PUNCT puncte s. n. I. 1. Semn grafic mic shi rotund asemanator cu o intzepatura de ac folosit k semn de punctuatzie pentru a indica pauze intre propozitzii sau fraze independente pentru prescurtarea unui cuvant sau care se pune deasupra literelor „i” „j” etc. ◊ Doua puncte = semn de punctuatzie constand din doua puncte (I 1) ashezate unul deasupra altuia folosit pentru a arata k urmeaza o vorbire directa o enumerare o explicare sau o concluzie. Punct shi virgula = semn de punctuatzie constand dintrun punct (I 1) ashezat deasupra unei virgule folosit pentru a despartzi partzile componente ale unei perioade. Puncte de suspensie sau punctepuncte = semn de punctuatzie constand din trei (sau mai multe) puncte (I 1) ashezate in linie orizontala folosit pentru a arata o intrerupere in shirul gandirii al actziunii sau o omisiune dintrun text reprodus. ◊ Expr. A pune punctul pe i = a preciza ce este esentzial intro chestiune a trage concluzia. ♦ Fig. (Cu valoare de interjectzie) Gata! destul! 2. Semn conventzional in forma de punct (I 1) care indica pe o harta ashezarile omeneshti care marcheaza zarurile piesele de domino etc. sau care este pus la dreapta unei note muzicale spre ai prelungi durata cu inca o jumatate din valoarea ei. 3. Punct (I 1) folosit in matematica indicand efectuarea unei inmultziri. 4. Fel de a coase de a broda de a crosheta; model de cusatura de broderie etc. 5. (In sintagma) Punct tipografic = unitate de masura pentru lungime folosita in tipografie egala cu 0376 mm. 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza departarii. ♦ Pata mica rotunda detashata pe un fond de alta culoare. 7. (In sintagma) Punct de ochire = locul din tzinta in care tragatorul potriveshte precis linia de ochire. II. 1. Figura geometrica plana fara nicio dimensiune (reprezentata prin partea comuna a doua linii care se intalnesc). ♦ Loc determinat pe o lungime pe o suprafatza in spatziu. ◊ Punct medical (sau sanitar) = serviciu medical organizat in fabrici uzine shantiere etc. 2. Valoare a unei marimi mai ales temperatura la care se produce un anumit fenomen. Punct de topire. III. 1. Parte determinata in cadrul unei actziuni al unei discutzii al unei probleme etc. ◊ Expr. Punct de onoare = lucru chestiune care angajeaza prestigiul autoritatea onoarea cuiva. Punct de plecare (sau de pornire) = a) locul de unde pleaca cineva; b) inceputul unei lucrari al unei actziuni. A fi pe punctul de a... = a fi gata de a... a fi pregatit sa... Punct de vedere = aspectul sub care cineva priveshte o problema sau atitudinea care o are fatza de ea; mod de a gandi. Din punct de vedere = in privintza... sub raportul... Din punct in punct sau punct cu punct = amanuntzit detaliat pe larg. A pune (ceva) la punct = a) a regla (un aparat sau un sistem tehnic) pentru al face sa functzioneze in conditziile dorite; b) a aranja a potrivi lucrurile asha cum trebuie fara a neglija niciun amanunt; a restabili adevarul. A fi pus la punct = a fi aranjat bine imbracat. A pune pe cineva la punct = a arata cuiva ce se cuvine shi ce nu a da cuiva o lectzie de bunacuviintza. 2. Moment stadiu faza etapa de dezvoltare. ◊ Punct mort = situatzie fara ieshire. ◊ Loc. adv. Pana la un (sau la acest) punct = pana la o anumita limita sau etapa; intro anumita masura. ◊ Expr. Pana la ce punct = in ce masura pana unde... ♦ (Adverbial) Exact precis fix. IV. Unitate de masura care indica punctajul obtzinut de un sportiv sau de o echipa intro competitzie; golurile marcate. ♦ Unitate de masura pentru indicarea situatziei participantzilor la unele jocuri (zaruri cartzi biliard etc.). ♦ Unitate de masura pentru sporirea sau reducerea cursului valorilor mobiliare negociate prin bursa. ♦ Fiecare dintre diviziunile unei cartele pentru ratzionalizarea anumitor produse industriale; tichet detashat dintro astfel de cartela. ◊ Loc. adj. shi adv. Pe puncte = a) pe baza dreptului conferit de cartela; ratzionalizat; b) fig. fara a avea pregatirea corespunzatoare functziei care o ocupa. Din lat. punctum (cu unele sensuri dupa fr. point).

