11 definitzii pentru defunct (s.m.)
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEFÚNCT A defunctzi te adj. s. m. shi f. (Om) mort raposat decedat. Din lat. defunctus fr. défunt.
DEFÚNCT A defunctzi te adj. s. m. shi f. (Om) mort raposat decedat. Din lat. defunctus fr. défunt.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
defúnct ~a [At: LM / Pl: ~ctzi ~e / E: fr défunct lat defunctus] 12 smf a (Persoana) care a decedat Si: mort raposat. 3 a (Fig) Disparut. 4 a (Fig; d. obiecte) Inutil. 5 a (Fig; d. obiecte) Uzat. 6 a (Fig; d. obiecte) Defect. 7 a (Fig; d. obiecte) Demodat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEFÚNCT A defunctzi te adj. (Despre persoane shi substantivat) Mort decedat raposat. De jur imprejur se ivesc toate personajele dramei in frunte cu fantoma regelui defunct. BOGZA C. O. 49.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEFÚNCT A adj. s.m. shi f. (Om) decedat raposat. [< lat. defunctus cf. fr. défunt].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEFÚNCT A adj. s. m. f. (om) decedat raposat. (< lat. defunctus fr. défunt)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
DEFÚNCT ~ta (~tzi ~te) m. shi f. Om care a incetat din viatza; mort; decedat; raposat. /<lat. defunctus
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
*defúnct a adj. shi s. (lat. defunctus d. defungi atzi implini rolu. V. functzionar). Mort raposat decedat.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
defúnct adj. m. s. m. pl. defúnctzi; adj. f. s. f. defúncta (functa) pl. defúncte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
defúnct adj. m. s. m. pl. defúnctzi; f. sg. defúncta (sil. functa) g.d. art. defúnctei pl. defúncte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEFÚNCT adj. s. v. mort.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DEFUNCT adj. s. decedat disparut mort raposat (livr.) repauzat (in limbajul bisericesc pop. shi eufemistic) pierdut (inv. shi pop.) pierit (inv.) pristavit savirshit. (~ era un om matur.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
defunct, defunctzisubstantiv masculin defuncta, defunctesubstantiv feminin defunct, defunctaadjectiv
- 1. (Om) mort raposat decedat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- De jur imprejur se ivesc toate personajele dramei in frunte cu fantoma regelui defunct. BOGZA C. O. 49. DLRLC
-
etimologie:
- defunctus DEX '09 DEX '98 DN
- défunt DEX '09 DEX '98 DN