stare sf [At: PSALT. 131 / Pl: stari / E: sta] 1 Oprire. 2 (Reg; in practicile religioase ortodoxe) Statzie (21). 3 (Reg; in practicile religioase ortodoxe) Stalp (13). 4 (In practicile religioase ortodoxe) Marturie. 5 (Rar) Star² (2). 6 (Inv; ilav) Fara (de) stare Neincetat. 7 (Rar) Oprire. 8 (Adesea fig; adesea complinit prin „pe loc”) Stat² (4). 9 (Adesea fig; adesea complinit prin „pe loc”) Stat² (6). 10 (Adesea fig; adesea complinit prin „pe loc”) Stat² (7). 11 (Med; is) Perioada de ~ Faza in care o boala declarata cu catva timp inainte ishi opreshte evolutzia. 12 (Ie) A nu mai avea ~ (irg shi alinare sau reg shi ashezare) sau reg a nul mai prinde ~a ori a nushi afla ~ (shi alinare) A nu avea astampar linishte. 13 (Pop) Linishte (sufleteasca). 14 (Rar) SHedere. 15 Stat² (9). 16 (Rar) Plutire. 17 (Rar) Stat² (13). 18 (Rar) Preocupare. 19 Stat² (15). 20 Stat² (16). 21 Ramanere intro anumita pozitzie Si: shedere. stat² (17) tzinere. 22 Ashezare intrun anumit fel Si: stat² (18). 23 Orientare intro anumita directzie Si: stat² (15). 24 (Reg) Pozitzie. 25 (Inv) Pozitzie (1). 26 (Pgr) Spatziul liber ramas la inceputul randului cules k alineat. 27 Ramanere in pozitzie verticala Si: stat² (21) Cf sta. 28 (Irg) Corp omenesc. 29 (Pex) Statura (3). 30 (Ivr) Inaltzime. 31 (Inv) Stana (3). 32 (Rar) Stat² (31). 33 (Rar) Stat² (32). 34 Stat² (33). 35 Atarnare (1). 36 (Rar) Stat² (35). 37 Stat² (36). 38 (Sens curent) Ansamblu de elemente care formeaza cadrul (general) in care se afla cineva sau ceva la un moment dat Si: caz (6) circumstantza (1) ipostaza imprejurare pozitzie situatzie (inv) inconjurare peristas prilejire Vz: conditzie conjunctura context ocatzie stare (37) imprejur stat² (38) (ivr) statatura. 39 (Is) ~ de lucruri (sau de fapt inv a lucrurilor) Situatzie generala care reflecta ansamblul raporturilor existente la un moment dat Si: (ivr) statul² (39) lucrurilor. 40 (Inv; is) ~ imprejur (sau ivr dimprejur) Circumstantza (2). 41 (Inv; is) ~ impotriva (sau in contra) Opozitzie. 42 (SHif ~ de urgentza; is) ~ de necesitate Situatzie exceptzionala in care un stat poate lua pe intregul teritoriu al statului sau numai in anumite zone masuri de aparare a ordinii publice shi a securitatzii statului. 43 (Ias) Situatzie de constrangere in care o persoana savarsheshte o fapta ilicita pentru a salva de la un pericol iminent ce nu poate fi inlaturat altfel viatza integritatea corporala sau sanatatea sa ori a altuia un bun important al sau ori al altuia un interes obshtesc in acest caz fapta ilicita neconstituind o infractziune. 44 (Inv; adesea cu schimbarea constructziei; ilav) A fi in ~ sau (ivr) a avea ~ a veni in ~ (k) sa … (ori inv a … de a …) A fi capabil sa … a fi in stat² (40) sa …45 (Ie) A aduce (sau a pune) in ~ (k) sa … A face capabil (k) sa … 46 (Ias) A determina (k) sa … 47 (Ie) A se pune in ~ (de) a A se pregati in vederea … 48 (Reg; d. femei; ie) A fi in ~ (binecuvantata) (sau in ~a darului in alta ~) A fi gravida. 49 (Ivr) Putere. 50 (Fiz; spc) Mod de prezentare a corpurilor in forma solida lichida sau gazoasa. 51 (De obicei urmat de determinari care indica felul) Fel in care se simte cineva din punct de vedere fizic sau psihic. 52 (Is) ~ de spirit Dispozitzie sufleteasca. 53 (Pex; ias) Mentalitate. 54 (Ivr) Ordine fireasca. 55 (SHis ~ materiala; adesea cu determinari care arata felul) Situatzie materiala. 56 (Prc; shis ~ materiala) Situatzie materiala buna. 57 (Pex; ccr) Bun aflat in posesia cuiva. 58 (Pex; ccr; pgn) Totalitatea bunurilor din proprietatea cuiva Si: avere (4) avutzie (1) avut¹ (4) bogatzie (3) bunuri (114) cheag¹ (7) mijloace (pop) seu (irg) bogatate (1) prilej prindere (inv) bucate (11) perusie (reg) apucatura (5) blaga (1) cosag prinsoare stat² (42) vlaga (fam) parale². 59 (D. oameni; ila) Cu (sau reg in) ~ (buna) (ori reg frumoasa) Care are o situatzie materiala buna. 60 (Pex; ial) Bogat (2). 61 (In feudalism) Categorie patura sau clasa sociala cu statut reglementat de stat¹ (1) Si: stat¹ (43). 62 (Inv) Situatzie sociala. 63 (Inv) Instantza (de judecata). 64 (Inv) Existentza (1). 65 (Inv) Viatza.