punct sn [At: M. COSTIN O. 45 / V: (ivp) pont (irg) ponct punt (ivr) ~um / Pl: ~e (inv) ~uri / E: lat punctum] 1 Articol paragraf etc. dintro lege dintro conventzie dintrun statut etc. 2 (Pgn) Lege conventzie statut in totalitate. 3 (Prc) Hotarare prevedere clauza etc. cuprinsa intrun act juridic. 4 (Spc) Obligatzie a tzaranului pontash¹. 5 (Inv; ilav) Ponturi ponturi In mod amanuntzit. 6 (Buc; if pont) Proprietate care cineva o poseda pentru totdeauna in baza unui act a unei intzelegeri etc. 7 (Mol) Parte. 8 (Inv; pgn; if pont) Pasaj capitol etc. dintro lucrare dintro scriere etc. 9 Element al unui ansamblu al unei actziuni etc. 10 Idee principiu care sta la baza unei discutzii. 11 (Ilav) Din ~ in ~ sau ~ cu ~ Unul dupa altul. 12 (Pex; ial) Detaliat. 13 (Ie) A pune (ceva) la ~ A regla un aparat sau un sistem tehnic. 14 (Iae) A aranja lucrurile asha cum trebuie fara a neglija nici un amanunt. 15 (Iae) A restabili cu fermitate adevarul. 16 (Pfm; ie) A fi pus la ~ A fi bine shi ingrijit imbracat. 17 (Pfm; ie) A pune (pe cineva) la ~ A interveni in mod ferm k o riposta la manifestarea necontrolata a cuiva. 18 (Is) ~ de onoare Problema care angajeaza prestigiul cuiva. 19 (Spc) Etapa in desfashurarea unui proces. 20 (Is) ~ de plecare (sau de pornire inv de purcedere) inceput al unei actziuni. 21 (Ilav) La ~ La momentul oportun Si: la timp (fam) la tzanc. 22 (Ilav) Pana la un ~ Pana la un moment dat. 23 (Ial) intro anumita masura. 24 (Reg; ilav) Pe pont Asha cum trebuie. 25 (Ilav) Pana la ce ~ In ce masura. 26 (Ie) A fi (sau a se gasi etc.) pe (sau la) ul de a... (sau inv in ul... in de...) A fi gata sa... 27 (Ie) A ajunge (sau a se gasi a se afla) la un (sau intrun) ~ mort A ajunge sau a se gasi a se afla intrun impas. 28 (Cu determinari temporale introduse prin pp „la”) Exact. 29 (Irg; if pont) Prilej favorabil pentru cineva Si: ocazie. 30 (Pop; ie) A avea ponturi A incepe bine o treaba. 31 (Pop; ie) Ai face (cuiva) pontul Ai crea cuiva o situatzie favorabila. 32 (Iae) A pacali pe cineva. 33 (Arg; ie) Ai vinde (cuiva) pontul A destainui cuiva un secret prin care poate obtzine un avantaj. 34 (Trs; mpl; if pont) Moft. 35 (Pex) Deprindere urata. 36 (Reg; ie) A grai pe ponturi A vorbi afectat. 37 (Reg; mpl; if pont) Vorbe de spirit sau cu caracter aluziv. 38 (Pop; ie) A vorbi (sau reg a da) in ponturi sau a bate cuiva pontul A vorbi aluziv. 39 (Reg; lpl; if pont) Variatziuni pe o tema muzicala. 40 (Cor; Trs; Ban; if pont) Figura cu tropaituri la anumite dansuri populare care o executa numai flacaii. 41 Semn de punctuatzie cu valoare de pauza care se pune la sfarshitul unor fraze shi propozitzii independente dupa grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivaleaza cu propozitzii independente etc. 42 Semn grafic mic shi rotund folosit in scriere. 43 (Is) Doua ~e Semn de punctuatzie din doua puncte (41) ashezate vertical care arata k urmeaza o vorbire directa o enumerare o explicare o concluzie etc. Si: (inv) colon. 44 (Is) ~ shi virgula sau (ivr) ~ cu opritoare Semn de punctuatzie care marcheaza o pauza pentru a despartzi propozitzii sau grupuri de propozitzii relativ independente intro fraza constand dintrun punct (41) shi o virgula ashezate vertical Si: (inv) semicolon. 45 (Is) ~e de suspensie sau ~e~e Semn de punctuatzie format din trei sau nerecomandabil mai multe puncte (41) ashezate in linie orizontala folosit pentru a arata o pauza mare in cursul vorbirii o intrerupere in shirul gandirii sau al actziunii ori o omisiune voluntara intrun text reprodus. 46 Punct (41) dupa un cuvant prescurtat. 47 Semn grafic care se pune deasupra literelor „i” shi „j”. 48 (Ie) A pune ~ul (sau rar ~ele) pe i A preciza ce este esentzial intro chestiune. 49 (Asr; is) ~ de intrebare sau inv punt intrebator Semnul intrebarii. 50 (Asr; is) ~ al mirarii sau ~ de mirare (ori de exclamatzie) Semn al exclamarii. 51 Punct (42) folosit in matematica in locul semnului grafic „x” pentru efectuarea unei inmultziri. 52 Punct (42) pus la dreapta unei note sau a unei pauze muzicale pentru a marca prelungirea intonarii notei sau a pauzei cu o jumatate din valoarea lor. 53 (Is) ~ de orga Punct (41) pus deasupra unei note muzicale care indica suspendarea masurii shi prelungirea ei oricat de mult este necesar. 54 Semn conventzional care indica pe o harta ashezarile omeneshti mici. 55 Semn conventzional care marcheaza zarurile piesele de domino etc. 56 Obiect corp etc. care din cauza departarii sau a dimensiunilor mici apare intro forma aproximativ rotunda shi cu detalii greu perceptibile. 57 Adancitura pata etc. mica rotunda pe suprafatza unui obiect a unei piese tehnice etc. 58 Pata mica rotunda detashata pe un fond de alta culoare. 59 (Inv; if pont punt) Grup de (douazeci de) obiecte de acelashi fel luate impreuna formand astfel o unitate la vanzarea folosirea etc. unor marfuri. 60 (SHis ~ tipografic) Unitate de masura a lungimii folosita in tipografie egala cu 0376 mm. 61 Fel de a coase de a broda de a crosheta prin care se obtzin mici ornamente de forma rotunda. 62 Model de cusatura de broderie de impletitura astfel realizat Si: (reg) puntura (2). 63 (Mpp; shis ~negru) Comedon. 64 Concept teoretic fundamental ireductibil in matematica shi in geometrie definit k locul de intersectzie a doua linii. 65 (Pex) Portziune a spatziului in care dimensiunile lineare sunt nule. 66 Unitate de masura pentru unghiuri egala cu 1°. 67 Valoare a unei marimi fizice tehnice etc. 68 (Spc; is) ~ de topire ~ de fierbere Temperatura fixa caracteristica la care se petrece un anumit fenomen fizicochimic. 69 Unitate de masura exprimata numeric care arata golurile marcate sau punctele obtzinute de cineva intro intrecere sportiva in unele jocuri etc. 70 (Mpl) Unitate de masura exprimata numeric care arata punctajul obtzinut de cineva in finalul sau pe parcursul unei competitzii sportive al unor jocuri cu mai multe etape etc. 71 (Iuz) Diviziune a unei cartele pentru ratzionalizarea produselor desfacute prin unitatzile de stat sau cooperatiste. 72 (Iuz) Tichet detashat dintro cartela de ratzionalizare a produselor. 7374 (Iljv) Pe ~e (Care este cumparat procurat ratzionalizat) in baza dreptului conferit de cartela. 7576 (Pfm; ial) (Care este) fara pregatire corespunzatoare functziei care o ocupa sau titlului care il detzine. 77 Loc determinat pe o lungime pe o suprafatza in spatziu. 78 Portziune de teren cu anumite caracteristici. 79 (Pex) Ashezare omeneasca. 80 (Is) ~ de ochire Loc din tzinta in care tragatorul potriveshte precis linia de ochire. 81 (Is) ~ de articulare Loc pe bolta palatului unde se emite un sunet cu ajutorul organelor de vorbire. 82 (Rar; is) ~e de foc Procedeu terapeutic folosit in anumite afectziuni shi constand din termocauterizari locale. 83 (Is) ~ material Abstractizare folosita in mecanica conform careia corpurile reale ishi pastreaza masa dar ishi reduc dimensiunile la zero. 84 (Is) ~ de sprijin (sau de reazem) Loc fix care se sprijina o parghie pentru a ridica ceva. 85 (Ias) Proptea. 86 (Fig; ias) Sprijin. 87 (Is) ~ medical (sau sanitar) Serviciu medical organizat cat mai aproape de locul de munca sau cat mai aproape de un loc in care se pot intampla accidente. 88 (Inv; is) ~ de vedere (sau de privire) Loc de unde se poate privi ceva din unghiul cel mai bun cu putintza. 89 (Inv; ias) Loc de unde se vede o privelishte frumoasa. 90 (Ias) Mod de a gandi. 91 (Is) ~ de plecare Loc de unde pleaca cineva sau ceva. 92 (Ilpp) Din ~ de vedere... sau din ~ul de vedere al... In privintza... 93 (Ilpp) Din ~ul de vedere al cuiva Dupa felul in care concepe sau in care priveshte cineva ceva sau pe cineva. 94 (Reg; ie) A pune pont A fixa un anumit loc pentru efectuarea unei actziuni. 95 (Mol; if pont) Loc unde ishi efectueaza o persoana serviciul in special de paza. 96 (Mol; pex) Serviciu al unei persoane. 97 (Reg; la unele jocuri de copii) TZinta extrema pana unde pot fugi copiii care participa la jocul respectiv Si: (reg) tzacar. 98 (Inv; spc; if pont) Pol¹. 99 (Reg; spc; if pont) Capat al unui obiect.

