MORT MOÁRTA mortzi moarte adj. s. m. shi f. I. Adj. 1. (Despre fiintze) Care nu mai traieshte care a murit. ◊ Expr. A se face mort in papushoi sau (substantivat) a face pe mortul in papushoi = a se face k nu shtie nimic a simula nevinovatzia a face pe prostul. A o lasa moarta (in papushoi) = a lasa o chestiune incurcata a renuntza la ceva. A fi mort fara (sau dupa) cineva sau ceva = a nu putea trai fara cineva sau ceva a fi indragostit de cineva sau de ceva; a tzine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decat viu) = a fi istovit epuizat (de boala de frica etc.). Nici mort sau morttaiat = (in constructzii negative) cu niciun pretz sub niciun motiv in niciun caz. Mortcopt = cu orice pretz neconditzionat neaparat; vrandnevrand cu chiu cu vai. A umbla (sau a se tzine) mort dupa... = a) a lupta a se zbate pentru a obtzine ceva; b) ashi manifesta dragostea fatza de cineva straduinduse sa fie mereu in preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limba moarta = limba care nu mai este vorbita din motive de ordin istoric vorbitorii ei disparand in timp sau suferind transformari radicale. Inventar mort = totalitatea uneltelor a mashinilor a mijloacelor de transport care apartzin unei gospodarii sau unei intreprinderi. Timp mort = lipsa de activitate a fortzelor de munca sau a mashinilor; intrerupere neprevazuta a muncii. Unghi mort = unghi care nu poate fi atins de un proiectil lansat dintro gura de foc deoarece nu se poate realiza o traiectorie corespunzatoare sau din cauza interpunerii unor obstacole pe traiectorie. Punct mort = pozitzie a unui mecanism bielamanivela care corespunde momentului cand biela shi manivela au axele in prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau intrun) punct mort = a ajunge la un impas in imposibilitate de a gasi o solutzie. Linie moarta = linie de cale ferata care serveshte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla a trece) pe linie moarta = a nu mai juca un rol de seama a fi inlaturat dintrun post de raspundere. Fiermort = fier de calitate inferioara. ♦ (Fam.; despre aparate motoare etc.) Care nu mai functzioneaza. 2. (Despre partzi ale corpului) Cu functziile vitale pierdute; paralizat intzepenit. ◊ (Pop.) Carne (sau piele) moarta = carne sau piele care se formeaza deasupra ranilor shi prin care nu trec ramificatziile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat veshted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fara viatza neinsufletzit; nemishcat incremenit. ♦ Lipsit de zgomot de activitate de viatza; linishtit. ♦ (Despre culori nuantze) Fara stralucire; shters. II. S. m. shi f. Persoana care a murit defunct decedat; trupul neinsufletzit al unei persoane ashezat in coshciug sau inmormantat. ◊ Expr. Mortul de la groapa nu se mai intoarce se spune despre un lucru pierdut definitiv despre ceva care nu mai poate fi indreptat. Apa mortzilor = fata morgana. A scula (sau a trezi a deshtepta) shi mortzii (sau din mortzi) se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense shi stridente. A umbla (sau a merge) k dupa mort = a merge foarte incet. K la mort = (in legatura cu verbe k „a se aduna” „a veni”) in numar (foarte) mare. Lat. mortuus.

