintza sa se puie bine cu dinsul shi nici nu nimerise rau. SLAVICI O. I 233. A se pune in vorba (cu cineva) = a incepe o discutzie a vorbi. Pina una alta punete dta in vorba cu maestrul... despre afacerea asta. CARAGIALE O. VII 290. ◊ Refl. A se urca intrun vehicul a se imbarca. Se puneau in vapor shi veneau pe la Giurgiu. GHICA S. XVII ♦ Refl. A sosi a se fixa undeva; a ashterne. Tocmai in ast an se puse o iarna grea. Trosneau pomii in gradina. DELAVRANCEA H. TUD. 24. Omatul se pusese pe unele locuri pina la briu. CREANGA A. 30. 3. Tranz. A asheza pe cineva intro situatzie (noua) a aduce intro imprejurare neashteptata. HarapAlb vazinduse pus in incurcata nu mai shtia ce sa faca. CREANGA P. 270. ♦ (Cu privire la abstracte) A atribui a lega de... Boala fu pusa in seama hranei proaste. PAS Z. III 255. A pune arta in interesul unei clase nu inseamna a o injosi. IONESCURION C. 43. ♦ A asheza a situa pe cineva intrun rang intro demnitate intro slujba; a fixa cuiva locul pozitzia intre mai multzi. In fruntea banuitzilor pusera pe pindarii arendashului Cosma Buruiana. REBREANU R. I 99. Cind voi matzi pus peste codru dindumi in mina securea Juratumiatzi sa masculte lunca drumul shi padurea. HASDEU R. V. 69. Nu uita ami aduce curcanul cel batrin cam sal pun in slujba. ALECSANDRI T. I 180. ◊ (Urmat de un complement care arata destinatzia) Pe baba de mila a puso gainaritza. CREANGA P. 70. Dear fin lumeun stat de mitze zau! can el teash pune vornic. EMINESCU N. 43. ◊ Refl. Se pusera unul popa shi altul nanash. RETEGANUL P. IV 74. Ieremia Movila... spinzura pe Razvanvoda shi se puse in locul lui domn al Moldovei. ISPIRESCU M. V. 33. Mosh Nichifor nu era dintre aceia care sa nu shtie «k nui bine sa te pui vezeteu la cai albi shi sluga la femei». CREANGA P. 107. ♦ A orindui a impune cuiva un shef un conducator. Impartzi poporul in pilcuripilcuri shi le puse capitani tot unul shi unul. ISPIRESCU M. V. 10. 4. Tranz. A asheza pe cineva sau ceva intrun. anumit fel intro anumita pozitzie. Ii placea sai puna [pe copii] in genunchi. PAS Z. I 111. Pune poalele in briu ishi sufleca minecele... shi sapuca de facut bucate. CREANGA P. 29. SHi mii pun spate la spate. SHEZ. II 182. SHin genunchi il pune SHi capui rapune. ALECSANDRI P. P. 67. (Refl.) Baietul se pune ciobaneshte intrun genunchi. CREANGA P. 153. ◊ Expr. Ashi pune viatza in primejdie = ashi primejdui viatza. Dragul mamei drag! Nutzi pune viatza in primejdie. CREANGA P. 79. A pune (fire fibre) in doua (sau in trei in patru etc.) = a forma un manunchi din doua trei patru fire (pentru a obtzine un fir mai trainic). Punel [fuiorul] in trei pentru feshtila. SEVASTOS N. 9. ♦ A atirna. Colivia cu pasarea o puse in palimarul despre gradina. ISPIRESCU L. 80. Ishi puse in cui paltonul. EMINESCU N. 35. ◊ Expr. Ashi pune poftan cui v. cui. ♦ (Uneori determinat prin «la loc») A asheza in locul sau in pozitzia unde a fost mai inainte sau unde trebuie sa stea. Iam luat in pripa scara. Ea manjura: «Eshti nebun? Pune scara!». COSHBUC P. I 201. Iau dat jumatatea de inima spunindui shi cum so puna la loc. SBIERA P. 137. Napuca merge nici douazeci de prajini shi prrr! se rupse un capat!... Pinai imbuca dta ceva... eu am shi pus capatul. CREANGA P. 124. 5. Tranz. (Cu privire la valori baneshti) A depune (in pastrare spre fructificare spre a fi cheltuit etc.); a adauga. V. investi. Sa puna el banii citzi lipseau in dreapta tovarashie. C. PETRESCU I. II 208. (Ironic) La Paris... vatzi pus averea tineretzele la stos. EMINESCU O. I 151. ◊ Expr. A pune mina de la mina v. mina. A pune (ceva) bine (sau la pastrare) = a pastra a crutza a tzine de rezerva. Prilejul cel mai bun este acum cind e o economie pusa la pastrare sub saltea. PAS Z. I 242. Puneam banul bine. SHi un ban peste altul fac doi peste doi daca pui altul fac trei. DELAVRANCEA H. T. 17. La grajdul meu sa te duci SHi pe roshul sami aduci... K mie roshul cam ascuns La buna pastrare pus. TEODORESCU P. P. 533. (In contexte figurate) Io plec mindra de la tine Inimioara meatzi ramine Iao tu sho pune bine. HODOSH P. P. 79. A pune deoparte = a alege dintre mai multzi pentru a izola sau pentru a rezerva; a economisi. Ma Stancule cei al tau vorba aia il punem deoparte. PREDA I. 160. Scoate un palosh shi un buzdugan... se apuca de le grijeshte bine shi le pune deoparte. CREANGA P. 194. Turcii scrum k se facea SHi Badiul se apuca Cu lopata dei stringea: Oasele cite gasea Tot doparte le punea. TEODORESCU P. P. 549. (Absol.) Daca aveam de lucru in shir poate puneai deoparte pentru baiat k sal inscrii la toamna. PAS Z. I 249. A pune pretz = a oferi un pretz mare; p. ext. a socoti drept valoros meritos. Pe viatzai puneam un pretz mare. ALEXANDRESCU M. 79. 6. Tranz. A fixa o actziune la un anumit termen. Sa punem shedintza... pentru miine la douasprezece. E bine? V. ROM. august 1953 58. 7. Tranz. A asheza a stabili a orindui (impozite dari). Ne fac legi shi ne pun biruri. EMINESCU O. I 150. Pui biruri mari pe tzara cum nau mai fost sub soare De cind cu HanTatarul shi Mihnea cel turcit. BOLINTINEANU O. 164. Ai pus biruri mari shi grele incit toata tzara geme. TEODORESCU P. P. 479. ◊ Refl. pas. Se pun alte biruri. C. PETRESCU I. II 207. Cind nu erai la cirma inuntru shi afara Strigai k se pusese bir peste bir pe tzara. BOLINTINEANU O. 164. 8. Tranz. (In locutziuni verbale) A pune (pe cineva sau ceva) la proba (sau la incercare) = a incerca pe cineva sau ceva pentru ai vedea valoarea a supune la o incercare. Manrosheshte singur gindul k tu ai aflat cu cale Tocmai azi sa pui la proba Inima nevestei tale! COSHBUC P. I 73. Dan ishi punea la incercare tot talentul lui de premiant la desen. VLAHUTZA O. A. III 79. Sal pot pune lancercare Sa vad de e viteaz mare. TEODORESCU P. P. 606. A pune (pe cineva sau. ceva) la adapost = a adaposti. (Refl.) Cu greu prin zapada mare ajunge sa se puie la adapost... inchizinduse in cerdac. SADOVEANU O. VIII 177. A pune (pe cineva) la cazne = a cazni a chinui. Fara judecata fara nimic il bagara la pushcarie spre a fi pus la cazne. ISPIRESCU M. V. 7. A pune o intrebare (sau intrebari) a intreba. Mie imposibil sai pun vreo intrebare despre viatza lui de familie. CAMIL PETRESCU U. N. 422. In timpul mesei sa interesat de situatzia noastra shcolara punindune chiar citeva intrebari in legatura cu materiile care le faceam. SAHIA N. 69. Daca nu voi putea raspunde la intrebarile ce imi va pune imi va taia capul. SHEZ. IV 186. A pune la cintar (sau in cumpana) = a cintari a aprecia. Aticismul limbii tale o sal puna la cintari. EMINESCU O. I 134. A pune juramint = a jura. Atzi pus cu totzii juramint Sa navem drepturi shi cuvint: Batai shi chinuri cind tzipam Obezi shi lantz cind ne mishcam SHi plumb cind istovitzi strigam K vrem pamint. COSHBUC P. I 209. A pune ramashag (sau pariu) = a paria. Uite Comsha pariez k o sa gasim un foc la casa neamtzului. Iatzi casca shi sa mergem. Nu pui pariu? C. PETRESCU I. II 3. Eu pun ramashag pe ce vrei k sluga mea are sami aducea pielea cerbului aceluia cu cap cu tot asha impodobit cum este. CREANGA P. 218. Ash pune ramashag k istoria vietzii Atale a sa ne faca sa adormim NEGRUZZI S. I 245. Ashi pune nadejdea (sperantza sau credintza) in cineva (sau in ceva) = a nadajdui in ajutorul unei persoane (sau al unei fiintze supranaturale) a ashtepta ceva de la cineva; a se increde in fortzele sau in capacitatea cuiva a crede a spera in ceva. Ea nu glumea fiindcashi pusese credintza in dumnezeu shi dorea k vrindnevrind sa implineasca slujba ce shio luase asupra. ISPIRESCU L. 17. Incaleca pe mine shi punetzi nadejdea in dumnezeu. CREANGA P. 220. (Refl. pas.) SHi ce sperantze se puneau in tine Ce vesel tzia ieshit poporun cale. VLAHUTZA O. A. 39. A pune temei (pe cineva sau ceva) = a se intemeia a pune baza (pe cineva sau ceva) a se bizui. Mosh Roata... nu prea punea temei pe vorbele boiereshti. CREANGA A. 151. A pune vina pe cineva = a invinui pe cineva (pe nedrept). SHiacum intreaga vina Pe mine tu o pui! COSHBUC P. I 267. A pune graba = a se grabi a da zor. Cu cit pusese mai multa graba spre a cishtiga aceasta prada cu atita pierdura din vreme spre a o impartzi certinduse. BALCESCU O. II 258. A pune nume (porecla sau rar porecliri) a numi (sau a porecli) a da nume (sau porecla). Gospodarii de la MaluSurpat care puneau