TÁLIE talii s. f. 1. Partea de la mijloc mai subtzire a corpului omenesc situata deasupra sholdurilor; mijloc brau. ♦ Parte a unei rochii sau a unei haine care imbraca mijlocul; p. ext. corsaj. ◊ Loc. adj. shi adv. In talie = imbracat numai in haina sau in rochie (fara palton sau fara pardesiu). ♦ Parte a corpului omenesc cuprinsa intre umeri shi sholduri; trunchi. 2. Statura inaltzime marime. Marime dupa care se confectzioneaza obiectele de imbracaminte. 3. Fig. Nivel grad (de pricepere de cunoshtintze etc.) ◊ Loc. adj. De talie = de talent de valoare. ◊ Expr. A fi de talia cuiva = a avea aceeashi valoare pricepere iscusintza talent etc. k shi altcineva sau k cineva anume. 4. Timpul cat dureaza impartzirea cartzilor de joc la o partida de bacara. Din rus. taliia. Cf. fr. taille.

talie² sf vz dalie

talie³ sf vz stalie

talie¹ sf [At: HELIADE D. J. 25/19 / S shi: (inv) tallie / Pl: ~i / E: rs талия fr tallie it taglia ger Taglia] 1 Inaltzime (a unei persoane) Si: marime statura. 2 (Ila) De ~ De valoare. 3 (Ila) Pe ~ia... Pe masura... 4 (Ie) A fi de ~ia (cuiva) A avea aceeashi valoare pricepere iscusintza talent etc. k shi altcineva. 5 Conformatzie a corpului (in raport cu care se confectzioneaza imbracamintea). 6 Fiecare din tipurile standard (pentru lungime) dintro serie de confectzii. 7 Partea de la mijloc mai subtzire a corpului omenesc cuprinsa intre torace shi sholduri Si: mijloc. 89 (Iljv) Pe ~ (Care este) stramtat in dreptul mijlocului evidentziind talia¹ (7). 10 (Ie) A (nu) avea ~ A (nu) avea silueta. 11 Parte a imbracamintei stramtata de obicei in dreptul mijlocului shi care marcheaza talia¹ (7). 12 (Pex) Corsaj. 13 (D. haine; ila) Fara ~ Care cade drept fara sa marcheze talia¹ (7). 14 (Ilav) In (sau la) ~ Imbracat numai in haina sau in rochie (fara pardesiu sau palton). 15 (Rar) Haina stransa pe talie¹ 16 (Ivr) Taxa (1). 17 Timpul cat dureaza impartzirea cartzilor de joc la o partida de bacara. 18 (Rar) Pachet de cartzi de joc. 19 (Fig) Imprejurare in care se poate cashtiga ceva.

TÁLIE talii s. f. 1. Partea de la mijloc mai subtzire a corpului omenesc situata deasupra sholdurilor; mijloc brau. ♦ Parte a unei rochii sau a unei haine care imbraca mijlocul; p. ext. corsaj. ◊ Loc. adj. shi adv. In talie = imbracat numai in haina sau in rochie (fara palton sau fara pardesiu). ♦ Parte a corpului omenesc cuprinsa intre umeri shi sholduri; trunchi. 2. Statura inaltzime marime. ♦ Marime dupa care se confectzioneaza obiectele de imbracaminte. 3. Fig. Nivel grad (de pricepere de cunoshtintze etc.). ◊ Loc. adj. De talie = de talent de valoare. ◊ Expr. A fi de talia cuiva = a avea aceeashi valoare pricepere iscusintza talent etc. k shi altcineva sau k cineva anume. 4. Timpul cat dureaza impartzirea cartzilor de joc la o partida de bacara. Din rus. taliia. Cf. fr. taille.

