MÍJLOC (I 2) mijlocuri (II) mijloace s. n. I. 1. Punct situat la egala departare de doua extreme; centru; loc aflat in interiorul unui spatziu la oarecare distantza de margine. ◊ Loc. adj. De mijloc = situat intre limita superioara shi cea inferioara; mijlociu. ◊ Loc. adv. La (sau in) mijloc = (aproximativ) in centru in spatziul care separa doua persoane sau doua lucruri. ◊ Loc. prep. Prin mijlocul... = printre. Din mijlocul... = dintre. In mijlocul... = intre². ◊ Expr. A fi la mijloc = a fi in cauza in joc. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nelamurit necunoscut la baza unui lucru. A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni intre doua persoane care se cearta pentru a le impiedica sa se ia la bataie; a media intrun conflict. Ashi pune capul (sau gatul) la mijloc = a fi sigur de cele ce afirma; a garanta. 2. Nume dat anumitor partzi ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate in partea (aproximativ) centrala a obiectului respectiv. 3. Parte a corpului omenesc cuprinsa intre torace shi sholduri; talie brau. ◊ Expr. A apuca (sau a prinde a cuprinde a tzine etc.) de mijloc = a petrece bratzul in jurul taliei cuiva (in semn de afectziune). 4. (Inv.) Mediu¹ ambiantza. 5. Moment situat la aceeashi departare de inceputul shi sfarshitul unei actziuni al unei perioade de timp; jumatate. ◊ Loc. adv. La mijloc = intre doua momente; intre un moment trecut shi cel prezent. ◊ Loc. prep. In mijlocul... = in cursul... in toiul... in puterea... ♦ (Inv.) Veacul (sau varsta) de mijloc = Evul Mediu. ♦ Parte a unei actziuni a unei naratziuni etc. situata intre inceputul shi sfarshitul ei. 6. (Inv. shi pop.) Ceea ce are calitatea valoarea situata intre o limita superioara shi alta inferioara. ◊ Loc. adj. De mijloc = mijlociu potrivit mediocru. (Expr.) Cale (sau drum) de mijloc = pozitzie intermediara intre doua extreme solutzie moderata sau de compromis; atitudine ponderata. II. 1. Ceea ce serveshte pentru realizarea unui scop; (la pl.) posibilitatzi (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop; p. ext. cale metoda procedeu. ♦ Chip fel. ♦ Posibilitate putintza. 2. (Concr.; la pl.) Unelte utilaj. ◊ Mijloace de munca = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul carora oamenii actzioneaza asupra obiectelor muncii modificandule potrivit scopului urmarit. Mijloace de productzie = totalitatea obiectelor muncii shi a mijloacelor de munca care oamenii le folosesc in procesul de producere a bunurilor materiale. Mijloace de circulatzie (sau de locomotzie) = vehicule care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. 3. (Concr.) Avere bani resurse fonduri. [Acc. shi: mijlóc] Lat. medius locus.