nume noi la toate poreclisera pe Agapia lui Lungu «Scurta» caci iajungea numai pina la subtziori lui Iordan. SADOVEANU M. C. 6. Auzi tu mama citemi spune? SHialeargan sat sa mai adune SHi cite porecliri peascuns imi pune. COSHBUC P. I 127. SHii puse mama numele: FatFrumos din lacrima EMINESCU N. 4. A pune zavorul = a zavori. Unde eshti Simino? Ne culcam! Pe usha pui zavorul vino! COSHBUC P. I 254. Dracii tronc! inchid poarta dupa Ivan shi puind zavoarele bine bucuria lor k au scapat de turbinca. CREANGA P. 311. A pune pe fuga sau pe goana v. goana. (Invechit) A pune (un inamic) in risipa = a risipi a imprashtia. SHoimane rominii noshtri sint pushi in risipa! ALECSANDRI T. II 13. (Popular) A pune pace = a se impaca a curma o lupta. Inaltzate imparate Pune pace nu te bate Cor cadea pe caputzi toate. JARNÍKBIRSEANU D. 316. A pune (pe cineva) la boala a imbolnavi a face sa cada bolnav. Mariuca Marioara Multzi voinici ai pus la boala. SEVASTOS C. 147. A pune in valoare = a valorifica. A pune capat (sau sfirshit) la ceva = a face k ceva sa inceteze; a sfirshi. Sfirshit sa puie dulcii tale suferintzi. VLAHUTZA O. A. 34. (Expr.) Ashi pune capat zilelor = a se sinucide. Ai aflat peste vreo douazeci de ani k shia pus capat zilelor otravinduse. PAS Z. I 72. 9. Tranz. A asheza a rindui a pregati asha cum trebuie k sa functzioneze bine sashi indeplineasca misiunea; a monta. Ma intreb in fuga daca totzi oamenii au baionetele puse. CAMIL PETRESCU U. N. 273. ◊ Expr. A pune masa v. masa. A pune caii = a inhama caii la un vehicul. Atunci pune caii k sa mergem mai departe zise el hotarit. SLAVICI O. I 221. Sa puie caii la un radvan. SBIERA P. 218. A pune pinza (sau pinza) = a pregati urzeala in razboi pentru a tzese. SHia gindit pinza sa puie SHi la nime sa nu spuie. MARIAN S. 58. Nici nam tors nici nam pus pinza. JARNÍKBIRSEANU D. 178. A pune (ceva) la indemina cuiva = a face accesibil a pune la dispozitzie a da. Cite se vor face pina atunci! Cite vor fi puse la indemina muncitorului! DEMETRIUS C. 73. A (o) pune de mamaliga. v. mamaliga. A pune (ceva sau pe cineva) la punct v. punct. ♦ A planta a sadi a semana. Rasadea crengi verzi shi alte soiuri de copaci carii punea impregiurul gradinei k sa o inchida. DRAGHICI R. 151. ♦ (Cu privire la obiecte de imbracaminte) A asheza pe corp. V. imbraca incaltza. Ishi potrivea gulerul ishi punea cravata ishi incheia haina cu mishcari mai incete. PAS Z. III 179. Voinicul puse opincile in picioare caciula in cap shi lua biciul in mina. ISPIRESCU L. 215. Puse pe trupul sau haine de pastori camesha de borangic tzasuta cu lacrimele mamei sale. EMINESCU N. 5. ♦ Refl. A se imbraca intrun anumit fel intro anumita tzinuta. Imi placi astazi Anico!... Vad k teai pus in mare tzinuta. C. PETRESCU I. II 173. Dupa ce miam terminat serviciul ma pun la papuci pun ibricul de cafea la spirt. id. ib. 132. 10. Refl. A se impotrivi a sta impotriva. Nu te mai pune shi dta atita pentru te mieri ce. CREANGA P. 152. ◊ (Urmat de «impotriva» sau «impotriva cuiva ») Ce sa faci? Parca te potzi pune impotriva? SADOVEANU O. III 386. Va punetzi zece impotriva unui om. ALECSANDRI T. II 17. ◊ Tranz. (In locutziuni verbale) A pune impotriveala = a se impotrivi. Cind o piatra punea impotriveala tzarina era scoasa cu virful lopetzii. C. PETRESCU R. DR. 56. ◊ Expr. A se pune cu capul (sau in cap in ruptul capului) = a incerca tot ce e posibil pentru a savirshi o actziune sau pentru a impiedica o actziune; a se opune dirz. Stai cu ea ce shtii tziii spune Dar cu capul mi te pune Sa no joace Altzi feciori.SH COSHBUC P. I 136. Asha e lumea asta shi deai face ceai face ramine cum este ea; nu potzi so intorci cu umarul macar sa te pui in ruptul capului. CREANGA P. 223. A se pune inaintea cuiva = a se opune a rezista a se impotrivi. Tu te lauzi k Apusul inainte tzi sa pus?... Cei mina pe ei in lupta ceau voit acel Apus? EMINESCU O. I 147. A se pune in calea cuiva = a bara drumul cuiva; fig. a impiedica pe cineva intro actziune. O tu nici visezi batrine citzi in cale mi sau pus. EMINESCU o. I 146. A pune cuvint de impotrivire = a se impotrivi cu vorba a protesta. Oshteanul nu indrazni sa puie cuvint de impotrivire. SADOVEANU O. VII 66. 11. Refl. A se lua la intrecere a se masura a se compara cu cineva a se potrivi cu cineva sau cu ceva. Nu te pune cu ctitorul nostru k vazut multe. DELAVRANCEA T. 7. Din mincare shi bautura las’ daca nea intrece cineva numai la treaba nu ne prea punem cu totzi nebunii. CREANGA P. 259. ◊ Expr. (De obicei in constructzii negative sau. restrictive) Ashi pune mintea cu cineva (sau cu ceva) v. minte. 12. Refl. A tabari asupra cuiva a se repezi la cineva. Ce se aude fratzilor? Se puse stapinirea pe noi cu toroipanul dar shi noi iam facuto. PAS Z. IV 237. Voinicul de Ercule mi se puse pe ele cu arcul sau. ISPIRESCU U. 44. Hotzilor ticaloshilor!... Va punetzi o suta pe un om k corbii. ALECSANDRI T. I 401. 13. Tranz. A face pe cineva sa execute un lucru; a indemna a sili a obliga. Ori de cite ori este de spus ceva satului primarul pune sa se sune goarna. STANCU D. 53. Imparatul pune de piaptana shi imbraca la feli pe amindoua. CREANGA P. 270. [FatFrumos] pusa sai faca un buzdugan de fier. EMINESCU N. 4. ◊ (Familiar; subiectul este dracul nevoia pacatele etc.) Sa nu te puna pacatele sa shezi sa te intinzi la vorba cu altzii de seama ta k scot doua piei de pe tine. DAN U. 13. Dracul ma punea sami bat capul cu gramatica? CREANGA A. 114. De ma pune pacatul sal cint. SHEZ. V 8. ♦ A imboldi a asmutzi. Pune dulaii pe ea. Le da drumul din lantz shi i pune pe muiare. DEMETRIUS V. 86. Apoi ishi pusera caii in trap spre cimp prin adierea rece a serii. SADOVEANU F. J. 405. ♦ A face k cineva sau ceva sa ajunga intro anumita stare (de uimire teama nedumerire etc.). Sau dus shi el in sat sa schimbe numele grauntzelor! i raspunse ea punind cu raspunsul sau pe oaspetzi iar in mirare. SBIERA P. 220. Tu ai in loc de suflet o iazma neagra care Pe cruntul Satan insushi lar pune in mirare. ALECSANDRI P. III 326. ◊ Refl. A incepe o actziune a se apuca de ceva. Pe urma ma pun shi zidesc fintina. SADOVEANU O. VII 270. Tu ma potzi oglinda spune! Ei tu doara nu tei pune Sa ma spui! COSHBUC P. I 105. Pinor mai minca boii sa pus sa manince shi el ceva. CREANGA P. 143. (Tranz.) Puse prunca a cinta Codrii puseraa suna. ALECSANDRI P. P. ◊ (Legat prin prepozitzie de substantive care exprima actziuni sau de supine) Sa te pui pe lucru sa scrii poezii frumoase. VLAHUTZA O. A. 227. Ma plimb o zi shi apoi ma pun la lucru pe brinci. CARAGIALE O. VII 6. De acum trebuie sa ne mai punem shi cite pe oleaca de carte caci minepoimine vine vacantza. CREANGA A. 100. Decit sa te minii mariata Ciubere Mai bine mergi in sala sa te pui pe bere. ALECSANDRI T. II 94. ◊ Expr. A se pune cu gura (rar catza) pe cineva = a cicali pe cineva. In zadar le spunea feciorul k nu se vansuran veci... SHau pus cu gura pe el k cioarele. RETEGANUL P. III 32. Ast pirdalnic de dor il facu sa se puie catza pe capul nevestei sale k sai dea voie de a purcede in lunga calatorie. POPESCU B. III 73. A se pune (cu rugamintzi cu vorbe dulci etc.) pe linga cineva = a ruga insistent pe cineva. Sau pus... pe linga barbatzelul sau cu vorbe dulci. SBIERA P. 43. Chihaiam pe mama sa se puie pe linga tata k doar ma da shi pe mine la catihet. CREANGA A. 81. A se pune de pricina v. pricina. A se pune pe ginduri = a deveni ginditor ingrijorat. Se pune ea pe ginduri shi sta in cumpene cum sa dreaga shi ce sai faca. CREANGA P. 29. Ea se puse pe ginduri shi incepu a plinge. ALECSANDRI O. P. 71. Scrie douatrei rinduri SHi se pune pe ginduri. JARNÍKBIRSEANU D. 125. Ashi pune puterea sau (toate) puterile = ashi da toata silintza a se stradui. Ishi puse toate puterile se scula shi asha shovaind cerca sa umble. ISPIRESCU L. 59. El se opintea putereashi punea. TEODORESCU P. P. 500. (Intranz.) A fi pus pe ceva = a fi gata de... Cei mai mari acum din sfada Stau pencaierate pushi. COSHBUC P. I 224. 14. Tranz. (Frantzuzism invechit in legatura cu notziuni de timp) A intrebuintza un timp determinat pentru a parcurge o distantza. Careta nu mai punea de la o poshta la alta decit doua ore. MACEDONSKI O. III 27. Am pus 15 zile de la Hertza la Bucureshti. ALECSANDRI T. I 373. Forme gramaticale: perf. s. pusei part. pus.