mort moarta [At: COD. VOR. 98/3 / Pl: ~rtzi moarte (reg) ~uri / E: ml mortuus] 1 a (D. fiintze) Care nu mai traieshte Vz decedat defunct raposat. 2 a (Ilv) A cadea sau a ramane ~ pe loc sau reg din picioare A muri subit. 3 a (Ie) (A fi) mai mult ~ decat viu sau a fi (pe) jumatate ~ A fi intro stare de epuizare maxima din cauza fricii a bolii etc. 4 a (Ie) A fi ~ dupa... sau fara...) A tzine foarte mult la... 5 a (Iae) A dori foarte mult sa obtzina sa aiba... 6 a (Iae) A fi foarte indragostit de... 7 a (Ie) A umbla sau a se tzine ~ dupa... A depune toate eforturile pentru a obtzine ceva. 8 a (Iae) Ashi manifesta dragostea fatza de o persoana straduinduse sa fie mereu aproape de ea. 9 a (Ie) A umbla dupa (a cauta) potcoave de cai ~rtzi sau a umbla dupa (ori a cauta) cai ~rtzi sa le iei potcoavele A umbla dupa lucruri fara valoare dupa himere. 10 sm a (Ie) A se face ~ (sau a face pe ~ul) in papushoi A se face k este neshtiutor sau neimplicat in legatura cu un lucru cu o intamplare etc. 11 a (Ie) A o lasa moarta in papushoi (sau rar in canepa) A lasa o chestiune incurcata a renuntza la ceva. 12 a (Ie) A ramane sau a shedea moarta A ramane pe loc a nu progresa. 13 a (Ilav) Mortcopt Cu orice pretz Si: neaparat. 14 a (Ial) Vrandnevrand. 15 a (Ial) Cu chiu cu vai. 16 a (Ilav) Nici ~ sau (rar) ~ taiat Cu nici un chip. 17 a (D. persoane; ila) ~ de viu sau ~ pe picioare Foarte slabit. 18 a (Reg; d. tzesaturi obiecte de imbracaminte etc.; ial) Putred. 19 a (Reg d. tzesaturi etc.; ial) Rarit. 20 a (Ila) Beat ~ sau ~ de beat (rar) ~beat Foarte beat. 21 a (Ie) A dormi (sau a adormi) ~ A dormi profund. 22 a (Is) Limba moarta Limba care a incetat de a fi invatzata k limba materna. 23 a (Is) Inventar ~ Totalitate a uneltelor a mashinilor a mijloacelor de transport care apartzin unei intreprinderi. 24 a (Is) Linie moarta Linie de cale ferata care se infunda servind numai pentru gararea terenurilor. 25 a (Ie) A fi (sau a se afla a trece) pe linie moarta A fi inlaturat k necorespunzator dintrun post de raspundere 26 a (Iae) A fi considerat inutil sau inutilizabil. 27 a (Is) Unghi ~ Loc pe traiectoria unei arme de foc care nu il poate ajunge proiectilul. 28 a (Is) Punct ~ Pozitzie a unui mecanism bielamanivela care corespunde momentului cand biela shi manivela au axele in prelungire sau suprapuse 29 a (Ie) A ajunge la un sau intrun punct ~ A fi in imposibilitatea de a gasi o solutzie. 30 a (Is) Timp ~ Lipsa de activitate a fortzelor de munca sau a mashinilor in timpul cand ar trebui sa lucreze. 31 a (ias) intrerupere neprevazuta a muncii. 32 a (Reg; is) Fier ~ Fier de calitate inferioara. 33 a Colontitlu ~ Cifra care cuprinde numarul unei pagini fara a fi insotzita de numele autorului sau de titlul cartzii. 34 a (Mtp; reg; is) Apa moarta Apa care este adusa din timpul cand mortul era neingropat. 35 a (Mtp; icr apa vie ias) Apa miraculoasa care are puterea de a imbina partzile corpului unui om taiat in bucatzi. 36 a (Is) Mare moarta Mare in care nu traiesc vietzuitoare. 37 a (Reg; is) Mamaliga moarta Fel de mancare preparat din mamaliga shi ulei Vz topsha. 38 a (Fam; d. aparate motoare etc.) Care nu mai functzioneaza. 39 a (D. partzi ale corpului) Cu functziile vitale total sau partzial oprite Si: tzeapan inert. 40 a (Gmtz) Manushitza moarta cine mi te poarta? Taica burete Tup de parete Se spune copiilor de catre oamenii mai in varsta care se joaca cu mana lor leganando intro parte shi in alta shi izbindo apoi ushor de un obiect solid. 41 a (Reg; is) Os ~ Excrescentza osoasa de natura inflamatorie sau traumatica care poate produce shchiopatarea shi anchilozarea articulatziilor Si: exostoza. 42 a (Is) Carne (sau piele) moarta Carne sau piele care se formeaza deasupra unei rani shi prin care nu trec ramificatzii nervoase. 43 a (D. plante) Uscat. 44 a (D. frunze) Veshted. 45 a (Fig; d. diverse obiecte accentuand sensul de inanimat) Fara viatza. 46 a (Fig) Incremenit. 47 a (Is) Natura moarta Pictura care reprezinta obiecte flori fructe vaze cartzi etc. gmpate sau aranjate intrun anumit decor. 48 a (Fig; d. orashe strazi etc.) Lipsit de viatza de activitate de zgomot. 49 a (Fig; d. orashe strazi etc.) In sau care nu se intampla nimic deosebit. 5051 a (Fig; d. foc) (Lipsit de intensitate sau) stins. 52 a (Fig; d. notziuni abstracte) Lipsit de orice valoare de importantza. 53 a (Fig; d. culori nuantze etc.) Lipsit de stralucire Si: shters. 54 smf Persoana care a murit Vz defunct decedat. 55 smf Trup neinsufletzit al unei persoane ashezat in cosciug pe catafalc sau inmormantat. 56 smp (Ie) ~rtzil cu ~rtzii viii cu viii Se spune in legatura cu atitudinea egoista nepasatoare a cuiva care nu regreta moartea rudelor sau a prietenilor. 57 smp (Ie) A scula (sau a trezi a deshtepta) shi ~rtzii (sau din ~rtzi) Se spune in legatura cu zgomote sau surse de zgomote foarte stridente. 58 sm (Ie) A mirosi a ~ A fi pe moarte. 59 sm (Iae; arg in legatura cu o afacere) A fi pe punctul de a eshua. 60 sm (Reg; ie) A da cu ~ peste viu Se spune cand se iau la intrecere cel mai slab cu cel mai tare. 61 sm (In legatura cu verbe k „a se aduna” „a veni” „a fi”; ilav) K la ~ In numar mare. 62 sm (Ie) A umbla (sau a merge) k dupa ~ A merge foarte incet. 63 smp (Is) Ziua mortzilor Zi anumita in calendarul creshtin a carei data variza dupa regiuni shi confesiuni cand se fac rugaciuni speciale in biserici pentru cei decedatzi Vz mosh¹. 64 sm (Arg; is) Locul ~ului Loc din mashina situat in fatza langa shofer. 65 sm (Pop) Cortegiu mortuar. 66 sn (Reg) Inmormantare. 67 sma (Reg) Joc obishnuit la priveghi in care unul dintre participantzi se preface mort (1). 68 (ie) ~ul de la groapa nu se mai dezgroapa Se spune despre un lucru pierdut definitiv despre ceva care nu mai poate fi indreptat.