mijloc [At: PSALT. HUR. 17^v/21 / V: (reg) meljoc meljuc ~lic ~luc mijoc milgosh miljoc miljluc (A shi: miljluc) miljuc (A shi: miljuc) minjoc mioljoc miojuc mioljuc mirjoc mishloc moljuc (inv) mizloc / A shi: ~loc / Pl: ~oace^[1] ~uri (inv sm) ~oci / E: ml medius locus] 1 sn (Precedat de pp „in” „din” „prin” „la” „pe la” inv „pre” shi urmat de un genitiv) Punct linie parte a unui lucru a unei suprafetze care se gaseshte la egala departare de punctele periferice circumferintza extremitatzi Vz buric centru jumatate miez. 2 sn (Pex; ioc margine) Parte a unui lucru situata la oarecare distantza de fiecare dintre punctele marginale ale acestuia. 3 sn (Ioc capat extremitate) Interval cuprins intre doua extremitatzi sau intre doua elemente de acelashi fel. 4 sn (Inv; is) ~ul cerului Zenit. 5 sn (Reg; ias) Sud. 67 sn (Ila) De ~ (Situat sau) destinat de a fi ashezat in centru sau in spatziul dintre alte lucruri. 8 sn (Ils) Drum (sau cale linie inv hotar) de ~ Solutzie intermediara. 9 sn (Ial) Atitudine de compromis. 10 sn (Reg; is) Degetul de ~ Deget mijlociu (3). 1112 sn (Iljv) Din ~ (Care este) ashezat in centru Si: central. 1314 sn (Inv; ial) (Care este) in devalmashie. 1516 sn (Ial; ioc dindaratshi dinainte) (Care este) din flanc. 1718 sn (Ial; pex) (Care este) in plin. 19 sn (Inv; ie) A ridica (sau a scoate) (pe cineva sau ceva) din ~ A inlatura. 20 sn (Inv; iae) A exclude din discutzie. 21 sn (Ilav) La (sau in) ~ Aproximativ in centru in spatziul care separa doua persoane sau doua lucruri. 22 sn (Ie) A sta (sau a se pune) la ~ A sta intre doua persoane pentru a le impiedica sa se incaiere. 23 sn (Ivp; iae) A interveni a starui pentru cineva. 24 sn (Inv; ie) A pune (ceva) la ~ A oferi in folosintza comuna. 25 sn (Inv; ie) A aduce (sau a pune pe cineva sau ceva) la (sau in) ~ A aduce in discutzie. 26 sn (Inv; iae) A convoca pe cineva intro adunare. 27 sn (Inv; ie) A sta la ~ A sta in cumpana a fi nehotarat. 28 sn (Fam; ie) Ashi pune capul (sau rar gatul) la ~ A garanta cu viatza. 29 sn (Inv; ie) A fi la ~ A fi prezent intro adunare la o consfatuire. 30 sn (Iae) A fi in cauza in joc. 31 sn (Iae) Se spune pentru a semnala un factor suplimentar care influentzeaza desfashurarea faptelor. 32 sn (Pfm; ie) A baga (pe cineva) la ~ A inconjura pe cineva cu simpatie sau afectziune. 33 sn (Iae) A face din cineva obiectul glumelor ironiilor. 34 sn (Ilpp) In (sau prin) ~ul sau (inv) in ~ul a... pe ~ul in (sau prin pre intru) ~ de... la ~ Intre printre. 35 sn (Ial; urmat de un nume colectiv) In. 36 sn (Ilpp; urmat de un nume colectiv) Din ~ul... sau (inv) de ~ de Din. 37 sn (Ial) Dintre. 38 sn (Inv; ioc margine) Teritoriu de centru zona de interior. 39 sn Parte a corpului omenesc dintre torace shi sholduri Si: talie brau. 40 sn (Ie) A apuca (sau a prinde a cuprinde a tzine etc.) de ~ A petrece bratzul in jurul taliei cuiva in semn de afectziune. 41 sn (Pop; ie) A fi moale de ~ A fi lingushitor. 42 sn SHale. 43 sn Durere de shale. 44 sn (Pan) Parte a corpului albinei dintre torace shi abdomen. 45 sn (Reg) Tulpina a unei plante. 46 sn (Reg) Mijlocar (3). 47 sn (Reg; lpl; if mijloace) Cruce de lemn care desparte fereastra in mai multe zone Si: rascruci (reg) mijlocar (7). 48 sn (Reg; lpl; if mijloace) Broderie dantela sau orice alt lucru de mana care uneshte doua bucatzi de tzesatura mai ales la fetzele de masa Si: (reg) mijlocar (8). 49 sn (Reg) Plasa din mijloc a navodului cu trei plase. 50 sn (Reg) Calota a palariei. 51 sn (Reg) Parte a cobzei nedefinita mai indeaproape probabil bardan. 52 sn (Reg) Parte interioara lemnoasa a unui fruct in care stau samburii Si: cocean. 53 sn (Ivp; ioc margine aripa) Corp central al unei formatzii de lupta Si: (inv) temei. 54 sn (Inv; is ~ inconjurator ~ social) Mediu. 55 sn (Ioc inceput sfarshit) Moment situat aproximativ la aceeashi departare de inceputul shi sfarshitul unei unitatzi de timp al unei actziuni sau al unui fenomen care se desfashoara in timp. 56 sn (Ilpp) in ~ul sau (inv) in ~ de in timpul in cursul. 57 sn (Ial cu nuantza intensiva) in plina desfashurare in toiul... 58 sn (Ie) A trece (sau a fi rar a face) la (sau inv in) ~ Exprima insistentza asupra ideii de interval de rastimp intervenit intre doua date de referintza. 59 sn (Asr; is) Veacul (sau varsta) de ~ Evul Mediu. 60 sn (Pex) Parte centrala a unei comunicari orale sau scrise. 61 sn (Ivp; ioc frunte coada) Care are dimensiunea calitatea valoarea situate intre extrema inferioara shi cea superioara. 62 a (Is) Om de ~ Om de statura mijlocie. 63 sn (Ila) De ~ Potrivit k dimensiune. 64 sn (Ial) Obishnuit. 65 sn (Ial) Moderat. 66 sn (Inv) Persoana care se pune in serviciul cuiva pentru o stabili o legatura a obtzine o favoare Si: mediator (1). 67 sn (Inv) Persoana de care se serveshte cineva pentru atingerea unui scop. 68 sn (Ilpp) Prin (sau cu) ul... sau prin ~ de... Prin intermediul. 69 sn (Pgn) Ceea ce serveshte k unealta pentru realizarea uni scop. 70 sn (Lpl) Posibilitatzi materiale sau morale de care dispune cineva intrun anumit scop. 71 sn (Pex) Fel de a actziona Si: cale chip metoda (inv) mijlocire (5). 72 sn (Ilav) Prin toate ~oacele sau prin orice ~ cu orice (sau orishice) ~oace (rar) cu tot ~ul cu multe feluri de ~oace Pe toate caile. 73 sn (Pex; ial) Cu orice pretz. 74 sn (Irg; ie) A nu fi ~ (de a...) A nu exista nici o posibilitate de realizare. 75 sn (Ie) A nu avea sa... Ai fi imposibil sa... 76 sn (Inv; ie) A face toate ~oacele (sau mii de ~oace) A face tot ce este posibil. 77 sn Logica a unui fapt Si: ratziune temei. 78 sn (Pex) Pretext. 79 snp Unelte. 80 sn (Is) ~oace de munca (sau de baza) Lucruri cu care omul actzioneaza asupra obiectului muncii Si: (inv) mijlociri (6). 81 sn (Is) ~oace de productzie Totalitate a obiectelor muncii shi a mijloacelor de munca Si: (inv) mijlociri (7). 82 sn (Is) ~oace de circulatzie (sau de locomotzie) Vehicule pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. 83 sn (Lpl) Avere. 84 sn (Spc; shis ~oace baneshti financiare) Bani. corectata