A PÚNE pun tranz. I. 1) (obiecte sau fiintze) A face sa stea (orizontal vertical sau atarnat); a asheza. ~ stiloul pe carte. ~ paltonul pe umerar. ~ copilul in carucior. * ~ (sau a ashterne a inchina) ceva la picioarele cuiva v. PICIOR. ~ piciorul in prag v. PICIOR. ~ pe note (o melodie) a inregistra (o melodie) cu ajutorul notelor muzicale; a compune o melodie. ~ in scena (o piesa) a inscena (o piesa). ~ ochii (sau ochiul) pe cineva (sau pe ceva) a) a ravni la cineva (sau la ceva); b) a urmari cu gand rau pe cineva. ~ (sau a lasa) ochii (sau privirea nasul capul) in pamant a fi cuprins de un sentiment de jena sau vinovatzie. ~ umarul a contribui la ceva; a ajuta. Ashi ~ in gand a intentziona. ~ problema a atrage atentzia asupra unei probleme. ~ la cantar a chibzui dand aprecierile necesare. Ashi ~ mintzile (sau creierul) in mishcare a se gandi mai adanc; ashi concentra gandul. ~ (pe cineva) pe foc (sau pe jaratic) a) a enerva tare (pe cineva) spunandui ceva neplacut; b) a grabi (pe cineva) sa actzioneze; a zori. Ashi ~ (sau da) capul (la mijloc) a garanta cu viatza. Ashi ~ viatza in primejdie v. VIATZA. ~ (ceva) la inima v. INIMA. ~(ceva) in gura v. GURA. ~ betze in roate v. BATZ. Unde mai pui k... daca mai ei la socoteala shi... 2) A desemna k potrivit (intro functzie); a numi. ~ shef de sectzie. ~ bibliotecara. 3) A lasa de o parte (drept rezerva). ~ cartofi pentru samantza. ◊ ~ mana de la mana v. MANA. ~ deoparte a ascunde cu un anumit scop. ~ pretz a socoti k valoros. 4) (obiecte de imbracaminte shi incaltzaminte) A potrivi pe corp. Ashi ~ caciula. 5) (obiecte sau piese prevazute pentru a constitui un ansamblu cu altele) A aranja fixand (la locul cuvenit). ~ atza in ac. ◊ ~ masa a pregati shi a asheza pe masa toate cele necesare pentru a servi mancarea. ~ cu botul pe labe (pe cineva) v. BOT. ~ (ceva sau pe cineva) la punct v. PUNCT. 6) (semintze arbori etc.) A introduce in sol (pentru vegetare). 7) (fiintze) A determina la o actziune (prin constrangere). ~ sa citeasca. ~ sa manance. ◊ ~ (cuiva) unghia in gat a fortza sa actzioneze nelasandui nici o posibilitate de abatere. 8) (substantze) A adauga k ingredient. ~ sare in supa. 9) A face sa se puna. II. (in imbinari) 1) (sugerand ideea de prezentare publica) ~ in circulatzie. ~ la vot. ◊ ~ la bataie v. BATAIE. 2) (sugerand ideea de instituire a unei platzi) ~ bir. ~ impozit. ~ vama. 3) (sugerand ideea de situare in conditzii speciale) ~ in inferioritate. ~ in incurcatura. 4) (redand sensul verbului de acelashi radical cu substantivul din imbinare sau cu echivalentul lui semantic) ~ amenda a amenda. ~ diagnosticul a diagnostica. ~ in valoare a valora. ~ ramashag (sau pariu) a paria. ~ nume a numi. ~ porecla a porecli. ~ stavila a stavili. ~ stapanire a stapani. ~ la adapost a adaposti. ~ la cantar a cantari. ~ la cazne a cazni. ~ la incercare a incerca. ~ la socoteala a socoti. ~ capat (sau sfarshit) a sfarshi. ~ iscalitura a iscali. ~ in loc a inlocui. ◊ Ashi ~ capat zilelor a se sinucide. /<lat. ponere