PUNCT puncte s. n. I. 1. Semn grafic mic shi rotund asemanator cu o intzepatura de ac folosit k semn de punctuatzie pentru a indica pauze intre propozitzii sau fraze independente pentru prescurtarea unui cuvant sau care se pune deasupra literelor „i” „j” etc. ◊ Doua puncte = semn de punctuatzie constand din doua puncte (I 1) ashezate unul deasupra altuia folosit pentru a arata k urmeaza o vorbire directa o enumerare o explicare sau o concluzie. Punct shi virgula = semn de punctuatzie constand dintrun punct (I 1) ashezat deasupra unei virgule folosit pentru a despartzi partzile componente ale unei perioade. Puncte de suspensie sau punctepuncte = semn de punctuatzie constand din trei (sau mai multe) puncte (I 1) ashezate in linie orizontala folosit pentru a arata o intrerupere in shirul gandirii al actziunii sau o omisiune dintrun text reprodus. ◊ Expr. A pune punctul pe i = a preciza ce este esentzial intro chestiune a trage concluzia. ♦ Fig. (Cu valoare de interjectzie) Gata! destul! 2. Semn conventzional in forma de punct (I 1) care indica pe o harta ashezarile omeneshti care marcheaza zarurile piesele de domino etc. sau care este pus la dreapta unei note muzicale spre ai prelungi durata cu inca o jumatate din valoarea ei. 3. Punct (I 1) folosit in matematica indicand efectuarea unei inmultziri. 4. Fel de a coase de a broda de a crosheta; model de cusatura de broderie etc. 5. (In sintagma) Punct tipografic = unitate de masura pentru lungime folosita in tipografie egala cu 0376 mm. 6. Ceea ce se vede foarte mic din cauza departarii. ♦ Pata mica rotunda detashata pe un fond de alta culoare. 7. (In sintagma) Punct de ochire = locul din tzinta in care tragatorul potriveshte precis linia de ochire. II. 1. Figura geometrica plana fara nici o dimensiune (reprezentata prin partea comuna a doua linii care se intalnesc). ♦ Loc determinat pe o lungime pe o suprafatza in spatziu. ◊ Punct medical (sau sanitar) = serviciu medical organizat in fabrici uzine shantiere etc. 2. Valoare a unei marimi mai ales temperatura la care se produce un anumit fenomen. Punct de topire. III. 1. Parte determinata in cadrul unei actziuni al unei discutzii al unei probleme etc. ◊ Expr. Punct de onoare = lucru chestiune care angajeaza prestigiul autoritatea onoarea cuiva. Punct de plecare (sau de pornire) = a) locul de unde pleaca cineva; b) inceputul unei lucrari al unei actziuni. A fi pe punctul de a... = a fi gata de a... a fi pregatit sa... Punct de vedere = aspectul sub care cineva priveshte o problema sau atitudinea care o are fatza de ea; mod de a gandi. Din punct de vedere = in privintza... sub raportul... Din punct in punct sau punct cu punct = amanuntzit detaliat pe larg. A pune (ceva) la punct = a) a regla (un aparat sau un sistem tehnic) pentru al face sa functzioneze in conditziile dorite; b) a aranja a potrivi lucrurile asha cum trebuie fara a neglija nici un amanunt; a restabili adevarul. A fi pus la punct = a fi aranjat bine imbracat. A pune pe cineva la punct = a arata cuiva ce se cuvine shi ce nu a da cuiva o lectzie de bunacuviintza. 2. Moment stadiu faza etapa de dezvoltare. ◊ Loc. adv. Pana la un (sau la acest) punct = pana la o anumita limita sau etapa; intro anumita masura. ◊ Expr. Pana la ce punct = in ce masura pana unde... Punct mort = situatzie fara ieshire. ♦ (Adverbial) Exact precis fix. IV. Unitate de masura luata k baza de clasificare in special la sporturi. ♦ Unitate de masura pentru indicarea situatziei participantzilor la unele jocuri (zaruri cartzi biliard etc.). ♦ Unitate de masura pentru sporirea sau reducerea cursului valorilor mobiliare negociate prin bursa. ♦ Fiecare dintre diviziunile unei cartele pentru ratzionalizarea anumitor produse industriale; tichet detashat dintro astfel de cartela. ◊ Loc. adj. shi adv. Pe puncte = a) pe baza dreptului conferit de cartela; ratzionalizat; b) fig. fara a avea pregatirea corespunzatoare functziei care o ocupa. Din lat. punctum (cu unele sensuri dupa fr. point).