MÍJLOC (I 2) mijlocuri (II) mijloace s. n. I. 1. Punct care se gaseshte la egala departare de doua extreme; centru; loc aflat in interiorul unui spatziu la oarecare distantza de margine. ◊ Loc. adj. De mijloc = situat intre limita superioara shi cea inferioara; mijlociu. ◊ Loc. adv. La (sau in) mijloc = (aproximativ) in centru in spatziul care separa doua persoane sau doua lucruri. ◊ Loc. prep. Prin mijlocul... = printre. Din mijlocul... = dintre. In mijlocul... = intre². ◊ Expr. A fi la mijloc = a fi in cauza in joc. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nelamurit necunoscut la baza unui lucru. A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni intre doua persoane care se cearta pentru a le impiedica sa se incaiere; a media intrun conflict. Ashi pune capul (sau gatul) la mijloc = a fi sigur de cele ce afirma; a garanta. 2. Nume dat anumitor partzi ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate in partea (aproximativ) centrala a obiectului respectiv. 3. Parte a corpului omenesc cuprinsa intre torace shi sholduri; talie brau. ◊ Expr. A apuca (sau a prinde a cuprinde a tzine etc.) de mijloc = a petrece bratzul in jurul taliei cuiva (in semn de afectziune). 4. (Inv.) Mediu¹ ambiantza. 5. Moment situat la aceeashi departare de inceputul shi sfarshitul unei actziuni al unei perioade de timp; jumatate. ◊ Loc. adv. La mijloc = intre doua momente; intre un moment trecut shi cel prezent. ◊ Loc. prep. In mijlocul... = in cursul... in toiul... in puterea... ♦ (Inv.) Veacul (sau varsta) de mijloc = evul mediu. ♦ Parte a unei actziuni a unei naratziuni etc. situata intre inceputul shi sfarshitul ei. 6. (Inv. shi pop.) Ceea ce are calitatea valoarea situata intre o limita superioara shi alta inferioara. ◊ Loc. adj. De mijloc = mijlociu potrivit mediocru. (Expr.) Cale (sau drum) de mijloc = pozitzie intermediara intre doua extreme solutzie moderata sau de compromis; atitudine ponderata. II. 1. Ceea ce serveshte k unealta pentru realizarea unui scop; (la pl.) posibilitatzi (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop; p. ext. cale metoda procedeu. ♦ Chip fel. ♦ Posibilitate putintza. 2. (Concr.; la pl.) Unelte utilaj. ◊ Mijloace de munca = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul carora oamenii actzioneaza asupra obiectelor muncii modificandule potrivit scopului urmarit de ei. Mijloace de productzie = totalitatea obiectelor muncii shi a mijloacelor de munca care oamenii le folosesc in procesul de producere a bunurilor materiale. Mijloace de circulatzie (sau de locomotzie) = vehicule care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. 3. (Concr.) Avere bani resurse fonduri. [Acc. shi: mijlóc] Lat. medius locus.