A SE PÚNE ma pun intranz. I. 1) pop. A se instala pentru a shedea; a se asheza. ◊ ~ bine pe langa (sau cu) cineva a cauta sa obtzina avantaje prin lingushire. 2) (despre substantze pulverulente) A se asheza pe o suprafatza formand un strat; a se ashterne. Sa pus praf pe sticla. 3) pop. A sta impotriva; a se impotrivi; a se opune. ◊ ~ in poara v. POARA. ~ (sau a sta) in calea cuiva a) a nu lasa pe cineva sa treaca; b) a incurca pe cineva sa realizeze ceva. A nu ~ cu cineva a nu admite pe cineva k obiect de comparatzie. 4) pop. (despre persoane) A intra la lucru. Sa pus vanzatoare. II. (in imbinari sugerand ideea de antrenare in ceva) ~ pe lucru. ~ pe ganduri. ~ pe ras. ~ pe plans. ◊ ~ cu gura pe cineva a cicali pe cineva. /<lat. ponere

pune v. (activ) 1. a asheza intr’un loc anumit: a pune o carte pe masa; 2. a imbraca: ashi pune palaria; 3. a pregati: a pune masa; 4. a aplica a intrebuintza: ashi pune toate puterile; 5. a propune: a pune o intrebare: 6. a semana: a pune grau porumb; 7. a plasa; a pune bani la dobanda; 8. a garanta: ashi pune capul. ║ (reciproc) 1. a se asheza: punete acolo; 2. a incepe: a se pune la vorba; 3. a se certa: s’a pus cu dansul. [Lat. PONERE].

púne pe líber loc. vb. 1993 (fam.) A concedia din serviciu v. insacui

2) púĭ pus V. pun.