PUNCT puncte s. n. I 1. Semn mic shi rotund folosit in scrierea de mina shi de tipar k: a) semn de punctuatzie folosit la sfirshitul unei expuneri care are intzeles deplin (shi dupa care vorbirea nu mai continua) sau marcind pauza care se face intre propozitzii sau fraze independente. ♦ Fig. (Cu valoare de interjectzie) Gata! destul! sa ispravit! Cu asta punct! hotari el. V. ROM. mai 1954 73. Doua puncte = semn de punctuatzie constind din doua puncte ashezate unul deasupra altuia shi folosite pentru a arata k urmeaza o vorbire directa o enumerare o explicare sau o concluzie. Punct shi virgula = semn de punctuatzie constind dintrun punct ashezat deasupra unei virgule shi folosit pentru a despartzi partzile componente ale unei perioade. Puncte de suspensie sau punctepuncte = semn de punctuatzie constind din trei puncte ashezate in linie orizontala shi folosit pentru a arata o intrerupere a gindirii sau o omisiune intro fraza; b) semn grafic folosit dupa un cuvint prescurtat printro litera sau prin mai multe;semn grafic deasupra literelor «i» shi «j». Expr. A pune punctul pe i = a preciza a sublinia ceea ce e esentzial a spune exact ceea ce trebuie intro chestiune. 2. (Rar in expr.) Punct de intrebare = semn de intrebare (v. intrebare); fig. intrebare ramasa fara raspuns. K shi cum ar fi lunecat inadins pe linga punctul meu de intrebare se pleca in mod firesc shi... rupse un mare shi frumos fir de romanitza. HOGASH M. N. 102. 3. Semn conventzional care marcheaza pe o harta ashezarile omeneshti. K punctele pe harta colorate. Sint porturi shi orashe populate. D. BOTEZ F. S. 20. 3. Semn conventzional desenat pe zaruri. ♦ (Muz.) Semn mic shi rotund pus la dreapta unei note spre ai prelungi durata cu inca jumatate din valoarea ei. 4. Model de cusatura; broderie impletitura etc. Covor lucrat in punct de chelim. 5. Unitate de masura luata k baza de clasificare in special la sporturi. Jucatorii romini au avut trei puncte avans. ♦ Unitate de masura pentru cishtiguri sau pierderi la unele jocuri (zaruri cartzi biliard etc.). La unele jocuri asul valoreaza unsprezece puncte. ♦ Unitate de masura pentru sporirea sau reducerea cursului valorilor mobiliare negociate prin bursa. Actziunile fabricilor de celuloza au sarit cu o mie de puncte. BARANGA V. A. 15. Sint satul de optziuni shi puncte de redeventza. C. PETRESCU R. DR. 201. ♦ (Ieshit din uz) Fiecare din diviziunile unei cartele pentru ratzionalizarea anumitor produse industriale; tichet detashat dintro astfel de cartela. ◊ Loc. adj. shi adv. Pe puncte = in baza dreptului conferit de cartela; ratzionalizat. Pantofi pe puncte ciorapi pe puncte haine pe puncte. GALAN B. I 6. ♦ Punct (tipografic) = unitate de masura a lungimii egala cu 0376 mm folosita pentru materialul tipografic (litera linie spatziu etc.). II. Figura geometrica fara dimensiuni care poate fi reprezentata de exemplu prin partea comuna a doua curbe care se intilnesc. Printrun punct exterior unei drepte se poate duce o paralela la acea dreapta. GEOMETRIA 21. ♦ Loc determinat pe o lungime sau pe o suprafatza mai mare. Examinind punctul de creshtere la un microscop puternic se vede k el este format dintro multzime de celule cu peretzii subtziri. BOTANICA 64. ◊ (Neobishnuit) Puncte de foc = procedeu terapeutic in anumite afectziuni constind din aplicarea virfului incandescent al termocauterului pe locul bolnav; ardere cauterizare. Ploua subtzire piezish o ploaie rece cetzi intzepa obrazul k punctele de foc. BRAESCU V. A. 102. 2. Loc parte in cadrul unei actziuni mai largi al unui plan al unei discutzii al unei probleme al unei scrieri etc. Cu parere de rau nu pot sa lamuresc acest punct intunecat al discutziei. SADOVEANU O. VIII 183. Despre toate aceste puncte ma rog sa dai deslushiri cum vrei sa se urmeze. BALCESCU la GHICA A. 512. Inca un punct al criticii nu intzeleg. RUSSO O. 93. ◊ Expr. Punct de onoare = lucru care intereseaza onoarea cuiva; obligatzie care angajeaza prestigiul autoritatea reputatzia cuiva. Daca pentru intreaga tzara carbune mai mult mereu mai mult este o problema de viatza shi de moarte pentru noi din Valea Jiului este shi un punct de onoare. DAVIDOGLU M. 7. Punct de plecare (sau de pornire) = locul de unde pleaca cineva; fig. inceputul unei lucrari al unei actziuni. Sosit din nou in punctul de plecare imi plimb privirea trista imprejur. BENIUC V. 28. Drepturile omului au fost punctul de plecare al revolutziei [din 1789]. CAMIL PETRESCU T. II 562. ♦ Punct nevralgic v. nevralgic. A fi pe punctul de a... (sau invechit in punct de...) = a fi gata de... a fi pregatit sa... Eram in punct de plecare cind aflaram k shi muntzii aceia erau coprinshi de vrajmashi. GHICA A. 631. Punct de vedere = unghiul din care priveshte cineva o problema sau atitudinea care o are fatza de ea; chip fel mod de gindire. Acesta e un punct de vedere superior care trebuie sal sprijinim. VORNIC P. 224. Recunoscui ushor aceste doua puncte de vedere shi asta aduse o trecatoare mingiiere. SADOVEANU E. 126. Intzelegea prea bine «punctul de vedere» al doamnei colonel dar navea ce face. Adevarul e adevar! C. PETRESCU I. I 18. Din punct de vedere = in privintza sub raportul. Industrie multilateral dezvoltata din punct de vedere tehnic. Din punctul de vedere (al cuiva) = dupa felul cum priveshte cineva lucrurile. Din punctul lui de vedere Nae... a avut dreptate. CAMIL PETRESCU U. N. 73. Infatzishaseram cauza noastra din punctul sau adevarat de vedere. GHICA A. 801. Din punct in punct sau punct cu punct = din fir in par pe larg; amanuntzit detaliat dezvoltat. SHi totushi muierea aceasta carel urmareshte a aratat intocmai lucrurile punct cu punct pas cu pas. SADOVEANU E. 281. A pune (un aparat) la punct = a regla (un aparat sau un sistem tehnic) pentru a putea functziona in conditziile dorite; fig. a potrivi lucrurile asha cum trebuie fara a neglija nimic a face sa mearga bine a aranja. A fi pus la punct = a fi aranjat bine imbracat. Am ashadar dunga [la pantaloni] sint pus la punct. SAHIA N. 20. A pune (pe cineva) la punct = ai da cuiva o lectzie de bunacuviintza a arata cuiva ce se cuvine shi ce nu; a pune (pe cineva) la locul lui. ♦ (Adverbial) Tocmai precis exact fix. Pleaca inainte k sa duca vestea k la 12 punct Zapis se va pogori cu SHoimul impreuna cu printzii in curtea palatului sau. VISSARION B. 321. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbe de mishcare) La punct = la momentul potrivit; la tzanc. Ai venit la punct. 3. Corp portziune dintro materie avind dimensiuni neglijabile. Dar deodatun punct se mishca... cel intii shi singur. Iatal Cum din chaos face muma iara el devine tatal. EMINESCU O. I 132 ♦ Ceea ce se vede foarte mic din cauza departarii. Din departare... se ivi intii un punct negru apoi inca unul. Erau carutzele. DUMITRIU P. F. 33. Spre ostrovul cu salcii aplecate shi desfrunzite pluteau puncte negre shi marunte: erau ratzele salbatice. SADOVEANU O. VII 164. In fund pe cer albastru... un negru punct sarata! E cocostircul tainic in lume calator. ALECSANDRI P. A. 118. ♦ Pata mica detashata pe un fond de alta culoare. Pe strada intunecata aproape citeva puncte de lumina au lucit. ANGHEL PR. 38. 4. Loc determinat in spatziu (avind anumite caracteristici). Il tiri pe toate strazile shi bulevardele principale sai fixeze citeva puncte de reper in orashul necunoscut. C. PETRESCU C. V. 48. O clipa animalul se opreshte inghetzat E pierdut!... Ochii turburi cauta incotrova un punct de scapare. CARAGIALE O. II 14. ◊ Punct mort v. mort. Punct cardinal = fiecare dintre cele patru directzii principale ale orizontului servind Ia orientarea in spatziu (v. rasarit apus miazanoapte miazazi). Pentru a ajunge aici de la nord de la rasarit sau din orice parte a punctelor cardinale trebuie sa mergi cite o suta de kilometri printrun defileu ingust de muntzi stincoshi. BOGZA TZ. 12. (Fig.) Proclamarea unei constitutzii era punctul cardinal al revolutziei [din 1789]. CAMIL PETRESCU T. II 562. Unul preface toata limba in «iune» altul in «tzie»... de nu shtii cum sa te intorci intre aceste patru puncte cardinale a gramaticilor. RUSSO O. 54. Punct de ochire = locul in tzinta in care tragatorul potriveshte precis linia de ochire. Punct de agitatzie v. agitatzie. 5. Temperatura la care se produce un anumit fenomen. Punct de fierbere. Punct de topire. 6. Moment stadiu faza etapa de dezvoltare. Incet cite incet neamul se priface in popol sau natzie... istoria... sta un minut la punctul acela unde viatza traditziilor se priface in viatza istorica. RUSSO S. 97. ◊ Loc. adv. Pina la un (sau la acest) punct = pina la o anumita limita etapa; intrun anumit grad intro anumita masura. (Atestat in forma punt) Pina la acest punt sintem incredintzatzi k totzi barbatzii de stat ai Rominiei stau intrun perfect acord. ODOBESCU S. III 380. ◊ Expr. Pina la ce punct = in ce masura pina unde... Pl. shi: (invechit) puncturi (FILIMON C. 263). Varianta: (invechit) punt punturi (ODOBESCU S. A. 479 KOGALNICEANU S. 117) s. n.