MÍJLOC (I 2) mijlocuri (II) mijloace s. n. I. 1. Punct care se gaseshte la egala departare de extremitatzile unui lucru; loc care se afla in interiorul unui spatziu. In mijlocul drumului picoteshte ciinele invatzatorului. REBREANU I. 10. La mijloc de codru des Toate pasarile ies. EMINESCU O. I 215. Piatza... are in mijloc un stilp de marmura. GOLESCU I. 47. ◊ Loc. prep. Prin mijlocul... = prin printre. Corabia plutea cu mare repejune prin mijlocul valurilor. DRAGHICI R. 24. Din mijlocul... = dintre. HarapAlb iese atunci din mijlocul celorlaltzi shi iar se infatzisheaza inaintea imparatului. CREANGA P. 262. In mijlocul... = intre printre. Din fericire am observat k domnul Herdelea nu sa plictisit prea rau in mijlocul cartzilor. REBREANU R. I 55. Vazind pe Galbendesoare in mijlocul iepelor se rapezi la dinsul. ISPIRESCU L. 28. ◊ Expr. A fi (cineva) la mijloc = a fi (cineva) pricina cauza explicatzia unui lucru sau a unei situatzii. Aici inca trebuie sa fie un drac la mijloc. CREANGA P. 266. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nelamurit suspect (un dedesubt) la baza sau k explicatzie a unui lucru. Altceva e la mijloc. TZie tzia placut sa traieshti comod. BARANGA I. 154. Fara indoiala era ceva la mijloc. SHil sili incetul cu incetul prin intrebari treptate sai spuie toate amanuntele. BASSARABESCU V. 22. A se pune (sau a sta) la mijloc = a se amesteca intre cei care se cearta pentru a mijloci o impacare a interveni. Vazind noi k era cit pe ce sa se incaiere la bataie ne punem la mijloc shii impacam cu mare greu. CREANGA A. 107. Ashi pune capul (sau gitul) la mijloc = ashi pune viatza in joc sau in primejdie; a garanta ferm. Miau spus mie cine lau vazut k Ion a luato [pupaza]; gitul imi pun la mijloc. CREANGA A. 56. 2. Partea corpului omenesc cuprinsa intre piept shi abdomen; talie. Numi fi inima dushmana Cind vezi raul linga mine. Haide prindema mai bine De mijloc! COSHBUC P. I 238. Atunci ea deodata sa vazut inchisa cu un cerc zdravan de fier peste mijloc. CREANGA P. 88. SHintilnii o fetishoara Cu cositza galbioara Cu mijloc de trestioara. JARNÍKBIRSEANU D. 101. ♦ Abdomen burta. Cu nasurile prea rumene cu mijlocurile prea umflate shi cu rasele patate de grasimile mincarilor. SADOVEANU Z. C. 181. 3. (Invechit) Mediu ambiantza. Un artist un scriitor... e influentzat de mijlocul in care traieshte. GHEREA ST. CR. II 70. 4. Moment situat la aceeashi departare de inceputul shi sfirshitul unui fragment de timp; jumatate. Mijlocul zilei. ▭ Cind la mijloc de cale Sa iscat un vint Din fund de pamint. SEVASTOS N. 136. ◊ (Invechit) Veacul (sau virsta) de mijloc = evul mediu. Clasicismul antic shi romantic din veacul de mijloc [titlu]. GHEREA ST. CR. II 106. O pompa solemna ce aducea aminte de turnerile cavalerilor vristei de mijloc. NEGRUZZI S. I 36. ◊ Loc. adv. La mijloc = intre doua momente; intre timp de atunci. Nu trece mult la mijloc iaca se pomeneshte Ivan cu un car plin de palce. CREANGA P. 305. Sint ani la mijloc shinca multzi vor trece Din ceasul sfint in care nentilniram. EMINESCU O. I 120. Au trecut citeva zile la mijloc fara a le istorisi ceva. DRAGHICI R. 111. De la mijloc = de la jumatate; din interior. ◊ Loc. prep. In mijlocul... = in toiul... in puterea... Ne aflam in mijlocul iernii. STANCU D. 307. ♦ Miezul unei actziuni naratziuni etc. Ei acu ai intzeles? zise George oprinduse in mijlocul cintecului. REBREANU I. 21. Vrei satzi spui un basm sadormi mai bine? Spune Ei! inceputul nui nimica; sa vezi dumneata mijlocul shi sfirshitul. CARAGIALE P. 56. 5. (In loc. adj.) De mijloc = mijlociu potrivit mediocru. Era un om de mijloc pe chipul caruia citeai numai blindetze. I. BOTEZ SHC. 158. Anul va fi de mijloc. SHEZ. II 197. ◊ Expr. Cale (sau drum) de mijloc = solutzie intermediara intre doua extreme. Cind i alb spun alb shi la negru spun negru... ori ori! K drum de mijloc nu exista. DAVIDOGLU M. 83. II. 1. Procedeu mod de actziune metoda; chip fel; instrument (2). Rolul limbii este de a servi k mijloc de comunicare intre oameni. GRAUR S. L. 11. Arta inseamna... fond shi forma contzinut shi mijloace teme shi procedee. VIANU S. 147. Caci acelorashi mijloace Se supun cite exista SHi de mii de ani incoace Lumeai vesela shi trista. EMINESCU O. I 196. O suparare de care cauta vreun mijloc a scapa! NEGRUZZI S. I 49. ♦ Posibilitate putintza. Dar cu slabeletzi mijloace fapteletzi sint de mirare. ALEXANDRESCU P. 134. 2. (Concretizat la pl.) Avere stare; bani fonduri resurse. Pe la anul 1846 Balcescu procurindushi mijloace baneshti din familie a pornit in strainatate. GHICA S. 698. Intzeleg k nu vrei dar daca nus mijloace ce sa facem? Trebuie rabdare fata mea! ALECSANDRI T. I 279. 3. (La pl.) Unealta instrument utilaj. Gospodaria agricola colectiva ishi organizeaza munca dupa plan foloseshte pe scara larga mijloacele mecanizate shi metodele shtiintzei agricole inaintate STAT. GOSP. AGR. 3. Omul de azi mai luminat shi mai intzelegator trebuie sashi cultive pamintul mai bine cu mijloace tehnice. SADOVEANU E. 26. ◊ Mijloace de munca = lucrurile cu ajutorul carora omul actzioneaza asupra obiectului muncii lui shi il modifica: uneltele de productzie precum shi pamintul cladirile destinate productziei drumurile canalurile depozitele etc. Mijloacele de munca indica nu numai gradul de dezvoltare a fortzei de munca omeneshti dar shi raporturile sociale in care se lucreaza. MARX C. I 187. Mijloace de productzie = totalitatea uneltelor de productzie impreuna cu sulul subsolul mijloacele de comunicatzie etc. necesare pentru a obtzine bunuri materiale. Dupa cucerirea intregii puteri politice de catre clasa muncitoare shi dupa natzionalizarea principalelor mijloace de productzie partidul nostru mobilizind masele largi de oameni ai muncii a trecut la construirea socialismului. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 6 57. Accentuat shi: mijlóc. Varianta: miéjloc (BUDAIDELEANU TZ. 245) s. n.