pun pus a púne v. tr. (lat. pono pónere; it. porre pv. ponre fr. pondre sp. poner pg. pór). Pun shi puĭ tu puĭ sa pun shi sa puĭ tu sa puĭ sa puna shi sa puĭe; punind shi puind; punator shi puitor. V. apun. Cp. cu tzin shi vin). Ashez vir atirn shi las acolo: a pune o carte pe masa o cheĭe’n broasca o sabie’n teaca o haĭna’n cuĭ nishte lemne’n foc. Stabishesc ashez daŭ loc: a pune copiiĭ la masa shi (fig.) pe cineva in functziune. Acomodez ajustez fixez lipesc cos: a pune coada toporuluĭ baĭoneta la pushca timbru petitziuniĭ geamurĭ ferestrelor guler camashiĭ. Pun pe mine ma imbrac cu ma incaltz cu ma incing cu: imĭ pun palaria cravata haĭna ghetele sabia ladunca. Arunc torn vars amestec: a pune sare in bucate rom in ceaĭ. Seman ingrop in pamint: a pune griŭ popushoĭ. Depun plasez: a pune banĭ in ipoteca cu dobinda. Supun la: a pune la proba la incercare. Fig. Fixez hotarasc: a pune termin uneĭ politze unuĭ proces. Socotesc consider: a pune o farfurie (sparta adica paguba cauzata pin spargere) in leafa servitoareĭ a pune (la socoteala) perderile accidentale unde maĭ puĭ k toate se pot perde? Depun intrebuintzez aplic: imĭ pun toate silintzele pentru reushita. Adresez prezent: a pune o intrebare cuĭva. Compar pun alaturea: nu pun eŭ asta cu aceĭa. Imping sfatuĭesc poruncesc spun impun: imparatu a pus sa se faca un pod cine tea pus sa pleci noaptea pe drum? A pune pe apa o corabie a o face sa pluteasca. A pune cu botu pe labe a pune la locu luĭ a invatza minte. A pune buza a fi gata sa plinga vorbind de copiiĭ micĭ. Imĭ pun capu (saŭ sufletu) pentru ceva saŭ cineva jur garantez pentru. A pune la cale a aranja a organiza: a pune la cale un ospatz un complot. A pune capu’n pamint plec capu rushinat orĭ descurajat. Imĭ pun in cap ceva ma hotarasc sa fac ceva. Imĭ pun capu sanatos supt evanghelie ma incurc intr’o afacere care imĭ va cauza marĭ neplacerĭ cind astazĭ is foarte multzamit. Imĭ pun cenusha in cap ma arat foarte umilit imĭ recunosc vina. A pune in circulatziune a face sa circule. A pune in cofa a infunda pin shtiintza. A pune cruce unuĭ lucru a renuntza la el a considera k perdut. A pune fatza in fatza a confrunta. A pune in functziune 1. a da cuĭva o functziune 2. a face sa se mishte a pune in mishcare (o mashina). A pune la indoĭala un fapt o vorba a te indoi de. Imĭ pun lacat la gura (saŭ guriĭ) imĭ impun tacere. A pune in leafa a socoti in leafa o paguba cauzata. A pune in loc a suplini lipsa a substitui a inlocui: pun un pazitor in locu altuĭa. A pune la loc 1. a completa lipsa: a pune o santinela la loc 2. a asheza la locu hotarit la locu obishnuit in ordine: a pune lucrurile la loc cum eraŭ 3. a regula a invatza cu regula a invatza minte a pune cu botu pe labe: la pus la locu luĭ din doŭa vorbe. A pune in lucru in lucrare a incepe a lucra a pune sa se inceapa o lucrare. A pune la lucru pe cineva a pune la treaba a pune sa lucreze. A pune de mamaliga a pune oala la foc k sa facĭ mamaliga fig. a poposi cu o lucrare. A pune masa a ashterne fatza de masa shi a pune farfuriile (tacimurile) k sa se aduca bucatele. A pune mina 1. a pune mina k sa pipaĭ sa constatzĭ 2. a ajuta a sustzine a sprijini a pune umaru: a pune mina la nevoĭe. A pune mina pe ceva a apuca un chilipir a da de un lucru bun a ocupa saŭ a lua cu tine: a pune mina pe veniturĭ pe o provincie pe banĭ. A pune mina pe cineva al aresta. A pune mina pe condeĭ a incepe sa scriĭ in literatura in shtiintza in politica. A pune mina unde nutzĭ ferbe oala a te amesteca unde n’aĭ drept. A pune in mishcare a face sa se porneasca sa se mishte (o mashina o armata). A pune mina pe sabie a incepe campania. A pune mina de la mina a contribui a cotiza. A pune nume a da nume a numi. A pune ochiĭ pe ceva pe cineva a ochi a avea in vedere p. un scop: Rushiĭ pusese ochiĭ pe Constantinopol colonelu shia pus ochiĭ pe escadronu al doilea. A pune deo (saŭ la o) parte a rezerva a economisi a stringe. Imĭ pun pofta’n cuĭ ma shterg pe bot ramin cu gustu neimplinit. Imĭ pun sufletu imĭ pun capu garantez. A pune in stare a da posibilitate de: a pune tzara in stare de aparare. A pune temeĭ a pune baza a considera drept serios a avea incredere in. A pune cuĭva ulcica aĭ face farmece cu ulcica dupa credintza poporuluĭ (V. fac). A pune umaru a pune mina a ajuta la nevoĭe. A pune urechea la a trage cu urechea k sa surprinzĭ sa auzĭ ce se petrece. A pune in vedere cuĭva aĭ atrage atentziunea aĭ spune. A pune o vorba (buna) pentru cineva a starui p. el. V. refl. Ma ashez ĭaŭ loc shezind: ma pun la masa ma pun pe scaun. Incep dea binele ma apuc serios: ma pun la vorba la taĭfas pe chef pe baut shi pe mincat pe plins pe studiŭ pe latina. Ma supun: ma pun la dieta. Ma pun cu cineva 1. ma compar cu el ma ĭaŭ la intrecere: broasca s’a pus cu bou 2. imĭ pun mintea cu ma amestec in vorba cu: nu te pune cu nebunu cu mojicu. Ma pun pentru cineva garantez. Ma pun bine cu cineva saŭ pe linga cineva ma lingushesc pe linga el k samĭ fie favorabil la nevoĭe.

púne (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pun 2 sg. pui 1 pl. púnem perf. s. 1 sg. puséi 1 pl. púseram; conj. prez. 3 sa púna; ger. punand; part. pus

púne vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. pun 2 sg. pui 1 pl. púnem perf. s. 1 sg. puséi 1 pl. púseram; conj. prez. 3 sg. shi pl. púna; ger. punand; part. pus

pune (ind. prez. 1 sg. pun conj. puna ger. punind)

+pune de mamaliga (a o ~) (a greshi) (fam.) loc. vb. v. pune; ind. perf. c. 1 am puso de mamaliga; imper. 2 sg. afirm. puneo de mamaliga; ger. punando de mamaliga corectata

pun pui 2 sa puna 3 conj. punand ger.

PÚNE vb. v. asheza pierde sta shedea.