PUNCT púncte (Mat. in sint.) Punct de acumulare (fatza de o multzime de puncte data) = Punct cu proprietatea k orice vecinatate a sa include cel putzin un punct ce apartzine multzimii date. [MW]^[1]

PUNCT s.n. I. 1. Element fundamental al geometriei reprezentat de intersectzia a doua linii. ◊ Punct de incidentza = locul in care raza incidenta intalneshte raza reflectata. ♦ Semn mic shi rotund k o impunsatura de ac. 2. Loc determinat in spatziu in care se afla sau se intampla ceva. ♦ Loc pe un aerodrom unde sta echipa de elevi repartizatzi pentru zbor aceluiashi instructor. ◊ Punct cardinal = fiecare dintre cele patru directzii principale ale orizontului considerate in raport cu axa polilor; punct de aplicatzie = locul delimitat de pe cuprinsul unui corp asupra caruia se exercita o fortza. 3. Loc regiune parte. 4. Temperatura la care un corp ishi schimba starea. ◊ Punct mort = a) momentul in care o piesa a unui mecanism ishi inceteaza mishcarea; b) momentul in timpul unei competitzii cand organismul sportivului din cauza suprasolicitarii nu mai raspunde cu promptitudine cerintzelor. 5. Unitate numerica luata k baza de clasificare in special in sport. II. 1. Semn grafic mic shi rotund care se pune la sfarshitul unei fraze pentru a marca o pauza etc. ◊ Punct tipografic = unitate de masura a lungimii folosita pentru materialul tipografic egala cu 0376 mm. 2. Parte diviziune fragment dintrun intreg; capitol paragraf. 3. Chestiune problema. ◊ Punct de vedere = aspectul sub care este privita o problema mod de gandire parere. 4. Aspect ipostaza situatzie; faza treapta perioada. [Pl. te (inv.) turi var. punt s.n. / < lat. punctum cf. fr. point it. punto].

PUNCT s. n. 1. element fundamental in geometrie reprezentat de intersectzia a doua linii. ◊ punct de incidentza = locul in care raza incidenta intalneshte raza reflectata. ◊ semn mic shi rotund k o impunsatura de ac. ◊ a pune punctul pe i = a ataca esentzialul intro problema a spune ce era mai important. 2. loc determinat in spatziu in care se afla sau se intampla ceva. ◊ punct medical = serviciu medical organizat cat mai aproape de locul de munca (uzina shantier etc.). ◊ loc pe un aerodrom unde sta echipa de elevi repartizatzi pentru zbor aceluiashi instructor. ◊ punct cardinal = fiecare dintre cele patru directzii principale ale orizontului considerate in raport cu axa polilor; punct de aplicatzie = locul delimitat de pe cuprinsul unui corp asupra caruia se exercita o fortza. 3. loc regiune parte. 4. valoare a unei marimi la care se produce un fenomen specific. ◊ punct critic = stare critica; punct mort = a) moment in care o piesa a unui mecanism ishi inceteaza mishcarea; b) momentul cand organismul sportivului in timpul unei competitzii din cauza suprasolicitarii nu mai raspunde cu promptitudine cerintzelor. 5. unitate numerica luata k baza de clasificare in special in sport in jocuri de societate etc. 6. semn de punctuatzie mic shi rotund (.) care se pune la sfarshitul unui enuntz pentru a marca o pauza o abreviere sau in matematica dupa o cifra insemnand efectuarea unei inmultziri etc. ◊ punct de ochire = locul din tzinta in care tragatorul potriveshte linia de ochire; punct tipografic = unitate de masura a lungimii folosita pentru materialul tipografic egala cu 0376 mm. ◊ pata mica rotunda pe un fond alb de culoare. 7. model al unei broderii dantele cusaturi etc. 8. parte diviziune fragment dintrun intreg; capitol; paragraf. 9. chestiune problema. ◊ punct de vedere = aspectul sub care este privita o problema mod de gandire parere; punct de onoare = ceea ce constituie mandria cuiva angajeaza onoarea acestuia; a fi pe punctul de a... = a fi gata sa... 10. aspect ipoteza situatzie; faza treapta perioada. ◊ a pune ceva la punct = a) a regla a repara ceva; b) a aranja lucrurile cum trebuie; a pune pe cineva la punct = ai da cuiva o lectzie de buna cuviintza a admonesta. (< lat. punctum dupa fr. point)