MÍJLOC² ~oáce n. 1) Mod de a actziona pentru a atinge un anumit scop; metoda; procedeu; modalitate; maniera. ~oace de prevenire a bolilor. 2) Fel chip de a fi de a se manifesta. ~ de exprimare. ◊ Prin toate ~oacele folosind toate posibilitatzile. 3) la pl. Resurse materiale; bani. Lipsit de ~oace. 4) Ansamblu al celor necesare pentru realizarea unei actziuni. ~oace de transport. ◊ ~oace de productzie totalitate a uneltelor de munca. /<lat. medius locus

MÍJLOC¹ ~uri n. 1) Loc parte sau punct al unui lucru (al unui spatziu sau al unei suprafetze) situat la o distantza egala de marginile sau capetele periferice. ~ul strazii. Prin ~ul satului. ◊ In ~ul... a) intre printre; b) in limitele unui spatziu; c) alaturi de... De la ~ de la jumatate. 2) Moment care se afla la o distantza egala de inceputul shi sfarshitul unui interval de timp; jumatate. * La ~ intre doua intervale de timp. 3) Parte a corpului omenesc cuprinsa intre sholduri shi coaste; talie; brau. Incins la ~. ◊ A fi (cineva) la ~ a fi cauza unei stari de lucru. A fi ceva la ~ a fi ceva ascuns inexplicabil la baza unui lucru. Ashi pune capul (sau gatul) la ~ a se expune la o primejdie. A se pune la ~ a interveni intro cearta intro incaierare. /<lat. medius locus

mijloc n. 1. partea unui loc egal departata de extremitatzile sale: mijlocul casei; fig. mijlocul zilei mijlocul discursului; de mijloc mediocru; la mijloc de atunci: sunt ani la mijloc EM.; 2. mijlocul corpului talie: ma lua de mijloc; 3. fig. ceea ce serva spre a ajunge la un scop: nu e alt mijloc de scapare; 4. putere de a face ceva; 5. mijlocire: prin mijlocul darurilor; 6. pl. avere stare: om cu mijloace. [Lat. MEDIUS LOCUS influentzat de sinonimul slav. MEJDA].