TÁLIE talii s. f. 1. Partea de la mijloc mai subtzire a corpului omenesc situata deasupra sholdurilor; mijloc briu. Bluza croita strinsa pe talie imi tzine inca putzin de cald. CAMIL PETRESCU U. N. 339. Penelopa... cuprinse talia fetei. BART E. 82. Talia ei subtziren colan strinsa Tremura scump de bratzul meu cuprinsa. EMINESCU O. IV 78. ◊ (Poetic) Peste straturi dalia K o doamna din elita Ishi indreapta talia. TOPIRCEANU B. 48. ♦ Parte a unei rochii sau a unei haine care imbraca mijlocul; p. ext. corsaj. Un grup de tinere femei imbracate dupa moda apuseana cu rochiile largi cu talia sus... incep sa prinda in pieptul celor de fatza cocarde tricolore. CAMIL PETRESCU O. II 252. Era inalta mai slaba k preoteasa; imbracata intro talie invoalta^[1] plina de cretzuri shi dantele. BASSARABESCU S. N. 79. ◊ Loc. adv. La (in) talie = imbracat numai cu haina sau cu rochie (fara pardesiu sau palton). 2. Statura inaltzime marime. Tot de o talie k shi Elena dar balaie. KOGALNICEANU S. A. 106. ◊ Expr. A fi de talia cuiva = a avea aceeashi valoare pricepere iscusintza talent k... De talie = de talent de valoare valoros. Cind jucatorii sint totzi de talie sentimpla... partida sa fie remisa. CARAGIALE M. 278. ♦ Marime dupa care se confectzioneaza obiectele de imbracaminte. Palton talia intii. 3. (Rar) Timpul cit dureaza impartzirea tuturor cartzilor de joc la o partida de bacara. Cind ispravea talia ishi facea mina grebla shi aduna mizele in banc. VLAHUTZA la CADE. corectata

TÁLIE s.f. 1. Partea de mijloc mai subtzire a corpului omenesc situata deasupra sholdurilor; mijloc. ♦ Parte a unui obiect de imbracaminte care imbraca mijlocul; (p. ext.) corsaj. 2. Statura inaltzime. ♦ (Fig.) Marime importantza valoare. ♦ A fi de talia cuiva = a avea aceeashi valoare talent etc. k shi acela. [< rus. taliia cf. it. taglia fr. taille].

TÁLIE s. f. 1. partea de mijloc mai subtzire a corpului omenesc deasupra sholdurilor; mijloc. ◊ parte a unui obiect de imbracaminte care imbraca mijlocul; (p. ext.) corsaj. 2. statura inaltzime. 3. (fig.) marime importantza valoare. ♦ a fi de ~a cuiva = a avea aceeashi valoare talent etc. k shi acela. (< rus. taliia dupa fr. taille)

TÁLIE ~i f. 1) Parte a corpului omenesc cuprinsa intre sholduri shi coaste; mijloc; brau; cingatoare. 2) (la obiectele de imbracaminte) Parte care acopera aceasta regiune a corpului. 3) Inaltzime a corpului la om. 4) Marime dupa care se confectzioneaza imbracamintea; tip standard al unei serii de confectzii. ~ mare. 5) fig. Grad de dezvoltare intelectuala; nivel intelectual. 6) Marime a corpului unui animal. Animal de ~ medie. [G.D. taliei; Sil. lie] /<rus. taliia fr. taille

talie f. 1. lungimea corpului omenesc; 2. conformatziunea corpului dela umar pana la mijloc: o talie subtzire; 3. partea unei haine ce inconjoara talia (= fr. taille).

*tálie f. (fr. taille [d. tailler a taĭa] adica „taĭetura saŭ croĭala trupuluĭ”; it. taglia; rus. táliĭa pol. talia). Statura. Bust trupu de la umerĭ la briŭ: talie eleganta. Haĭna scurta (maĭ ales femeĭasca) care acopere talia: e asha de cald in cit am ĭeshit in talie.

tálie (lie) s. f. art. tália (lia) g.d. art. táliei; pl. tálii art. táliile (lii)

tálie s. f. (sil. lie) art. tália (sil. lia) g.d. art. táliei; pl. tálii art. táliile (sil. lii)

TÁLIE s. 1. v. brau. 2. v. silueta. 3. v. trunchi. 4. v. statura. 5. faptura inaltzime statura (inv. shi pop.) boi (pop.) stat. (Mic de ~.) 6. v. masura.

TÁLIE s. v. calitate nivel valoare.

TALIE s. 1. briu mijloc. (Griul i ajungea pina la ~.) 2. linie silueta. (Are o ~ zvelta.) 3. (ANAT.) trunchi. 4. inaltzime marime statura. (De ~ mica.) 5. faptura inaltzime statura (inv. shi pop.) boi (pop.) stat. (Mic de ~.) 6. marime masura. (O fusta de ~ potrivita.)

talie s. v. CALITATE. NIVEL. VALOARE.

tálie (i) s. f. 1. Mijloc briu. 2. Statura. Fr. taille cf. pol. talia rus. talija (Candrea).

a avea talie de viespe expr. (d. femei) a fi subtzire in talie