PÚNE vb. 1. v. culca. *2. (fam. fig.) a se asheza a se ashterne. (Se pune pe carte pe invatzatura) 3. a asheza a lua. (La pus pe genunchi.) 4. a asheza (reg.) a alipui. (Pune cana pe masa.) 5. v. depune. 6. v. plasa. 7. v. aranja. 8. v. ashterne. 9. a aranja a asheza a ashterne a pregati. (Pune masa.) 10. a depune. (Pune pe birou tot ce ai in buzunare.) *11. (fig.) a se lasa. (Sa pus o iarna grea.) 12. v. urca. 13. v. turna. 14. v. intinde. 15. v. imprashtia. 16. a adauga. (Pune putzina sare la supa.) 17. v. ascunde. 18. v. aplica. 19. a aplica a prinde. (Ishi pune barba shi mustatzi.) 20. v. coase. 21. v. rezema. 22. a fixa a prinde. (Pune olanele pe casa.) 23. v. inhama. 24. v. injuga. 25. ashi imbraca ashi lua. (SHia pus haina shi a plecat.) 26. a imbraca a trage. (Pune camasha pe tine.) 27. v. incaltza. 28. v. planta. 29. v. semana. 30. v. baga. 31. v. incuia. 32. v. inchide. 33. v. alege. 34. v. inscauna. 35. v. desemna. 36. v. indica. 37. v. fixa. 38. v. compara. 39. v. intrece. 40. v. incepe.

PUNE vb. 1. a (se) asheza a (se) ashterne a (se) culca a (se) intinde a (se) lungi. (Se ~ iar la pamint.) 2.* (fam. fig.) a se asheza a se ashterne. (Se ~ pe carte pe invatzatura.) 3. a asheza a lua. (La ~ pe genunchi.) 4. a asheza (reg.) a alipui. (~ cana pe masa.) 5. a se asheza a se ashterne a se depune. (Sa ~ mult praf pe...) 6. a (se) plasa a (se) situa. (Articolul enclitic se ~ dupa nume.) 7. a aranja a asheza a clasa a clasifica a dispune a distribui a grupa a impartzi a intocmi a ordona a organiza a orindui a potrivi a repartiza a rindui a sistematiza (pop.) a chiti (inv.) a drege a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 8. a asheza a ashterne a intinde. (~ fatza de masa.) 9. a aranja a asheza a ashterne a pregati. (~ masa.) 10. a depune. (~ pe birou tot ce ai in buzunare.) 11.* (fig.) a se lasa. (Sa ~ o iarna grea.) 12. a (se) sui a (se) urca. (Il ~ in car pe cal.) 13. a turna. (Mai ~ doua picaturi; ~ benzina pe foc.) 14. a expune a intinde. (~ rufele la uscat.) 15. a imprashtia a presara a rasfira. (A ~ sare zahar pe bucate.) 16. a adauga. (~ putzina sare la supa.) 17. a ascunde a dosi. (Spunemi imediat unde ai ~ banii!) 18. a aplica. (~ shtampila pe un act.) 19. a aplica a prinde. (Ishi ~ barba shi mustatzi.) 20. a coase. (Ia ~ un petic la pantaloni.) 21. a propti a rezema a sprijini. (~ scara sa suim.) 22. a fixa a prinde. (~ olanele pe casa.) 23. a inhama a prinde. (~ caii la trasura.) 24. a injuga a prinde. (A ~ boii la car.) 25. ashi imbraca ashi lua. (SHia ~ haina shi a plecat.) 26. a imbraca a trage. (~ camasha pe tine.) 27. a(shi) incaltza a(shi) trage. (Ishi ~ bocancii.) 28. a planta a rasadi a sadi a transplanta (rar) a semana (pop.) a presadi (prin Munt.) a prosadi (Transilv.) a rastavi (inv.) a implinta a plantalui a straplanta. (A ~ doi puietzi.) 29. a semana. (Cind ~ porumbul?) 30. a baga a introduce a viri. (~ vinul in damigeana.) 31. a inchide a incuia a trage. (~ zavorul la usha.) 32. a baga a inchide a viri. (Il ~ la arest.) 33. a alege a desemna a investi. (Poporul il ~ domn.) 34. a inscauna a introna a investi a numi a proclama a unge (inv.) a prochema a propovadui a striga a vesti. (Lau ~ imparat.) 35. a desemna a face a numi (inv. shi pop.) a orindui (inv.) a provivasi a rindui. (Il ~ ministru al sau.) 36. a indica a preciza. (~ te rog shi data.) 37. a fixa a preciza a stabili. (A ~ un diagnostic.) 38. a se compara a se masura. (Nu ma ~ eu cu tine!) 39. a se incerca a se infrunta a se intrece a se masura (pop.) a se prinde. (Cine se ~ cu mine la trinta?) 40. a se apuca a incepe a (se) porni. (Se ~ sa manince.)

pune vb. v. ASHEZA. PIERDE. STA. SHEDEA.

púne (pún pús) vb. 1. A asheza a amplasa. 2. A dispune a pregati. 3. A (se) situa a (se) plasa. 4. A numi a instala a preda. 5. A introduce a fixa. 6. A impune a stabili. 7. A comanda a sili a indemna. 8. A recurge la... 9. A obliga a fortza. 10. A expune a risca. 11. A (se) folosi a (se) intrebuintza. 12. A imbraca a purta. 13. A presupune a admite. 14. A socoti a calcula. 15. (Refl.) A se asheza. 16. (Refl.) A ieshi afara a avea scaun. 17. (Refl.) A se baga a intra in a se intinde. 18. (Refl.) A ase opune a rezista. 19. (Refl.) A se certa a se bate. 20. (Refl.) A intra in serviciu. 21. (Refl.) A incepe a se ashterne a se produce o intemperie. Mr. megl. pun push istr. pur pus. Lat. pōnĕre (Pushcariu 1401; CandreaDens. 1461; REW 6647) cf. it. porre (logud. ponnere) prov. ponre fr. pondre „a depune oua” sp. poner port. pôr. Persoana a doua a prezentului pui < ponis a influentzato pe prima eu pun care se pronuntza adesea eu pui; la fel sa pun sa pui; gerunziul punind shi puind cu suf. de agent punator shi puitor. La fel se pot conjuga shi derivatele lui (apune depune supune rapune despune spune prepune) k shi veni shi tzine. Sau adaptat la conjug. lui toate der. imprumutate din fr. poser; compune vb.; impune; dispune; presupune; repune; contrapune etc. Der. puitor s. m. (persoana care pune ceva; lucrator care alimenteaza presa de imprimat); puitoare s. f. (lucratoare care alimenteaza presa de imprimat); puitura s. f. (semanat; cusatura de ie); pus s. n. (actziunea de a pune); pusatura s. f. (inv. ashezare pozitzie; boala rezultata din vraji; farmece); pusoare s. f. (situatzie; pozitzie; vitzadevie sadita recent; Trans. ashteptare pinda post de vinatoare). Cf. apune depune prepune rapune supune. Der. neol. compune v. mai sus; contrapune vb.; expune vb.; interpune vb.; justapune vb.; opune vb.; propune vb.; suprapune vb.