míjloc (est) shi mijlóc (vest) n. pl. oáce shi rar míjloace (d. mĭez mez shi loc adica locu mediŭ lat. mĕdius lacus; pv. megloc fr. milieu). Centru loc egal departat de extremitatzĭ de inceput shi de sfirshit: mijlocu uneĭ mese uneĭ cartzĭ unuĭ discurs. Loc departat de marginĭ de malurĭ: a inainta in mijlocu multzimiĭ a te arunca in mijlocu mariĭ. Mijlocu corpuluĭ talie: a apuca de mijloc. Fig. Ceĭa ce serveshte k sa ajungĭ la scop mijlocire intermediŭ ajutor: nu e alt mijloc de cit razboĭŭ a rezolva o chestiune pin mijlocu armelor. Pl. Avere stare posibilitate de a face ceva: a avea mijloace de traĭ de a reduce pe cineva la tacere. De mijloc 1. mijlociŭ: inaltzime de mijloc 2. mediocru: inteligentza mediocra. La mijloc 1. intre (k obstacul k interes k lucru de care e vorba orĭ care cauzeaza ceva): is multe la mijloc (subintz. care se opun la trecere care fac fericirea carel fac sa se intereseze de aceasta e vĭatza la mijloc aicĭ) imĭ pun capu la mijloc (imĭ risc imĭ expun capu pun ramashag pe capu meŭ) e ceva la mijloc e un motiv o cauza 2. de atuncĭ: is anĭ la mijloc. Pun in (saŭ la) mijloc risc expun saŭ opun: el puse vĭatza orĭ sabia sa la mijloc. Pop. shi miljoc (Mold. Trans.). In Ml. shi adj. fem.: fata cea mijloaca.

meljoc sn vz mijloc

mieljoc sn vz mijloc

mieljuc sn vz mijloc

mijlic sn vz mijloc

mijluc sn vz mijloc

mijoc sn vz mijloc

milgosh sn vz mijloc

miljluc sn vz mijloc

miljoc sn vz mijloc

miljuc sn vz mijloc

minjoc sn vz mijloc

miojuc sn vz mijloc

mioljoc sn vz mijloc

mioljuc s vz mijloc

mirjoc sf vz mijloc

mishloc sn vz mijloc

MIÉJLOC s. n. v. mijloc.

clása mijlocíe (de míjloc) sint. s. ◊ „Noi credem k viitorul economic al Romaniei este legat de aparitzia acelei clase mijlocii de oameni intreprinzatori care sa shtie sa faca bani shi sai investeasca.” R.l. 16 XI 92 p. 2. ◊ „Sa hotarat reinvierea clasei de mijloc.” Ev.z. 17 V 95 p. 4; v. shi ◊ „22” 2430 XII 92 p. 6; v. shi middle class (trad. fr. classes moyennes; cf. engl. middle class)

!mijloc¹ (procedeu; unealta) s. n. pl. mijloace

!mijloc² (punct/moment central; talie) s. n. pl. mijlocuri

+mijloc (de ~) loc. adj. (clasa ~)

+mijloc (in/la ~) loc. adv.

!míjloc²/mijlóc² (punct/moment central talie) s. n.

míjloc¹/mijlóc¹ (procedeu unealta) s. n. pl. míjloace/mijloáce

míjloc/mijlóc (procedeu unealta avere corp central) s. n. pl. míjloace/mijloáce

mijlóc (talie) s. n. pl. mijlócuri

mijloc pl. mijloace

mijloc (mijlocul drumului; mijlocul de a ajunge) mijloace pl.

+mijloc de transport (vehicul) s. n. pl. mijloace de transport (~ in comun)

+mijlocul (din/in/prin ~) loc. prep. (~ lui/sau)

MÍJLOC s. 1. v. centru. 2. centru (fig.) buric inima (inv. fig.) dric. (In ~ul orashului.) 3. centru miez (fig.) buric inima. (In ~ul pamantului.) 4. (fig.) san. (Se afla in ~ul familiei.) 5. jumatate. (La ~ul scandurii.) 6. v. brau. 7. (ANAT.) shale (pl.). (O doare ~ul.) 8. jumatate. (La ~ul saptamanii.) 9. v. toi. 10. v. mod. 11. v. avere. 12. v. fond. 13. mijloc de transport v. vehicul.

MÍJLOC s. v. ambiantza anturaj cadru cerc gros intermediar mediator mediu mijlocitor multzime sfera societate.

mijloc s. v. AMBIANTZA. ANTURAJ. CADRU. CERC. GROS. INTERMEDIAR. MEDIATOR. MEDIU. MIJLOCITOR. MULTZIME. SFERA. SOCIETATE.