MORT MOÁRTA mortzi moarte adj. s. m. shi f. I. Adj. 1. (Despre fiintze) Care nu mai traieshte care a murit. ◊ Expr. A se face mort in papushoi sau (substantivat) a face pe mortul in papushoi = a se face k nu shtie nimic a simula nevinovatzia a face pe prostul. A o lasa moarta (in papushoi) = a lasa o chestiune incurcata a renuntza la ceva. A fi mort fara (sau dupa) cineva sau ceva = a nu putea trai fara cineva sau ceva a fi indragostit de cineva sau de ceva; a tzine mult la cineva sau la ceva. A fi mai mult mort (decat viu) = a fi istovit epuizat (de boala de frica etc.). Nici mort sau morttaiat = (in constructzii negative) cu nici un pretz sub nici un motiv in nici un caz. Mortcopt = cu orice pretz neconditzionat neaparat; vrandnevrand cu chiu cu vai. A umbla (sau a se tzine) mort dupa... = a) a lupta a se zbate pentru a obtzine ceva; b) ashi manifesta dragostea fatza de cineva straduinduse sa fie mereu in preajma lui. A fi beat mort (sau mort de beat) = a fi foarte beat. ♦ Limba moarta = limba care a incetat sa fie invatzata k limba materna. Inventar mort = totalitatea uneltelor a mashinilor a mijloacelor de transport care apartzin unei gospodarii sau unei intreprinderi. Timp mort = lipsa de activitate a fortzelor de munca sau a mashinilor; intrerupere neprevazuta a muncii. Unghi mort = loc de pe traiectoria unei arme de foc care nui poate atinge proiectilul. Punct mort = pozitzie a unui mecanism bielamanivela care corespunde momentului cand biela shi manivela au axele in prelungire sau suprapuse. (Expr.) A ajunge la un (sau intrun) punct mort = a ajunge la un impas in imposibilitate de a gasi o solutzie. Linie moarta = linie de cale ferata care serveshte numai pentru garare. (Expr.) A fi (sau a se afla a trece) pe linie moarta = a nu mai juca un rol de seama a fi inlaturat dintrun post de raspundere. Fier mort = fier de calitate inferioara. ♦ (Fam.; despre aparate motoare etc.) Care nu mai functzioneaza. 2. (Despre partzi ale corpului) Cu functziile vitale pierdute; paralizat intzepenit. ◊ (Pop.) Carne (sau piele) moarta = carne sau piele care se formeaza deasupra ranilor shi prin care nu trec ramificatziile nervoase. 3. (Despre plante) Uscat veshted. 4. Fig. (Despre lucruri) Fara viatza neinsufletzit; nemishcat incremenit. ♦ Lipsit de zgomot de activitate de viatza; linishtit. ♦ (Despre culori nuantze) Fara stralucire; shters. II. S. m. shi f. Persoana care a murit defunct decedat; trupul neinsufletzit al unei persoane ashezat in coshciug sau inmormantat. ◊ Expr. Mortul de la groapa nu se mai intoarce se spune despre un lucru pierdut definitiv despre ceva care nu mai poate fi indreptat. Apa mortzilor = fata morgana v. morgana. A scula (sau a trezi a deshtepta) shi mortzii (sau din mortzi) se spune despre zgomote sau surse de zgomote foarte intense shi stridente. A umbla (sau a merge) k dupa mort = a merge foarte incet. K la mort = (in legatura cu verbe k „a se aduna” „a veni”) in numar (foarte) mare. Lat. mortuus.