STÁRE stari s. f. 1. Situatzie in care se afla ceva sau cineva la un moment dat; mod fel chip in care se prezinta un lucru sau o persoana. Suferea foarte mult shi se ingrijea de starea amicului sau. Doctorul shcolii i sa parut prea nepasator. VLAHUTZA O. A. I 105. Paremise cai trimis... k sa cerceteze starea ispravniciilor. ALECSANDRI T. I 198. In TZara Romineasca starea tzaranilor merse din zi in zi mai rau pina la 1821 cind desperarea lor izbucni. BALCESCU O. I 143. ◊ Stare de fapt = situatzie data reala. Stare de asediu v. asediu. Stare materiala = situatzia cuiva din punctul de vedere al bunurilor personale al averii. ◊ Expr. A fi in stare (sa)... = a avea fortza capacitatea energia de a savirshi un lucru greu neobishnuit ciudat; a fi capabil sa... Dar cu toate cele petrecute Sint in stare iarashi sa incep. BENIUC P. 49. Mama insa era in stare sa toarcan furca shi sa invatz mai departe. CREANGA O. A. 38. Nimeni nu dormea dar putzini din pasageri erau in stare sa se mai tzina pe picioare. BOLINTINEANU O. 270. E in stare a se bolnavi daca ar vedea k un fir de par dintrun favorit e mai lung decit celalalt. NEGRUZZI S. I 64. ♦ Stare civila v. civil. 2. Dispozitzie (buna sau rea) in care se afla cineva. 3. Situatzie materiala buna avere avutzie. Avusese starea ei personala shii mai ramasese shi de la barbat. PAS Z. I 92. Avea ceva stare cishtigata cu munca lui ori primita drept zestre. CALINESCU I. C. 19. ◊ Loc. adj. Cu stare = bogat instarit avut cu avere. Tatal sau om cu oarecare stare la tzinut pe linga sine. GALACTION O. I 85. Dinsa voia Fatai sa iubeasca Peun fecior cu stare SHi cu vilfa mare. COSHBUC P. II 143. Singura lui ruda e un nepot cu stare. NEGRUZZI S. II 200. ◊ Expr. Ashi indrepta starea = ashi imbunatatzi situatzia materiala. Totzi au ramas cu ideea k Toderica shia indreptat starea in tzari straine unde cum se vede gasise niscaiva jucatori [de cartzi] mai proshti. NEGRUZZI S. I 85. 4. (Invechit) Categorie clasa sociala. ♦ Grad ierarhie treapta a unei clase sociale. Un boier de stareantii trebuie sami deie cel putzin o pareche de straie shi vro zece galbini. ALECSANDRI T. 1328. 5. Faptul de a sta (in picioare rezemat pe loc etc.); pozitzie a corpului; postura. Se invirtea in pat... ishi asheza picioarele shi trupul in starile cele mai slobode. VLAHUTZA la TDRG. ◊ Expr. A nu avea (sau a nul mai prinde) starea = a nu avea astimpar a fi fara odihna. Deshi abia apucase sa intre in curte nu mai avu stare. Ishi lua biciul shi porni sageata dupa baba. REBREANU R. I 149. Pe feciorul cel mai mic nul mai prindea starea nu putea de jalea mamei shi de dorul fratesau shi a sorusei. RETEGANUL P. V 26.