punct s. n. in loc. vb. a face punctul A face bilantzul ◊ „Pentru moment sa facem punctul sa citam din prefatza lui I.V.” ◊ „22” 49/94 p. 9 (trad. fr. faire le point) ♦ in sint. s. punct de roua ◊ „[...] fenomenul de «punct de roua» acid (transpiratzie a tzevilor) ce se produce la pornirea cazanelor shi care duce la depuneri masive de praf pe serpentinele acestora.” R.l. 4 XII 82 p. 5

PUNCT ~e n. 1) Pata foarte mica shi rotunda. A face un ~. 2) Semn de punctuatzie avand forma unei astfel de pete care se pune la sfarshitul unei propozitzii sau dupa un cuvant prescurtat. ◊ Doua ~e semn de punctuatzie constand din doua puncte ashezate unul deasupra altuia care se pune mai ales inaintea vorbirii directe sau a unei enumerari. ~ shi virgula semn de punctuatzie constand dintrun punct ashezat deasupra unei virgule care se pune intre partzile componente ale unui enuntz desfashurat. ~e de suspensie (sau ~e~e) semn de punctuatzie constand din trei puncte ashezate in linie orizontala shi folosit pentru a arata k gandirea este intrerupta sau k o parte de propozitzie este omisa. ~ tipografic unitate de masura a lungimii folosita in poligrafie (egala cu 0376 mm). 3) Semn grafic pus deasupra elementelor „i” shi „j” din alfabetul latin. ◊ A pune ~ul pe „i” a se rosti cu precizie intro problema nelasand posibilitatzi de echivoc. 4) Semn conventzional de aceasta forma care indica ceva. ~ pe harta. 5) (in sport in jocurile de hazard etc.) Unitate in care se apreciaza cashtigurile sau pierderile. 6) Element fundamental al geometriei plane reprezentat de intersectzia a doua linii. 7) Loc determinat in spatziu. ◊ ~ de reper a) semn sau obiect de orientare pe teren; b) fapt care serveshte drept sprijin. ~ cardinal fiecare dintre cele patru directzii care indica Nordul Sudul Estul shi Vestul. ~ de ochire loc din tzinta in care tragatorul ishi potriveshte linia de ochire. ~ mort situatzie fara ieshire. ~ medical unitate medicala primara. 8) Valoare a unei marimi (la care se incepe sa se topeasca o substantza solida). * ~ de solidificare temperatura la care o substantza incepe sa treaca din stare lichida in stare solida. 9) Moment ce marcheaza o faza de dezvoltare. ◊ Pana la un (sau la acest) ~ pana la o anumita limita. 10) Loc sau parte din ceva. ◊ ~ slab parte slaba; loc sensibil. ~ de vedere mod cum intzelege cineva o chestiune. Din ~ de vedere sub aspect. ~ cu ~ amanuntzit oprinduse detaliat asupra fiecarei chestiuni. ~ de plecare (sau de pornire) a) loc de unde trebuie sa plece cineva undeva; b) inceput. A pune la ~ pe cineva ai da cuiva o lectzie de bunacuviintza. A pune la ~ ceva a aduce ceva la conditziile cerute; a definitiva ceva. A pune ~ a termina. ~! gata! /<lat. punctum

punct n. 1. Geom. portziune de spatziu considerata cu cele mai mici dimensiuni ce se poate imagina: linia se compune din puncte; 2. loc determinat: punct de plecare; 3. foarte mica intindere: pamantul e un punct in univers; 4. semn de punctuatziune; 5. semn care se pune pe i; 6. chestiune de hotarit: sa lamurim acest punct; 7. parte importanta: iata punctul capital; 8. moment preciz: pe punctul de a pleca; puncte cardinale cele ce divid orizontul in patru partzi egale shi anume: N. S. E. shi V.; 9. obiect totalitate de obiecte ce se pot vedea bine: sunt frumoase puncte de vedere in acest parc; 10. fig. mod de a considera lucrurile: punctul nostru de vedere e fals.

*punct n. pl. e shi (maĭ vechĭ) urĭ (lat. punctum d. púngere a impunge). Impunsatura pata ratunda semn ratund maĭ ales facut cu condeĭu saŭ de natura: a face un punct cu cerneala cu creĭonu cu vapsea; bibilicile aŭ puncte albe pe pene. V. picatzele puchitzeĭ). Semn ratund pus pe i shi pe j saŭ la urma uneĭ fraze p. a arata k s’a terminat orĭ dupa o prescurtare. A pune punctele pe i a te explica exact shi fara consideratziunĭ (V. punctuatziune shi soroaca). Pata: un punct negru se vedea la orizont. Loc anumit: punctu de plecare fiecare gardist era la punctu luĭ (V. pont). Stare situatziune: se afla in acelashĭ punct. Parte lucru chestiune anumita de discutat: la ordinea zileĭ eraŭ zece puncte care trebuĭaŭ sa fie lamurite. Fractziune de numar saŭ de nota la media unuĭ elev: 8 shi 10 puncte. Insemnare a graduluĭ de cishtig facuta dupa fiecare data la cartzĭ biliard popice shi alte jocurĭ: am 55 de puncte. (A da cuĭva puncte inainte al considera k are deja atitea puncte cind tu incepĭ fiind sigur k tot il veĭ intrece. Fig. A fi maĭ indemanatic maĭ priceput de cit el). Epoca timp grad: a fi in cel maĭ inalt punct al gloriiĭ. Moment precis: a fi pe punctu de a reushi. Foarte mica dimensiune: pamintu e un punct in univers. Geom. O parte din spatziŭ imaginata k infinit de mica shi considerata k n’are dimensiune: locu unde doŭa liniĭ se taĭe se numeshte „punct de intersectziune” linia se compune din puncte circumferentza e o linie ale careĭ puncte is toate egal de departate de un punct interior numit „centru”. Muz. Semn ratund care pus dupa o nota iĭ mareshte valoarea. Punct de orga punct care suspenda masura shi acompaniamentu. Geogr. Punct cardinal nordu sudu vestu shi estu adica cele patru puncte care unite pin doŭa liniĭ care se taĭe impart orizontu in patru partzĭ egale. Fiz. Punct de sprijin punct care se sprijina pirghia cind o apeshĭ k sa ridicĭ ceva (fig.) lucru care te ajuta. Punct de vedere privintza loc care te puĭ k sa priveshtĭ lucrurile maĭ mult orĭ maĭ putzin departate (fig.) mod de a considera lucrurile: din punctu luĭ de vedere are dreptate. Punct de onoare lucru care intereseaza onoarea. Punct negru obĭect de nelinishte lucru amenintzator (k nouru care se arata la orizont shi aduce furtuna). Puncte de suspensiune puncte care in scriere arata reticentza saŭ suspensiunea k: Ce e el? Un... pacatos! A pune la punct a pune in ordine gata de a functziona a lamuri o chestiune. Adv. Fix hotarit exact: a sosit la orele 5 punct punct la 5 ore. In sec. 19 punt pl. urĭ (it. punto).