MORT MOÁRTA mortzi moarte adj. 1. Care nu mai traieshte; decedat defunct raposat. O palma i trase... shi cazu mort. ISPIRESCU L. 10. Nu shtitzi k matushai moarta de cind lupii albi.? CREANGA P. 23. Cind a venit doctorul il gasi mort. NEGRUZZI S. I 62. ◊ Expr. A umbla dupa potcoave de cai mortzi v. potcoava. A se face mort iu papushoi sau (substantivat) a face pe mortul in papushoi = a se face k nu shtie nimic a face pe nevinovatul. Sa va facetzi moarten popushoi sa nu spunetzi nici laie nici balaie. CREANGA P. 13. A o lasa moarta in papushoi = a o lasa incurcata a o lasa balta; a abandona. Sa trece ea shi asta; obraz de scoartza shi laso moartan popushoi. CREANGA A. 51. A fi mort fara (sau dupa) cineva sau ceva = a nu putea trai fara cineva sau ceva; a fi doritor sau ahtiat de (sau dupa) ceva a tzine mult la cineva sau la ceva. E mort dupa caimacamie. CAMIL PETRESCU O. II 452. A fi mai mult mort (decit viu)... = a fi istovit prapadit (de oboseala de boala de frica etc.). Robinson... de frica era mai mult mort. DRAGHICI R. 10. Nici mort sau morttaiat = cu nici un chip sub nici un motiv. Natzi vrea sa plecatzi de aici? Nici mort. SEBASTIAN T. 123. Mie drag k ochii mei din cap SHi nu lash da nici mort. COSHBUC P. I 109. Dar noi aveam porunca de la Miloradovici mortzitaiatzi sa nu parasim locul. GHICA S. 18. Mortcopt = cu orice pretz neconditzionat neaparat. Imparatul.. dete porunca k mortcopt sa faca ceo shti el shi sai aduca mere de aur. ISPIRESCU U. 59. Nam incotro; mortcopt trebuie sa te ieu cu mine daca zici k shtii bine locurile pe aici. CREANGA P. 203. A cadea mort = a muri. ◊ (Prin exagerare urmat de determinari exprimind o senzatzie fizica sau o stare sufleteasca arata k acestea sint simtzite foarte intens) Oamenii aceshtia sint mortzi de frica. REBREANU R. II 20. Trecui valea mort de sete. JARNÍKBIRSEANU D. 384. ◊ (Pe linga un adjectiv in comparatzii eliptice cu valoare de superlativ) Eram ostenit mort abia ispravisem shira. PREDA I. 20. ◊ Expr. Beatmort sau mort (de) beat v. beat. A umbla (sau a se tzine) mort dupa cineva (sau ceva) = a umbla mult pentru a obtzine un lucru rivnit a persevera a se zbate. ◊ (Substantivat) Iesheam la pirlaz cind trecea cu mortul pe la poarta. CREANGA A. 14. Din inimai pamintul la mortzi sa deie viatza. EMINESCU O. I 94. Ce avetzi in car? Un mort. NEGRUZZI S. I 31. Mortzii cu mortzii shi viii cu viii. ◊ Expr. Mortul de la groapa nu se mai intoarce se zice cind un lucru e pierdut definitiv cind nu mai e nadejde sal recapetzi. Cea facut a facut; mortul de la groapa nu se mai intoarce. VORNIC P. 172. A umbla k dupa mort = a umbla incet. ♦ Apa mortzilor v. apa. ◊ Compus: (fluture) capdemort = specie de fluture mare care are pe spate o pata bruna asemanatoare cu un craniu; striga. ♦ (Pe linga verbele «a dormi» «a adormi») Fara sashi dea scama de ce se intimpla; dus. Dormea mort. il zgudui il scutura. ISPIRESCU L. 370. Am adormit mort shi deabia a doua zi pe la toaca mam trezit sanatos. CREANGA A. 16. 2. (Despre partzi ale corpului) Paralizat intzepenit. O mina iese afara degetele intzepenite moarte tzin cu tarie pushca. GHEREA ST. CR. II 88. ◊ Os mort = excrescentza cartilaginoasa nedureroasa pe corp (mai ales la cai) provenita de obicei dintro lovitura. (Popular) Carne moarta = carne care se formeaza deasupra ranilor shi prin care nu trec ramificatzii nervoase. 3. (Despre plante) Uscat veshted. In frunzele moarte din marginea unei ripi Vitoria gasi clopotzei albi. SADOVEANU B. 222. 4. Fig. (Despre lucruri) Fara viatza neinsufletzit. Construite din materiale moarte ele [satele] traiesc totushi asemeni unor fiintze vii adevarate organisme biologice. BOGZA C. O. 238. 4 (Despre lucruri aflate de obicei in mishcare) Nemishcat incremenit. Aerul era tot acela mort nemishcat fierbinte. DUMITRIU V. L. 115. Pustiul tace aerul e mort. EMINESCU N. 46. ◊ (Mil.) Unghi mort = loc de pe distantza de tragere a unei arme de foc care nul poate atinge proiectilul. (In pictura) Natura moarta v. natura. ♦ Linishtit lipsit de zgomot. Il trezira batai in poarta in puterea noptzii in ceasurile tirzii shi moarte dinspre dimineatza. DUMITRIU V. L. 67. ♦ (Despre orashe strazi etc.) Lipsit de viatza de activitate; in care nu se intimpla nimic deosebit. 5. Fig. (Despre culori nuantze etc.) Fara stralucire mohorit. In sat pe ulitzele viscolite patrulau in lung shin lat dorobantzii din SHoimii spintecind cu luciul mort al baionetelor suflarea aspra a crivatzului. MIRONESCU S. A. 23. 6. (In expr.) Limba moarta = limba care a incetat a mai fi mijloc de comunicare. Ametzitzi de limbe moarte de planetzi de colbul shcolii Confundam pe bietul dascal cu un crai mincat de molii. EMINESCU O. I 140. Timp mort (mai ales la pl.) = lipsa de activitate a fortzelor de munca sau a mashinilor in timpul cind ar trebui sa lucreze; intrerupere neprevazuta a muncii. Punct mort = pozitzie a unui mecanism bielamanivela care corespunde momentului cind biela shi manivela au axele in prelungire sau suprapuse. Inventar mort v. inventar. Linie moarta = linie de cale ferata care se infunda servind numai pentru garare. Litera moarta v. litera. A ajunge la un (sau intrun) punct mort = a ajunge intrun impas in imposibilitate de a gasi o solutzie. (Despre persoane) A fi (a se afla a trece) pe linie moarta = a nu mai indeplini sarcini de raspundere a nu mai juca un rol de seama.