PUNE [pú:nə] orash in V Indiei (Māhārashtra) situat in SV pod. Deccan la poalele mtzilor Gatzii de Vest la 129 km SE de Bombay; 25 mil. loc. (2001). Nod feroviar shi rutier. Aeroport. Ind. constr. de mashini electrotehnica textila (lana bumbac) chimicofarmaceutica de prelucr. a cauciucului a hartiei shi alim. Imp. centru militar. Centru comercial pentru orez bumbac trestie de zahar sh.a. Universitate (1948). Temple hinduse. Vechea denumire: Poona. Supranumit „Regina Deccanului” este capitala culturala a maratzilor devenit principalul centru cultural al maratzilor iar apoi capitala regelui autoproclamat Sivājῑ Bhonsle (16741680). Cucerit de britanici (1817).

AMORI FINEM TEMPUS NON ANIMUS FACIT (lat.) timpul pune capat dragostei nu judecata Publilius Syrus „Sententiae” 35.

MENS AGITAT MOLEM (lat.) spiritul pune in mishcare materia Vergiliu „Eneida” VI 727. Explicatzie panteista shi stoica a organizarii Universului; expresia se foloseshte astazi cu sensul: inteligentza umana dezvaluie ordinea in haosul aparent al fenomenelor naturii.

Ashi pune cenusha pe sau in cap in sensul de pocaintza. Aceasta curioasa expresie vine de la obiceiul evreilor din antichitate care la o mare durere sau pentru o adinca remushcare ishi sfishiau k lov veshmintele se acopereau cu un sac shishi puneau cenusha pe cap cenusha fiind considerata la cei vechi k un semn de doliu. Obiceiul acesta este consemnat in mai multe locuri in biblie shi de acolo dinduise un sens figurat (de manifestare exterioara a unei dureri) a devenit o expresie curenta. Ea poate fi folosita shi la modul ironic asha cum o intilnim la Cehov care intro scrisoare din anul 1888 scria: „…daca bunavointza care o manifest intimpina neincredere numi ramine decit sami pun cenusha pe cap shi sa ma inchid intro tacere de mormint”.

a i se pune (cuiva) pata expr. 1. a avea o idee fixa; a urmari cu incapatzinare un scop. 2. a se enerva; a face o criza de furie / de nervi.

a i se pune piticul expr. (adol.) 1. a se supara a se enerva. 2. a innebuni.

a i se pune un val pe ochi expr. a inceta sa vada / sa judece limpede.

a io pune (unei femei) expr. (obs. d. barbatzi) a avea contact sexual.

a io pune (cuiva) intre mustatzi expr. (er. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a io pune in ghioc (unei femei) expr. (pop.) a avea contact sexual cu o femeie.

a o pune de mamaliga expr. a se afla / a ajunge intro situatzie dificila / neplacuta; a o patzi.

a o pune de sentiment expr. a pune la cale o intalnire amoroasa.

a pune (pe cineva) cu botul pe labe expr. a anihila (pe cineva); a pune la punct (pe cineva).

a pune (pe cineva) in aceeashi oala (cu altcineva) expr. a avea o parere la fel de proasta despre doua persoane.

a pune (ceva) la bataie expr. 1. a oferi ceva spre a fi cheltuit sau consumat. 2. a risca (ceva).

a pune (cuiva) lacatul expr. (intl.) 1. a mitui (pe cineva). 2. a prinde (pe cineva) in capcana / in cursa. 3. a bate (pe cineva) pana la leshin.

a pune (ceva) la naftalina expr. 1. a nu se mai interesa (de ceva); a da uitarii (ceva). 2. a pune (ceva) la pastrare a pastra (ceva) k rezerva.

a pune (pe cineva) la popreala expr. (pop.) a aresta a tzine la arest; a baga la inchisoare.

a pune (pe cineva) la punct expr. a arata (cuiva) ce se cuvine shi ce nu a da (cuiva) o lectzie de bunacuviintza.

a pune (pe cineva) pe ghimpi expr. a face pe cineva sa freamate de nerabdare.

a pune (pe cineva) pe liber / pe verde expr. a concedia (pe cineva).

a pune (cuiva) platca expr. a face (pe cineva) sa piarda la jocul de cartzi.

a pune (cuiva) o plomba expr. (intl.) a trage (in cineva) cu o arma de foc.

a pune (cuiva) strambe expr. a shicana a face shicane cuiva.

a pune (cuiva) sula in coaste expr. a exercita presiuni (asupra cuiva) a sili (pe cineva) a constrange (pe cineva).

a pune bani la ciorap expr. a economisi bani a pune bani deoparte.

a pune batista pe tzambal expr. (intl.) a ascunde a tainui.

a pune barbi expr. a mintzi a exagera.

a pune betze in roate (cuiva) expr. a(i) face (cuiva) greutatzi; a sabota planurile cuiva.

a pune bila pe cinci expr. (adol.) a dormi.

a pune bine expr. ( intl.) a da pe mana politziei.

a pune botul expr. 1. (adol.) a se pacali a se fraieri. 2. (obs.) a practica sex oral. 3. (d. conducatorii auto) a taia calea unei mashini care se deplaseaza in aceeashi directzie; a efectua o depashire intrun ambuteiaj. 4. a fi de acord; a crede (o afirmatzie). 5. a se bosumfla.

a pune botul la savarina expr. (obs.) a practica cunilitzia.

a pune calupul (cuiva) expr. a mintzi (pe cineva).

a pune carul inaintea boilor expr. a lucra haotic / dezorganizat; a efectua o serie de actziuni intro ordine improprie / nefireasca.

a pune cazmaua (pe cineva) expr. ashi insushi prin furt (ceva) a fura (ceva).

a pune capastru cuiva expr. (intl.) a aresta pe cineva a inchide pe cineva.

a pune ciuperca expr. a se bosumfla.

a pune coada (cuiva) expr. a urmari (pe cineva) a se tzine scai (de cineva).

a pune coarne (cuiva) expr. ashi inshela partenerul (in casnicie).

a pune degetul la omida expr. (er. d. femei) a se masturba.

a pune degetul pe rana expr. a dezvalui adevarata cauza a unei situatzii neplacute.

a pune dop expr. (er. d. barbatzi) a avea un contact sexual cu o femeie.

a pune faiantza expr. (adol.) a se masturba.

a pune gabja / gheara / laba (pe cineva / ceva) expr. a prinde a captura (pe cineva / ceva).

a pune gand rau cuiva expr. 1. a complota impotriva cuiva. 2. (glum.) a incerca sa seduca pe cineva.

a pune geana pe ceva expr. (intl.) a observa cu atentzie obiectivul unei actziuni / infractziuni viitoare.

a pune in cofa expr. a intrece pe cineva (prin pricepere prin viclenie).

a pune in ghips (pe cineva) expr. 1. a bate rau de tot (pe cineva). 2. (d. fotbalishti) a ataca un adversar cu brutalitate provocandui leziuni grave.

a pune in proba expr. (pol. inv.) a lua la bataie (un delincvent in incinta sectziei de politzie).

a pune la cale expr. 1. a urzi a complota. 2. a planui a proiecta. 3. a organiza; a pregati.