MIJLOC s. 1. centru. (~ unui cerc.) 2. centru (fig.) buric inima (inv. fig.) dric. (In ~ orashului.) 3. centru miez (fig.) buric inima. (In ~ pamintului.) 4. (fig.) sin. (Se afla in ~ul familiei.) 5. jumatate. (La ~ scandurii.) 6. briu talie. (Griul i ajungea pina la ~.) 7. (ANAT.) shale (pl.). (O doare ~.) 8. jumatate. (La ~ saptaminii.) 9. miez putere toi (pop.) dric tarie temei (reg.) vipie viu. (In ~ul noptzii.) 10. cale chip fel forma maniera metoda mod modalitate posibilitate procedare procedeu procedura putintza sistem (reg.) cap modru (inv.) manopera marsha mediu mijlocire. (Un alt ~ de a rezolva problema.) 11. (la pl.) avere avut avutzie bogatzie bun situatzie stare (inv. shi reg.) bogatate prilej prindere (reg.) blaga prinsoare (prin Transilv.) apucatura (Transilv.) iosag (Olt. Ban. shi Transilv.) vlaga (inv.) bucate (pl.) periusie (fam.) parale (pl.) (fig.) cheag seu. (Are ceva ~.) 12. (FIN.; mai ales la pl.) fond resursa (inv.) sermaia. (~ baneshti.)

SECOLUL DE MÍJLOC s. v. evul mediu.

VARSTA DE MÍJLOC s. v. evul mediu.

VEACUL DE MÍJLOC s. v. evul mediu.

secolul de mijloc s. v. EVUL MEDIU.

veacul de mijloc s. v. EVUL MEDIU.

virsta de mijloc s. v. EVUL MEDIU.

mijlóc (mijloáce) s. n. 1. Miez centru. 2. Talie cingatoare briu. 3. Intermediu forma metoda. 4. (Pl.) Posibilitatzi avere bogatzie. Var. (Munt.) miljoc. Mr. ńoldzuc ńoldzica megl. mejluc istr. mejloc. Lat. mĕdius locus (Cipariu Gram. 95; Pushcariu 1076; CandreaDens. 1112; REW 5462) sau mai curind in interiorul romanei din miez loc cf. fr. milieu. Der. direct din lat. *mediulocu ar prezenta dificultatea lui l intervocalic care Pushcariu incerca so solutzioneze prin intermediul unei forme *mediolus locus care pare inutila. Rezultatul miez › mij se datoreaza dupa Densusianu Filologie 447 shi Candrea influentzei sl. mežda; mai curind se datoreaza dificultatzii de pronuntzare a grupului zl putzin obishnuit in rom. care ar fi dezvoltat un iot de unde mij k shi breaz › breji. Der. mijlocash adj. (de mijloc); mijlocash s. m. (locuitor cu o situatzie economica de mijloc; calul de la mijloc la un vehicul tras de trei cai); mijlocel adj. (median); mijloci vb. (a intermedia a interveni a se interpune; a obtzine a procura); mijlocitor adj. (care intermediaza); mijlociu adj. (mediu; mediocru curent); mijlocie s. f. (medie termen mediu); nemijlocit adj. (imediat).

MIJLOC / DE LUPTA / DE ACTZIUNE / DE ATAC / AERIAN denumire generala data tehnicii de lupta deservind atziunile militare (aici sunt incluse avioanele shi aparatele de zbor fara pilot).