MORT¹ moárta (mortzi moárte) 1) Care a murit; care nu mai este viu; decedat; defunct; raposat. * Limba moarta limba care a incetat sa fie folosita k limba materna. Linie moarta linie de cale ferata care serveshte numai pentru garare. Inventar ~ inventar neutilizat. Nici ~ a) pentru nimic in lume; cu nici un pretz; b) niciodata. Mai mult ~ decat viu a) sleit de puteri; istovit; extenuat; b) speriat peste masura; ingrozit. ~copt (sau ~ ori copt) cu orice pretz; neaparat. Beat ~ foarte beat. ~ de oboseala (de foame de sete etc.) foarte obosit (flamand insetat etc.). A cadea ~ a) a muri; b) a nu mai putea de oboseala; a fi istovit. A umbla dupa potcoave de cai mortzi (sau a umbla dupa cai mortzi sa le ia potcoavele) a umbla fara rost pe drumuri; a hoinari. A se face ~ in papushoi a se face k nu shtie nimic; a o face pe prostul. A umbla (sau a se tzine) ~ dupa cineva a cauta sa obtzina ceva cu orice pretz; a nu mai da ragaz cuiva. A dormi ~ a dormi adanc. A fi (sau a se afla a trece) pe linie moarta a se afla in declin; a nu mai juca rolul de altadata. 2) (despre vegetatzie) Care este fara frunze; desfrunzit. 3) (despre flori) Care shia pierdut vlaga shi fragezimea; ofilit. 4) (despre localitatzi strazi) Care este lipsit de viatza de mishcare de zgomot. 5) rar (despre culori) Care nu are stralucire; shters; spalacit; decolorat. /<lat. mortuus

