BEAT² A betzi te adj. Care este in stare de ebrietate; aghesmuit afumat ametzit baut² cherchelit facut² matosit. ♦ Fig. Copleshit ametzit tulburat de o stare sufleteasca foarte placuta. Beat de fericire. Lat. bibitus.

beat¹ ~a a [At: CORESI PS. 304 / V: (Mol) bat bata / Pl: betzi bete / E: ml bibitus] 1 Ametzit de bautura Si: aghesmuit baut² cherchelit facut matosit. 2 (Fig) Copleshit tulburat de o stare sufleteasca placuta. 3 (Pfm; ie) ~ de cap Zapacit.

BEÁT² A betzi te adj. Care este in stare de ebrietate; aghesmuit afumat ametzit baut² (2) cherchelit facut² matosit. ♦ Fig. Copleshit ametzit tulburat de o stare sufleteasca foarte placuta. Beat de amor. Beat de fericire. Lat. bibitus.

BEAT A betzi te adj. 1. Cu mintea tulburata de bauturi alcoolice in stare de ebrietate ametzit de bautura. Vorbise fara suparare shil lovise k in vis. Era beat. DUMITRIU B. F. 158. E beat domnule judecator nu shtie ce spune. SADOVEANU N. F. 94. ◊ Expr. Beat mort (sau turta lemn tun cuc frint etc.) sau mort (sau cuc trecut) de beat = beat peste masura. Vasile se inchisese in casa shi zacea beat mort toata ziua. DUMITRIU N. 246. Doarme lamuri in locul lui altcareva dinlauntru. E beat mort. GALAN Z. R. 386. Mai baietzi mai... spunea Codau beat lemn. CAMILAR N. I 196. Boierul tot bea shi bea... shi cind au fost... cuc de beat... sau pravalit k mort intro parte. SBIERA P. 224. 2. Fig. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de») imbatat copleshit (de un sentiment de o impresie puternica etc.); ametzit. Rizea se mira k nul vede beat de bucurie. DUMITRIU B. F. 110. Beat de viatza pieptul mil umflu. De chiote vazduhuntreg sal umplu. BENIUC V. 55. Privirile de farmec bete Mi leam intors catra pamint Iar spicele jucau in vint Can hora dupaun vesel cint. COSHBUC P. I 176. ◊ Expr. Beat de cap = ametzit; zapacit. ♦ (Despre om sau priviri) Tulbure ratacit (k privirea unui om beat). Cu pasul slab cu ochii betzi El a plecat gemind pafara. COSHBUC P. I 101.

BEÁT A betzi te adj. Ametzit de bautura in stare de ebrietate. ♦ Fig. Imbatat copleshit de o emotzie puternica; ametzit; zapacit. Lat. bibitus.

BEÁT ~a (betzi béte) 1) Care a consumat sau este sub efectul alcoolului; atins de bautura; in stare de ebrietate; baut. ~ turta. 2) fig. Care este intro stare sufleteasca foarte placuta (din cauza unei emotzii puternice). ~ de fericire. /<lat. bibitus

beat a. 1. care a baut prea mult; 2. fig. ametzit cu mintea orbita de pasiuni: beat de bucurie de glorie. [Lat. *BIBITUS].

beat beata adj. pl. betzĭ bete (lat. bĭbĭtus baut de unde s’a facut bebetus apoĭ bet iar de aci beat dupa fem. beata shi anal. luĭ treaz breaz maĭ ales k treaz e chear opusu luĭ beat). Tare ametzit de bautura: beat de rachiŭ. Fig. Foarte emotzionat (vesel): beat de bucurie de mindrie. In nord bat bata pl. tot betzĭ bete.

bat ~a a vz beat

2) bat a adj. pl. betzĭ bete. Nord. Beat.

beat¹ adj. m. pl. betzi; f. beáta pl. béte

beat beata; betzi bete pl. (k atribut se intrebuintzeaza numai dupa substantiv : femeie beata); beat mort.

BEAT adj. ametzit baut cherchelit imbatat turmentat (livr.) grizat (rar) trecut (inv. shi pop.) candriu (pop.) turlac vajait (reg.) amnarit invinoshat ratutit vinos (prin Ban.) chermeleu (Transilv. shi Maram.) shumen (prin Transilv.) shumenit (fam.) abtziguit (fam. shi fig.) afumat aghesmuit facut otzelit pilit sfintzit tamaiat tarnosit trasnit turtit (arg.) mahit matol matosit. (E un om ~.)

BEAT adj. v. ametzit zapacit.

BEAT adj. ametzit baut cherchelit imbatat turmentat (livr.) grizat (rar) trecut (inv. shi pop.) candriu (pop.) turlac vijiit (reg.) amnarit invinoshat ratutit vinos (prin Ban.) chermeleu (Transilv. shi Maram.) shumen (prin Transilv.) shumenit (fam. fig.) afumat aghesmuit facut otzelit pilit sfintzit tamiiat tirnosit trasnit turtit (arg.) mahit matol matosit. (E un om ~.)

beat adj. v. AMETZIT. ZAPACIT.

Beat ≠ treaz

beát (beáta) adj. Binecuvintat fericit. Fr. béat. Der. beatifica vb. din lat. beatificare; beatitudine s. f. din lat. beatitudo.

beát (beáta) adj. Ametzit baut cherchelit. Megl. beat istr. bęt. Lat. bĭbĭtus (Pushcariu 196; CandreaDens. 153; REW 1080; DAR) cf. sp. beodo. Este inutila ipoteza lui Pascu Beiträge 14 care pleaca de la o forma ipotetica *bebetus › *bet; pe baza f. beata a acestei forme sar fi format din nou un m. beat. Imposibilitatea acestei regresiuni este evidenta caci contrazice alternantza care cere k m. de la inceata bleaga seaca sa fie incet bleg sec cu inevitabila reducere a diftongului. Der. betzie s. f. (ebrietate); betziu adj. (imbatator; betziv); betziv adj. (care are viciul betziei alcoolic); betzit adj. inv. (betziv); betzivi vb. (a se imbata; a chefui); betzivan s. m. (augmentativ al lui betziv); betzivanie s. f. (betzie); imbata vb. (a se ametzi cu bautura); imbatator adj. (ametzitor); desbata vb. (a se trezi din betzie). Betziv provine de la betziu k vaduv de la *vaduu (cf. shi brudiubrudiv sglobiusglobiv etc.); sint prin urmare inutile incercarile de explicare pe baza unui lat. *bibitivus (CandreaDens. 154) sau a unei influentze a sl. pijanivŭ (DAR). Pentru imbata se indica de obicei k sursa directa un lat. *imbĭbĭtare care nu pare necesar.

BEAT abtziguit achiu afanisit afazit afumat aghesmuit aramit aromit atins chilacciu chiurluit ciobit clei cleios cu chef cu shpritzu’ / cu tzuican nas drogat flecuit impartashit impushcat impushcat in aripa intro dunga mache machit matol matolit matosit matrafoxat mazgugur obosit ochit shpritzuit trascanit trosnit trotilat tuflit turlac turta turtit varuit vopsit.

A FI BEAT a se afuma a da cu caciulan caini a se face a se face afish / cobza / coca a fura luleaua neamtzului a intra cu liftul in pom a se imbata turta a lua ciocarlanul de coada a lua luleaua neamtzului a lua purceaua de coada a se machi a se matofi a se matoli a se matosi a mirosi a ceatza a se pili a prinde prepelitza / purceaua de coada a i se sui la cap a se tamaia a se trosni a se trotila a se tufli a se turci a se turti a umbla pe shapte carari a i se urca la cap a se varui a se vopsi.