MÍJLOC s. n. (cf. lat. medius locus): ceea ce serveshte la realizarea unui scop precis. ◊ ~ de comunicare: m. de legatura intre vorbitori m. de transmitere reciproca de cunoshtintze idei shi sentimente k de exemplu limba („Limba este cel mai important mijloc de comunicare intre oameni”). ◊ ~ de imbogatzire a vocabularului (unei limbi): procedeu modalitate de formare a unor cuvinte noi intro limba. Pentru limba romana se disting doua feluri de m. de imbogatzire a vocabularului ei: interne intre care se numara derivarea compunerea shi conversiunea (schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor trecerea cuvintelor dintro clasa in alta) shi externe (imprumuturile de toate felurile din alte limbi). ◊ ~ de realizare a flexiunii: element lingvistic care ajuta anumite partzi de vorbire sa flexioneze sashi schimbe forma. In limba romana exista doua feluri de m. de realizare a flexiunii: sintetice intre care se numara articolul hotarat enclitic sufixele shi desinentzele (de aici shi tipul de flexiune sintetica) shi analitice intre care se numara articolul hotarat proclitic articolul nehotarat articolul posesiv (genitival) articolul demonstrativ (adjectival) adjectivele calificative shi adjectivele pronominale in pozitzie proclitica fatza de substantiv shi unele prepozitzii (de aici shi tipul de flexiune analitica). ◊ ~ de realizare a gradelor de comparatzie: element lingvistic reprezentat printrun cuvant care ajuta la exprimarea gradului de intensitate a insushirii de care dispun doua obiecte comparate. Pentru limba romana sau fixat k m. de realizare a acestor grade adverbele cu rol de instrumente gramaticale mai putzin foarte tare shi prea shi locutziunile adverbiale de mod cu acelashi rol de instrumente gramaticale tot asha (de) tot atat (de) la fel (de); articolele demonstrative cel cea cei cele; prepozitziile decat k din shi dintre. ◊ ~ de exprimare a raporturilor sintactice: element lingvistic reprezentat printrun cuvant care ajuta la realizarea unuia din cele doua tipuri de relatzii sintactice fundamentale existente in cadrul propozitziei shi al frazei (de coordonare shi de subordonare). Pentru limba romana sunt considerate k m. de exprimare a raportului de coordonare conjunctziile shi locutziunile conjunctzionale coordonatoare iar k m. de exprimare a raportului de subordonare flexiunea cazuala prepozitziile shi locutziunile prepozitzionale conjunctziile shi locutziunile conjunctzionale subordonatoare pronumele shi adjectivele pronominale relative adverbele relative.

MIJLOC DE NAVIGATZIE AERIANA aparat care asigura elementele necesare aplicarii unei metode de navigatzie aeriana. Mijloacele de navigatzie aeriana se pot clasifica astfel: mijloace generale sau geometrice (se bazeaza pe masurarea diferitzilor parametri ce depind de forma dimensiunile shi proprietatzile solului din aceasta categore facand parte: compasele magnetice obishnuite girocompasele sistemele directzionale vitezometrele altimetrele cu capsula aneroida termometrele aerului exterior indicatorii de navigatzie sistemele inertziale cronometrele etc.) mijloace de radionavigatzie (se bazeaza pe principii electronice din aceasta categorie facand parte: radiogoniometrele radiofarurile echipamentele de masurare a distantzei aeronavei etc.) mijloace astronomice de navigatzie (se bazeaza pe principiul masurarii parametrilor deplasarii ashtrilor pe bolta cereasca din aceasta categorie facand parte: astrocompasul astrosextantul etc.) shi mijloace luminoase de navigatzie (se bazeaza pe principiul utilizarii energiei luminoase pentru orientare din aceasta categorie facand parte: balizajul luminos al pistei de aterizare farurile de aerodrom shi dispozitivul de semnalizare prin sclipiri a pozitziei aeronavei).

AUREA MEDIOCRITAS (lat.) aurita cale de mijloc Horatziu „Ode” II 10 5. Indemn la modestie shi la cumpatare. Astazi persiflare a mediocritatzii.

IN MEDIO STAT VIRTUS (lat.) virtutea se afla la mijloc Sentintza a scolasticii medievale avandushi originea in doctrina etica a lui Aristotel.

NEL MEZZO DEL CAMMIN DI NOSTRA VITA (it.) la mijlocul drumului vietzii noastre Dante „Infernul” I 1. In simbolistica dantesca varsta de 35 de ani punctul cel mai inalt al arcului vietzii.

NIL MEDIUM EST (lat.) nu exista cale de mijloc Ori asha ori altfel.

Aurea mediocritas (lat. „Mediocritate aurita”) doua cuvinte desprinse dintro oda (II105) a lui Horatziu. „Acest frumos vers a spus Voltaire il shtie orice om de litere pe dinafara”. Oda lui Horatziu cinta avantajele unui trai modest departe de splendorile maririlor shi ale vietzii zgomotoase. De aceea deshi traduse exact cuvintele inseamna „mediocritate aurita” e bine sa se shtie k nu este vorba de mediocritate in intzelesul comun al cuvintului ci de o stare mijlocie care poetul la vremea aceea o socotea o chezashie a linishtii sufleteshti shi o cale spre fericire motiv pentru care o shi numeshte poetic „aurea” aurita. De altfel in limba latina mediocritas inseamna in primul rind: moderatzie masura cale de mijloc. Expresia mai totdeauna citata in latineshte a capatat insa cu timpul un sens peiorativ. LIT.

a lua la mijloc (pe cineva) expr. a ironiza (pe cineva) a batjocori (pe cineva).

a pastra linia de mijloc expr. a fi cumpatat a fi moderat