capitol sn [At: CANTEMIR IST. 177 / V: ~tul³ / Pl: ~e / E: it capitolo lat capitulum] 1 Fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei lucrari shtiintzifice literare ale unei legi etc. Si: articol cap (170) capatai (28) paragraf. 2 (Pex) Fragment. 3 (Fig) Obiectul special al unei discutzii.

CAPÍTOL capitole s. n. Diviziune a unui text de proportzii mari marcata de obicei printrun numar de ordine. V. articol paragraf. Am deschis cartea lui Petru Maior shi iam cetit un intreg capitol. NEGRUZZI I 12. ◊ Fig. Victoria socialismului shi trecerea treptata la comunism in U.R.S.S. constituie un nou capitol in istoria universala. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 95. Varianta: (invechit) capítul (RUSSO S. 114) s. n.

CAPÍTOL capitole s. n. Diviziune a unui text de proportzii mari (marcata printrun numar de ordine). [Var.: (inv.) capítul s. n.] It. capitolo (lat. lit. capitulum).

CAPÍTOL s.n. Fiecare dintre diviziunile in care este impartzita in mod obishnuit o carte. [Var. capitul s.n. / < lat. capitulum it. capitolo].

CAPÍTOL s. n. 1. fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei cartzi ale unei legi etc. ◊ parte dintro actziune dintro desfashurare. 2. subiect de conversatzie; problema; chestiune. (< it. capitolo lat. capitulum)

CAPÍTOL ~e n. 1) Fiecare dintre compartimentele in care este impartzita o lucrare (shtiintzifica literara etc.). 2) fig. Parte dintro actziune dintro desfashurare. ~ din viatza. /<it. capitolo lat. capitulum

capitol n. diviziunea unei cartzi a unui cod a unei legi.

capítul³ sn vz capitol

CAPÍTUL² s. n. v. capitol.

CAPÍTUL¹ s. n. v. capitol.

CAPÍTUL² s.n. v. capitol.

*capítul n. pl. e (lat. capitulum dim. d. caput cap). Diviziune a uneĭ cartzĭ: cartea asta are zece capitule. Materia cuprinsa intr’un capitul shi (fig.) subĭectu despre care vorbeshtĭ: vorbim despre capitulu calatoriĭlor. Corp de canonicĭ (la catolicĭ): episcopu shi capitulu luĭ. Bot. Un fel de inflorire a maĭ multor florĭ (de ex. a compuselor). SHi capitol (dupa it.).

capítol (diviziune a unei lucrari) s. n. pl. capítole; abr. cap.

capítol s. n. pl. capítole

capitol

capitol tole (o parte dintr’o carte).

CAPÍTOL s. (inv.) cap glava pont rubrica zaloaga. (Un ~ dintro carte dintrun text.)

CAPITOL s. (inv.) cap glava pont rubrica zaloaga. (Un ~ dintro carte dintrun text.)

capítol (capítole) s. n. Fiecare din diviziunile mai mari ale unei lucrari. Var. capitul s. n. (capitul). It. capitolo (sec. XIX). Der. capitular adj.; capitula vb.; capitulatzie s. f.