13 definitzii pentru incendia
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INCENDIÁ incendiez vb. I. Tranz. A da foc a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). ♦ Fig. A atzatza la razboi la revolta a indemna la actziuni violente. [Pr.: dia] Din fr. incendier.
INCENDIÁ incendiez vb. I. Tranz. A da foc a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). ♦ Fig. A atzatza la razboi la revolta a indemna la actziuni violente. [Pr.: dia] Din fr. incendier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
incendia [At: CAMIL PETRESCU T. II 173 / P: ~dia / Pzi: ~iez / E: fr incendier] 1 vt(a) A da foc (unei cladiri paduri etc.) Vz a aprinde. 2 vt(a) (Fig; rar) A da o culoare roshu aprins. 3 vr (Nob) A se inroshi la fatza. 45 vt(a) (Fig) A indemna (la razboaie sociale sau) la actziuni violente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCENDIÁ incendiez vb. I. Tranz. 1. A pune a da foc (unui lucru) a aprinde (cu scopul de a provoca pagube). Fascishtii germani au incendiat totul sat cu sat casa cu casa. STANCU U.R.S.S. 84. ♦ Fig. A provoca un razboi o conflagratzie; a atzitza spiritele a incita a indemna la actziuni violente la razboaie de cotropire etc. 2. Fig. A colora in roshu a impurpura. Dincolo de marginile satului apusul incendiaza cimpiile cu mari flacari roshiatice. BOGZA C. O. 395. Pe dealul de dincolo de iazul lui Maciuca se arata soarele mare roshinfocat incendiind apa umplind valea de pulbere de aur. SADOVEANU O. VI 175. Soarele cade spre apus incendiind sus ferestrele. CAMIL PETRESCU T. II 173. Pronuntzat: dia.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCENDIÁ vb. I. tr. 1. A da foc a provoca un incendiu. ♦ (Fig.) A incepe un razboi. ♦ A atzatza a indemna la violentze. 2. (Fig.) A impurpura. [Pron. dia p. i. 36 iaza ger. iind. / cf. fr. incendier it. incendiare lat. incendere].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INCENDIÁ vb. tr. 1. a da foc a provoca un incendiu. ◊ (fig.) a incepe un razboi. ◊ a atzatza a indemna la violentze. 2. (fig.) a impurpura. (< fr. incendier)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
A INCENDIÁ ~éz tranz. 1) A supune actziunii unui incendiu; a face sa arda; a aprinde. 2) fig. rar (persoane) A aduce in mod intentzionat la o stare de agitatzie indemnand la actziuni dushmanoase; a atzatza; a starni; a instiga; a incita; a provoca; a porni. 3) fig. A face sa devina roshuaprins (k vapaia); a inroshi tare; a invapaia. Soarele a incendiat orizontul. [Sil. dia] /<fr. incendier
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incendià v. 1. a da foc unei cladiri paduri etc.; 2. fig. a excita la revolta.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*incendiéz v. tr. (fr. incendier; it. incendiare d. incendere a aprinde. V. incing. Daŭ foc uneĭ case uneĭ padurĭ sh. a. cu scopu de a face raŭ. Fig. Rascol revolt: a incendia satele.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
incendiá (a ~) (dia) vb. ind. prez. 3 incendiáza 1 pl. incendiém (diem); conj. prez. 3 sa incendiéze; ger. incendiínd (diind)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
incendiá vb. (sil. dia) ind. prez. 1 sg. incendiéz 3 sg. shi pl. incendiáza 1 pl. incendiém (sil. diem); conj. prez. 3 sg. shi pl. incendiéze; ger. incendiínd (sil. diind)
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
incendia (ia) (ind. prez. 3 sg. shi pl. incendiaza 1 pl. incendiem ger. incendiind)
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INCENDIÁ vb. a aprinde. (A ~ un imobil.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INCENDIA vb. a aprinde. (A ~ un imobil.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
- silabatzie: -dia
verb (VT211) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
incendia, incendiezverb
- 1. A da foc a provoca un incendiu (cu scopul de a distruge). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: aprinde
- Fascishtii germani au incendiat totul sat cu sat casa cu casa. STANCU U.R.S.S. 84. DLRLC
-
-
- Dincolo de marginile satului apusul incendiaza cimpiile cu mari flacari roshiatice. BOGZA C. O. 395. DLRLC
- Pe dealul de dincolo de iazul lui Maciuca se arata soarele mare roshinfocat incendiind apa umplind valea de pulbere de aur. SADOVEANU O. VI 175. DLRLC
- Soarele cade spre apus incendiind sus ferestrele. CAMIL PETRESCU T. II 173. DLRLC
-
etimologie:
- incendier DEX '09 DEX '98 DN