STÁRE stari f. 1) Situatzie sau mod in care se prezinta cineva sau ceva la un moment dat. ~ solida. ~ lichida. ~ea sanatatzii. ~ civila. ~ materiala. In ~ buna. ◊ ~ de fapt situatzie reala. A fi in ~ a) a fi capabil; a putea; b) a fi in varsta in etate. 2) Totalitate de bunuri ale unei persoane; avere; avutzie. ◊ Cu ~ cu avere; bogat. Ashi indrepta ~ea a deveni (mai) avut. 3) ist. Patura sau clasa sociala cu statutul reglementat de stat. [G.D. starii] /v. a sta

stare f. 1. actziunea de a sta: o stare in calea progresului BALC.; 2. mod de a fi situatziunea unei persoane sau a unui lucru: starea afacerilor in proasta stare; 3. conditziune profesiune: stare sociala; 4. pozitziune: a pune in stare a fi in stare de a...; 5. avere (= stare buna: cf. fr bienêtre): om cu stare. [V. sfà]. V civil.

stáre f. pl. arĭ (V. staŭ). Oprire nemishcare intrerupere: mishcarea shi starea. Situatziune mod de a fi: starea infloritoare a tzariĭ a afacerilor. Conditziune pozitziune treapta: starea sociala a cuĭva. Avere bogatzie: a avea stare om cu stare. Diviziune (oda) in numele cintarĭ bisericeshtĭ k la prohodu Domnuluĭ (V. pesna). Starea civila. V. civil. A fi in stare 1) a putea: ranitu nu era in stare sa umble 2) a fi capabil: acest betzivan e in stare sa bea tot butoĭu!

stáre s. f. g.d. art. stắrii; pl. stắri

stáre s. f. g.d. art. starii; pl. stari

STÁRE s. 1. v. situatzie. 2. v. dispozitzie. 3. situatzie soarta. (Nu shtie nimic de ~ lor.) 4. situatzie (inv.) stepena. (~ infloritoare.) 5. v. conditzie. 6. conditzie rang teapa treapta (pop.) mana seama. (Sunt de aceeashi ~.) 7. v. ierarhie. 8. rost situatzie. (Avea shi el acum o ~.) 9. v. posibilitate. 10. avere avut avutzie bogatzie bun mijloace (pl.) situatzie (inv. shi reg.) bogatate prilej prindere (reg.) blaga prinsoare (prin Transilv.) apucatura (Transilv.) iosag (Olt. Ban. shi Transilv.) vlaga (inv.) bucate (pl.) periusie (fam.) parale (pl.) (fig.) cheag seu. (Are ceva ~; om cu ~.)

STÁRE s. v. astampar calm graviditate linishte odihna pace repaus sarcina tihna.

stare s. v. ASTIMPAR. CALM. GRAVIDITATE. LINISHTE. ODIHNA. PACE. REPAUS. SARCINA. TIHNA.

STARE s. 1. caz circumstantza conditzie conjunctura ipostaza imprejurare postura pozitzie situatzie (inv.) incunjurare peristas prilejire stat imprejurstare (fig.) context. (In aceasta ~ nu poate actziona.) 2. dispozitzie situatzie. (In ce ~ sufleteasca se afla?) 3. situatzie soarta. (Nu shtie nimic de ~ lor.) 4. situatzie (Inv.) stepena. (~ infloritoare.) 5. conditzie pozitzie situatzie (inv. shi pop.) obraz (Transilv.) prindoare. (~ privilegiata.) 6. conditzie rang teapa treapta (pop.) mina seama. (Sint de aceeashi ~.) 7. ierarhie nivel rang scara strat treapta. (~ sociala.) 8. rost situatzie. (Avea shi el acum o ~.) 9. posibilitate putere putintza (inv.) putincioshie. (Sa dea fiecare dupa ~ lui.) 10. avere avut avutzie bogatzie bun mijloace (pl.) situatzie (inv. shi reg.) bogatate prilej prindere (reg.) blaga prinsoare (prin Transilv.) apucatura (Transilv.) iosag (Olt. Ban. shi Transilv.) vlaga (inv.) bucate (pl.) periusie (fam.) parale (pl.) (fig.) cheag seu. (Are ceva ~; om cu ~.)

imprejurstare s. v. CAZ. CIRCUMSTANTZA. CONDITZIE. CONJUNCTURA. IPOSTAZA. IMPREJURARE. POSTURA. POZITZIE. SITUATZIE. STARE.

stare (a unui acord) v. acord.

ADUNAREA STARILOR institutzie medievala de stat care cuprindea pe reprezentantzii tuturor claselor shi categoriilor sociale privilegiate. Comuna tuturor statelor avea atributzii politice juridice militare administrative shi fiscale. In izvoarele istorice apare cu numele de Sfatul tzarii Adunarea obshteasca Dieta tzarii sh.a.

STARE SULLA CORDA (lat.) a sta pe franghie A se afla intro situatzie nesigura.

om cu stare expr. om bogat / instarit / cu avere.

STARE DE LEHAMITE sictir tarsh tarshala.