punt² sn vz punct

pont⁴ sm vz punct

punctum sn vz punct

PUNT s.n. v. punct.

punt V. punct.

punct s. n. pl. púncte (puncte)

punct s. n. pl. púncte (sil. punc)

punct

+doua puncte (desp. puncte) num. + s. n. pl. (Apar greshit ~ in loc de unul.)

+punct shi virgula s. n. + conjctz. + s. f. (Punctul shi virgula sunt doua semne de punctuatzie.)

+punctepuncte (desp. puncte) (fam.) s. n. pl.; (semn grafic) ...

PUNCT s. v. pol.

PUNCT s. adv. interj. 1. s. (LINGV.) (inv.) picatura soroaca. (A pus ~ la sfarshitul frazei.) 2. s. (LINGV.) puncte de suspensie = punctepuncte (pl.); punctepuncte v. puncte de suspensie (pl.); punct shi virgula = (Transilv.) coma punctata (inv.) semicolon. 3. s. v. comedon. 4. s. v. articol. 5. s. v. clauza. 6. s. loc. (In diferite ~ ale orashului.) 7. s. v. faza. 8. s. v. stadiu. 9. s. punct de vedere v. parere. 10. adv. exact. 11. interj. v. ajunge!

punct s. v. POL.

PUNCT s. adv. interj. 1. s. (LINGV.) (inv.) picatura soroak. (A pus ~ la sfirshitul frazei.) 2. s. (LINGV.) puncte de suspensie = punctepuncte (pl.); punctepuncte = puncte de suspensie (pl.); punct shi virgula = (Transilv.) coma punctata (inv.) semicolon. 3. s. (MED.) comedon. 4. s. articol paragraf (inv.) cap pont. (~ dintro lege.) 5. s. (JUR.) clauza conditzie dispozitzie prevedere stipulare stipulatzie termen (inv. shi pop.) tocmeala (inv.) shart. (~ dintro conventzie.) 6. s. loc. (In diferite ~ ale orashului.) 7. s. etapa faza moment stadiu (fig.) treapta. (Verificatzi lucrarea in fiecare ~ al ei.) 8. s. punct de vedere = opinie parere (inv. shi pop.) socotintza (inv.) proces socoata. (Care e ~ tau in aceasta problema?) 9. adv. exact fix precis (fig.) matematic. (~ la orele 9.) 10. interj. ajunge! atit! basta! destul! gata! ispraveshte! inceteaza! sfirsheshte! stai! stop! termina! (reg.) halt! (fam. shi peior.) ho!

punct (púncte) s. n. 1. Semn (grafic). 2. Figura geometrica valoare. 3. Parte moment etapa. 4. Unitate de masura. Lat. punctum (sec. XVIII). Este dubletul lui pont. Der. punct(u)a vb. din fr. ponctuer; punctual adj. din fr. ponctuel; punctualitate s. f. din fr.; punctuatzi(un)e s. f. din fr.; punctziune s. f. din fr.; contrapunct s. n. din fr. contrepoint.

PUNCT loc determinat in spatziu in care se desfashoara o activitate avand caracter aviatic. Echipa repartizata pentru zbor aceluiashi instructor sta la un anumit punct. Punctul de aterizare este zona in care are loc aterizarea sau in care a fost planificata aceasta. Punctul fix este locul special amenajat pentru executarea aterizarilor de precizie. Punctul initzial al traiectului de zbor reprezinta materializarea pe harta a inceputului traiectului. In teren acesta se stabilieshte la verticala aerodromului de decolare sau printrun reper caracteristic apropiat (1520 Km) shi indicat pe radiofar. Acest punct se stabileshte shi pentru inapoierea la aerodromul de baza dupa indeplinirea misiunii pentru adunarea formatziilor de avioane shi constituirea dispozitivului de zbor de intoarcere. Punctul final al traiectului de zbor materializeaza punctul terminus al zborului in principiu la verticala aerodromului de aterizare fiind marcat cu un radiofar. Punctul de schimbare tronson rezultate ale impartzirii in tronsoane prin puncte intermediare dar care in cazul inflexiunilor primesc aceasta denumire.

punct semn cu doua intrebuintzari in notatzia (1) muzicala actuala: 1. P. poate fi pus la dreapta unei valori* de note* sau pauze* pentru ai prelungi durata*. Se numeshte p. de prelungire shi poate fi simplu (prelungeshte durata notei cu 1/2 din valoarea ei) dublu (prelungeshte durata cu 3/4 din valoarea ei) sau triplu (prelungeshte durata cu 7/8 din valoarea ei). P. de prelungire a duratei in functzie de rolul care il are in cadrul masurii* poate fi p. augmentativ (ritmic) atunci cand prelungeshte valoarea unui timp binar* intro masura binara (augmentatzia valorilor binare) shi poate fi p. constitutiv (metric complementar) atunci cand adaugat unei valori binare contribuie la formarea valorilor ternare* a metrilor ternari. 2. P. se poate pune deasupra sau dedesubtul unei valori de note. In acest caz el indica scurtarea valorii de nota cu 1/2 fiind echiv. cu staccato*. [v. punctum (2)].