A PUNE LA CALE O INTALNIRE AMOROASA a avea o ciocnire la borcan a se invarti de un sentiment a rula un sentiment.

a pune la canoane expr. (pol. inv.) a tortura un suspect in timpul interogatoriului.

a pune la index expr. a socoti / a trata (pe cineva / ceva) k nedemn nevrednic sau primejdios; a interzice (ceva).

a pune la pastrama expr. a ucide; a distruge.

a pune la sarsana expr. (intl.) a economisi bani.

a pune la secret (pe cineva) expr. (intl. inv.) a intemnitza (pe cineva) a inchide (pe cineva).

a pune lupul paznic / pastor la oi expr. (pop.) a lasa ceva sau pe cineva in grija celui cei poate face rau.

a pune mana expr. (intl.) a fura.

a pune mana la blanitza expr. (glum.) a face avansuri sexuale a initzia un contact sexual.

a pune o chestiune pe tapet expr. a aduce un subiect in discutzie.

a pune o pila expr. 1. a interveni (in mod abuziv) in favoarea cuiva sau pentru sine. 2. a solicita protectzie (ilegala) pentru cineva sau pentru sine.

a pune ochii (pe cineva) expr. 1. a dori sa stabileasca o relatzie cu cineva (erotica profesionala de prietenie etc.). 2. a intentziona sa seduca pe cineva.

a pune osul la treaba expr. a munci serios / cu raspundere.

a pune paie pe foc expr. 1. a instiga. 2. a contribui la deteriorarea relatziei dintre doua persoane grupuri etc. prin exagerarea unor elemente negative a unor actziuni nefaste etc.

a pune pe butuci expr. a aduce (o mashina o intreprindere etc.) in stare de nefunctzionare; a strica; a falimenta.

a pune pe fuga expr. 1. a alunga a izgoni. 2. a obliga sa se retraga / sa se replieze in dezordine.

a pune pe picioare expr. (d. o afacere) 1. a incepe a initzia. 2. (d. o unitate economica) a redresa. 3. (d. un bolnav) a vindeca a lecui.

a pune peruca expr. a mintzi sub imperiul fricii.

a pune piciorul in prag expr. ashi impune punctul de vedere.

a pune punctul pe i expr. a preciza ce este esentzial intro chestiune.

a pune sare pe coada (cuiva) expr. a nu mai putea prinde (pe cineva) a nu mai putea gasi (pe cineva).

a pune shaua (pe cineva) expr. 1. a exploata (pe cineva). 2. a constrange (pe cineva) sa faca ceva.

a pune toroipanul (pe cineva) expr. 1. (pop.) a bate rau de tot. 2. (d. barbatzi) a avea contact sexual (cu o femeie).

a pune tzara la cale expr. 1. a face un plan a pregati / a organiza ceva prin consultari comune. 2. a discuta a sta la taifas / la taclale.

a pune tzuiul pe batac expr. (intl. inv.) 1. a inceta o actziune. 2. a renuntza la ceva. 3. a se muta a pleca ashi schimba domiciliul.

a pune zabala expr. (intl.) a nu denuntza (pe cineva); a nu recunoashte (pe cineva).

a pune zabala asului expr. (cart.) ashi pastra asul deasupra pachetului de cartzi impartzite la pocher.

a se pune capra expr. 1. (er. d. femei) a lua pozitzia in care penetrarea vaginului se face din spate. 2. (vulg. peior.) a fi homosexual pasiv.

a se pune cu burta pe carte expr. a se apuca de invatzat.

a se pune la marele fix / la patru ace / la tzol festiv expr. a se imbraca elegant.

a se pune rau (cu cineva) expr. a ajunge in relatzii tensionate cu cineva; a se invrajbi.

ai pune (cuiva) belciug expr. 1. a lovi (pe cineva) peste gura. 2. (glum. d. femei) a se marita (cu cineva) a lua de barbat (pe cineva).

ai pune (cuiva) inelul pe deget expr. (d. homosexualii pasivi) ashi oferi serviciile unui partener de sex activ.

ai pune (cuiva) mintea pe bigudiuri expr. 1. a deruta a zapaci a incurca. 2. a mintzi a pacali. 3. a cicali a sacai.

ai pune (cuiva) perdea / perdele la ochi expr. a impiedica (pe cineva) sa vada lucrurile asha cum sunt.

ai pune (cuiva) pumnul in gura expr. a impiedica (pe cineva) sa vorbeasca sau sa actzioneze.

ai pune Dumnezeu (cuiva) mana in cap expr. a fi norocos a da de noroc.

ashi pune burta la cale expr. a manca pe saturate.

ashi pune capat zilelor expr. a se sinucide.

ashi pune capul sub comanac expr. (intl.) a se lasa de furat.

ashi pune cenusha in cap expr. ashi recunoashte vina; ashi regreta fapta.

ashi pune curul la bataie expr. (pop. vulg.) 1. (d. femei) ashi folosi farmecele pentru a obtzine un avantaj. 2. ashi asuma un risc.

ashi pune curul la treaba expr. (vulg.) ashi intensifica activitatea.

ashi pune frau limbii expr. 1. a amutzi; a tacea ostentativ. 2. a shti sa pastreze un secret.

ashi pune mintea (cu cineva) expr. a lua in serios pe cineva (care nu merita).

ashi pune mintea la contributzie expr. a gandi in mod creator.

ashi pune mintea pe bigudiuri expr. (shc.) a invatza pentru examene

ashi pune pirostriile expr. (glum.) a se casatori.

ashi pune poalele in cap expr. a nu mai tzine seama de nimic a depashi / a intrece orice limita.

ashi pune trei ashi in poarta expr. (inv. d. ghicitoare) a avea firma de ghicitoare in cartzi.

ashi pune unghia in gat expr. a face orice pentru atingerea unui scop.

pune mana pe Vasilica! expr. (pop.) folosita de cershetorii care in ajunul Anului Nou poarta pe bratze un miel a carui atingere contra cost i va purta noroc trecatorului dispus sa dea pomana.

punem mana de la mana shi facem mai multe maini expr. (iron.) folosita pentru a semnala refuzul cuiva de a participa la o cheta / la o colecta.