mort a. 1. care a incetat din vieatza; 2. fig. care a pierdut activitatea animatziunea sa: industrie moarta; limba moarta care nu se mai vorbeshte k latina. [Lat. MORTUUS]. ║ m. cel ce a incetat din vieatza: a ingropa un mort.

mort moarta adj. (lat. mórtuus part. d. mŏri a muri din rad. mar care exista in scr. mrĭtas mort vgr. brotós [din *mrotós] mortal [V. ambrozie] got. maurthr asasinat ucidere [de unde fr. meutre] germ. mord; vsl. mrĭeti a muri umoriti a omori [de unde rom. a omori]; it. pg. morio pv. fr. cat. mort sp. muerto). Care a murit nu maĭ este viŭ nu maĭ sufla: om mort. Fig. Fara animatziune stagnant: orash mort. Limba moarta care nu se maĭ vorbeshte de popor k latina. Natura moarta pictura care reprezenta lucrurĭ nu vietatzĭ nicĭ peizaje. Punct mort punctu in care un lucru se opreshte singur ne maĭ fiind impins de nimica cum ar fi punctu pina unde ar putea ajunge un glontz tras drept in sus orĭ nishte tratative care nu maĭ pot inainta. Beat mort absolut beat. Subst. Om mort: Romaniĭ ardeaŭ mortziĭ. A te face mort in popushoĭ (de la un vechĭ obiceĭ de a arunca in popushoĭu altuĭa un cadavru gasit pe moshia ta) a tacea k sa nu te descopere. A o lasa moarta a o lasa balta a parasi o intreprindere. A fi mort dupa cineva saŭ ceva (Fam.) a muri a nu maĭ putea a ĭubi (a dori) foarte mult. A fi mort copt dupa cineva (Iron.) a fi foarte inamorat. V. decedat defunct raposat.

Asfaltit (Lacul) n. sau Marea Moarta lac in Palestina in care se arunca Iordanul (shi de unde se scotea asfalt).

MareaMoarta f. V. Asfaltit.

mort adj. m. s. m. pl. mortzi; adj. f. s. f. moárta pl. moárte

mort adj. m. s. m. pl. mortzi; f. sg. moárta pl. moárte

MORT adj. v. inanimat neanimat neinsufletzit.

MORT adj. s. 1. adj. s. decedat defunct disparut raposat (livr.) repauzat (in limbajul bisericesc pop. shi eufemistic) pierdut (inv. shi pop.) pierit (inv.) pristavit savarshit. (~ul era un om in varsta.) 2. adj. inert neinsufletzit nemishcat rece tzeapan. (La gasit ~.) 3. adj. v. ofilit.

mort adj. v. INANIMAT. NEANIMAT. NEINSUFLETZIT.

MORT adj. s. 1. adj. s. decedat defunct disparut raposat (livr.) repauzat (in limbajul bisericesc pop. shi eufemistic) pierdut (inv. shi pop.) pierit (inv.) pristavit savirshit. (~ era un om in virsta.) 2. adj. inert neinsufletzit nemishcat rece tzeapan. (La gasit ~.) 3. adj. uscat veshted. (Frunza ~.)