PUNCT s. n. (< lat. punctum cf. fr. point it. punto): semn de punctuatzie mic shi rotund (.) care se pune la sfarshitul unei propozitzii sau al unei fraze pentru a marca pauza dintre propozitzii sau fraze independente k intzeles. Astfel il intalnim la sfarshitul propozitziilor independente enuntziative neafective (propriuzise potentziale optative dubitative shi chiar imperative) al propozitziilor interogative indirecte din cadrul frazei: „Caprarul vechi i iesen prag.” (G. Coshbuc); „In situatzia asta ai spune orice.”; „Ash citio shi eu.”; „Va fi fiind un drac la mijloc.” (M. Sadoveanu); „Nu mai sta seara asha tarziu.”; „Mantrebat ce sa discutat acolo.” P. apare shi la sfarshitul frazelor formate prin coordonare prin subordonare sau prin coordonare shi subordonare: „Se duse mai intai la han shil gasi in proasta stare.” (N. Filimon); „Patria e zidul de care sau sfaramat secole intregi de vrajmashie.” (Ion Lancranjan); „Aici e tzara unde nasc shi mor / Cu tzaran gand copiii Romaniei.” (Adrian Paunescu). Atunci cand la sfarshitul propozitziei exista o paranteza in care e trecut un cuvant sau un grup de cuvinte p. se pune dupa paranteza: „E vorba aici de un adjectiv pronominal (posesiv).”; „Se pronuntza buletin de identitate (nu buletin de indentitate).” Cand insa la sfarshitul frazei exista o paranteza in care e trecuta o propozitzie sau o fraza p. se pune atat inaintea parantezei cat shi in interiorul parantezei la sfarshit: „Cu sigurantza k nu are dreptate. (Dealtfel i sa explicat shi altadata acest lucru.)” K semn grafic ce inlocuieshte literele care nu se scriu p. se pune shi dupa unele tipuri de abrevieri: M.A.N. O.N.U. S.U.A.; art. cap. ibid. id. op. cit.; acad. arh. dr. ing. prof.; serg. slt. lt. cpt. mr. col. gen.; dv.; a.c. d.a. i.a. a.m. p.m. e. n. i.e.n.; nr. obs. etc. de ex. P. nu se pune dupa titlurile cartzilor ale operelor literare shi muzicale dupa formulele de adresare din scrisori sau din cuvantari; de asemenea el nu trebuie pus nici dupa abrevieri de tipurile dta dlui dlor; Tarom Aprozar; km kg m l; O H Fe Cu; N S E V etc.

PUNCTE CARDINALE. Subst. Punct cardinal. Est rasarit orient soarerasare (pop.) ost (inv.). Vest apus occident soareapune (pop.) soarescapata (pop.) asfintzit. Nord septentrion (livr.) miazanoapte. Polul nord. Nord magnetic. Sud miazazi amiaza (inv.). Polul sud. Puncte cardinale secundare: nordest; nordvest; sudest; sudvest. Meridian. Paralela. Directzie. Orientare. Busola. Adj. Estic rasaritean de (la) rasarit de (la) est oriental. Vestic apusean de (la) apus occidental. Nordic de(la) nord de (din despre) miazanoapte boreal septentrional. Sudic de (la) sud meridional de (din despre) miazazi austral. Nordestic; nordvestic; sudestic; sudvestic. Vb. A merge spre nord (sud est vest). A se orienta spre nord (sud est vest). A indica nordul (sudul estul vestul). Adv. La (spre catre despre) nord (sud est vest). V. directzie.

punct de echilibru (sedim) punctul din lungul unui profil in care rata schimbarilor eustatice este egala cu rata subsidentziei. P.e. separa zonele de inaltzare shi de coborare ale nivelului de baza.

punct fierbinte (engl.= hot spot) zona limitata din supr. scoartzei care se remarca printrun flux termic ridicat. Aceasta ar corespunde unor grabene sub care in paturile adanci ale litosferei se formeaza magma de unde apoi se ridica spre supr. dand nashtere vulcanilor. Sin. hotspot (engl.) zona fierbinte. V. shi flux termic.

punct de orga (fr. point d’orgue; germ. Orgelpunkt) v. pedala (2).

PUNCT DE ANCHETA s. n. + prep. + s. f. (< lat. Punctum cf. it. punto fr. point + de < lat. de + ancheta < fr. enquête): localitate care urmeaza a fi anchetata din punct de vedere lingvistic aleasa de anchetator dupa anumite criterii shtiintzifice (scopul cercetarii; situatzia istorica demografica lingvistica economica shi geografica).

CULMINATZIE (PUNCT CULMINANT) (< fr. culmination < lat. culminatzio de la culmen culme virf) Culminatzie sau punct culminant denumit shi climax (< fr. climax < gr. klimax scara) este in actziunea unei opere literare in versuri sau proza momentul de maxima incordare a relatziilor dintre personajele ei cind este vorba de opera epica sau dramatica shi momentul de maxima intensitate a emotziei traite de poet in creatzia lirica. In balada ElZorab de G. Coshbuc conflictul dintre pasha shi arabul sarac atinge culminatzia cind arabul ishi ucide calul. Ex. El scoate grabnic un pumnal SHiun val de singe roshu val De singe cald a izvorit Din nobil incomatul git SHi cade mortul cal. Exemple de culminatzie in proza noastra epica: uciderea boierilor in nuvela Alexandru Lapushneanul de C. Negruzzi; infruntarea dintre Tudor SHoimaru shi boierul Stroe Orheianu din romanul Neamul SHoimareshtilor de M. Sadoveanu; singeroasa represiune a rascoalei din romanul Rascoala de L. Rebreanu etc.; in dramaturgie incercarea boierilor potrivnici lui SHtefan de al impune k domn pe SHtefanitza din drama Apus de soare de B.SHt. Dela vrancea etc. Culminatzia intensitatzii sentimentului in poezia lirica apare adesea in ultima strofa sau chiar ultimul vers. Ex. Doina zic doina suspin Tot cu doina ma mai tzin. Doina cint doina shoptesc Tot cu doina vietzuiesc. (Poezie populara) Nu cauta dreptate domneasca fratzioare Ia pe ciocoi k hreanul shi dal pe razatoare. (T. ARGHEZI Pe razatoare din vol. 1907)

DOS MOI PU STO KAI KINO TEN GHEN (Δόζ μοι πού στῶ χαί χινῶ τήυ γῆυ) (gr.) datzimi un punct de sprijin shi voi urni Pamantul din loc Cuvinte atribuite lui Arhimede shi devenite celebre k simbol al inventivitatzii shi al puterii creatoare nelimitate a omului atunci cand exista temeiuri obiective sau ratzionale.

a ateriza la punct fix expr. (er. glum. d. barbatzi) a avea contact sexual

a pune (pe cineva) la punct expr. a arata (cuiva) ce se cuvine shi ce nu a da (cuiva) o lectzie de bunacuviintza.

a pune punctul pe i expr. a preciza ce este esentzial intro chestiune.

punct fix expr. (er. glum.) vulva vagin.

punct nevralgic / nostalgic expr. (er. livr.) vulva.