STÁRE stari s. f. 1. Situatzie in care se afla cineva sau ceva; mod fel chip in care se prezinta cineva sau ceva. ◊ Expr. A fi in stare (sa...) = a putea a fi capabil sa... ♦ (Rar) Faptul de a sta intrun anumit fel; pozitzie a corpului; postura. ◊ Expr. (Pop.) A nu avea stare sau a nul mai prinde starea = a nu avea astampar a nu avea odihna. ♦ Spec. Situatzie a unui corp sau a unui sistem determinata de structura sa de conditziile exterioare etc. shi definita prin anumite marimi sau parametri. 2. Fel in care se simte cineva (din punct de vedere fizic sau moral) dispozitzie in care se afla cineva. 3. Situatzie materiala (buna); avere. ◊ Loc. adj. Cu stare = bogat instarit. 4. (Inv.) Categorie grup sau patura sociala. ♦ Grad ierarhie treapta sociala. V. sta.