Mort ≠ viu

OS MÓRT s. v. eparven exostoza spavan.

os mort s. v. EPARVEN. EXOSTOZA. SPAVAN.

urzica moarta s. v. PARACHERNITZA.

mort (moárta) adj. Decedat. Mr. mortu megl. istr. mort. Lat. mortuus (Pushcariu 1110; REW 5695) cf. it. port. morto fr. cat. mort sp. muerto. Cf. moarte mortaciune. Der. mortzarie s. f. (Banat cimitir); mortzish adv. (in mod tenace); mortziu adv. (cu indaratnicie); mortziu adj. (k pentru mort).

Marea Moarta (Lacul Asfaltat) lac in Orientul Apropiat intre Israel shi Iordania in care se varsa raul Iordan. Este lacul cu cea mai joasa altitudine de pe pamant (392 m sub nivelul marii) shi cu o salinitate de 75 ori mai mare decat cea a oceanului planetar. Potrivit Vechiului Testament aici sau aflat orashele Sodoma Gomora shi altele distruse de Dumnezeu pentru nelegiuirile locuitorilor lor.

DE MORTUIS NIL SINE BENE (lat.) despre mortzi numai de bine Dictonul atribuit lui Chilon din Sparta sa raspandit in versiune latina.

MANUSCRISELE DE LA MAREA MOARTA (QUMRAN) texte stravechi scrise in ebraica arameica nabateica greaca latina sirianopalestiniana shi araba datand din sec. 2 i. Hr.2 d. Hr. Cuprind date pretzioase privind esenianismul shi geneza creshtinismului primitiv. Descoperite in 1947 in peshterile din regiunea de NV a Marii Moarte in apropiere de Qumran (unde in sec. 3 i. Hr.2 d. Hr. shia avut centrul o comunitate religioasa probabil a esenienilor).

MAREA MOARTA (YAM HAMELAH ALBAHR AL MAYYIT) lac sarat in Orientul Apropiat intre Israel shi Iordania pe fundul depr. tectonice Ghor la 408 m sub nivelul marii; 1.020 km²; lungime: 82 km; latzime max.: 18 km. Ad. max.: 356 m. Salinitate: 260‰ (de 75 ori mai mare decat aceea a Oceanului Planetar). In el se varsa fl. Iordan. Expl. de saruri de potasiu. Se mai numeshte Lacul Asfaltit. In peshterile din regiunile de NV a marii au fost descoperite Manuscrisele de la M.M. (Qumran).

VIVOS VOCO MORTUOS PLANGO FULGURA FRANGO (lat.) chem pe cei vii plang pe cei mortzi frang fulgerele Schiller „Das Lied von der Glocke”.

LAMIUM L. SUGEL URZICA MOARTA fam. Labiatae. Gem originar din Europa Asia shi nordul Africii cca 45 specii erbacee anuale sau perene majoritatea cu tulpini patrunghiulare cu frunze lipsite de stipele. Flori hermafrodite caliciu cu 5 dintzi corola bilabiata labiul superior boltit cel inferior cu 2 lobi mici laterali uneori lipsesc lobul mijlociu inverscordiform 14 stamine.

a invia din mortzi expr. a se reface dupa o boala sau un accident extrem de grav.

a lasa mortul expr. (intl.) 1. a renuntza la intentzia de a fura sau de a escroca pe cineva. 2. a abandona obiectele furate.

a o lasa moarta expr. 1. a inceta brusc o actziune. 2. ashi intrerupe brusc firul ideilor / o argumentatzie / un discurs etc.

a umbla dupa cai verzi pe peretzi / dupa potcoave de cai mortzi expr. (pop.) ashi face planuri irealizabile a fi nerealist.

a visa cai verzi pe peretzi / potcoave de cai mortzi expr. a visa a spera lucruri irealizabile / fanteziste.

mort copt expr. cu orice pretz neaparat; obligatoriu.

mortu’ s. invar. (detz.) obiect interzis introdus ilicit intrun penitenciar.

nici in ruptul capului / mort expr. v. nici cu militzia.

potcoave de cai mortzi expr. (d. dorintze afirmatzii etc.) fantezii elucubratzii.

timp mort expr. 1. timp in care nu se intampla nimic. 2. timp in care cineva nu actzioneaza.