grad sn [At: I. VACARESCUL R 43/1 / Pl: ~e (ivp) ~uri / E: lat gradus] 1 Unitate de masura pentru diverse marimi variabile (temperatura presiune atmosferica etc.) in cadrul unor sisteme sau scari de reper. 2 (Is) ~ Celsius Unitate de masura a temperaturii. 3 (Is) ~ Fahrenheit Unitate de masurare a temperaturii egala cu a 180a parte din diferentza dintre temperatura de topire a ghetzii shi temperatura de fierbere a apei la temperatura atmosferica. 4 (Pop; ccr) Termometru. 5 (Gmt) Unitate de masura pentru unghiuri reprezentand a 360a parte dintrun intreg. 6 (Inv) Unitate de masura pentru lungime. 7 (Is) ~ de libertate Indice care arata posibilitatzile de mishcare ale (elementelor) unui sistem mecanic. 89 (Mat) Exponent sau suma exponentzilor marimii literale a unui monom. 10 (Mat) Cel mai mare dintre exponentzii monoamelor care alcatuiesc un polinom. 11 (Ics) Ecuatzie de ~ul intai (al doilea etc.) Ecuatzie a carei necunoscuta este la puterea intai (a doua etc.). 12 Fiecare dintre diviziunile in care se imparte un sistem sau o scara de reper de masura. 13 Valoare a unei marimi considerata in raport cu valoarea de referintza. 14 (Is) ~ alcoolic Fiecare dintre procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic. 1516 Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizeaza un proces tehnic o insushire a unui material etc. 17 (Is) ~ de comparatzie Forma care o iau adjectivul shi unele adverbe pentru a arata masura mai mica sau mai mare in care un substantiv sau un verb poseda insushirea sau caracteristica exprimata de acel adjectiv sau adverb. 18 (Urmat de determinari introduse de prepozitzia de) Treapta nivel sau stadiu intrun proces situatzie data etc. 19 (Is) ~ de rudenie Raport de apropiere intre rude. 20 Intensitate relativa a unei stari afective morale sau patologice. 21 (Ilav) In ultimul ~ In stadiul cel mai avansat. 22 (Ilav) In stadiul cel mai grav. 2324 (Ilav) In cel mai mare (sau mic) ~ Cat se poate de mult (sau de putzin). 2526 (Ial) La maximum sau la minimum. 27 Fiecare din treptele sistemului de organizare a unor institutzii. 28 Fiecare din treptele unei ierarhii (mai ales militare). 29 (Pex) Loc care il ocupa cineva in ierarhia unei functzii. 30 Persoana care ocupa o anumita functzie intro ierarhie. 3132 (Pop; ccr) Ofitzer sau subofitzer. 33 (Is) ~ universitar Titlu (de master doctor etc.) decernat de o universitate. 34 (Teh) Asperitatzi care raman pe piese sau subansamble dupa primele operatzii. 35 (D. piese sau subansamble; ie) A scoate ~ul A elimina asperitatzile sau bavurile printro operatzie de finisare. 36 (Iae) A netezi complet un obiect. corectata

GRAD grade s. n. I. 1. Unitate de masura a anumitor marimi variabile (temperatura unghi densitate etc.). ◊ Grad centesimal = grad obtzinut prin impartzirea unui unghi drept in o suta de partzi egale. Grad sexagesimal = grad obtzinut prin impartzirea unui unghi drept in nouazeci de partzi egale. (Geogr.) Grad de latitudine = unitate de masura a latitudinii corespunzind cu a 360a parte dintrun meridian terestru. Grad de longitudine = unitate de masura a longitudinii corespunzind cu a 360a parte dintro paralela terestra. 2. Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatzii sau al unui polinom sau (la ecuatziile cu mai multe necunoscute) maximul sumei exponentzilor necunoscutelor in unul din termenii ecuatziei. ◊ Ecuatzie de gradul intii de gradul al doilea etc. = ecuatzie in care puterea maxima la care figureaza necunoscuta este puterea intii puterea a doua etc. 3. Raport intre valoarea unor marimi shi unitatea lor de masura. ◊ Grad alcoolic = fiecare din procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic. II. 1. (Urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de») Treapta nivel (intro serie de stari situatzii aspecte ale unui obiect). Grad de precizie. Grad de exactitate. Grad de finetze. Grad de calificare. ▭ Activitatea shi initziativa comunistului in infaptuirea politicii partidului sint in masura considerabila determinate de gradul sau de conshtiintza de pregatirea sa teoreticaideologica. SCINTEIA 1953 nr. 2845. Dreptatea e cel dintii grad al desavirshirei. BALCESCU O. I 348. ◊ Grad de rudenie = raportul de apropiere intre rude. Grad de comparatzie v. comparatzie. Gradul comparativ v. comparativ. Gradul superlativ v. superlativ. ◊ Loc. adv. In cel mai mare (sau mai inalt) grad sau in gradul cel mai mare (sau mai inalt) = cit se poate de mult maximum la culme. Insushirea de a se transpune in altzii in cit mai divershi shi de ai realiza conform naturii lor shi conform cu felul lor de a se exprima France o are in gradul cel mai inalt. IBRAILEANU S. 274. Iar altul ce e gata de sfadan orice ceas... Adese nu ishi crutza chiar insashi a sa viatza Voind a face raul in cel mai mare grad. NEGRUZZI S. II 226. In cel mai mic grad sau in gradul cel mai mic = cit se poate de putzin la minimum. In ultimul grad = in stadiul in faza cea mai avansata la un stadiu extrem. 2. Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor institutzii a unor dispozitzii etc. Instantze judecatoreshti de orice grad. Grade de pedepse. ♦ Locul care il ocupa cineva in ierarhia institutziei din care face parte (v. rang titlu); a) fiecare dintre treptele ierarhiei militare; (concretizat popular) persoana care detzine un anumit grad in ierarhia militara. Grade inferioare. Grade superioare. Grad de maior. Grad de colonel. ▭ Coridorul era ocupat numai de ofitzeri de toate gradele. REBREANU P. S. 123; b) fiecare dintre treptele ierarhiei corpului didactic universitar. Grade universitare. ▭ Se infiintzeaza pe data prezentului decret urmatoarele grade didactice superioare: asistent conferentziar shi profesor de invatzamint superior. B. O. 1953 2; c) fiecare dintre treptele ierarhiei diplomatice. Pl. shi: (invechit) graduri (ODOBESCU S. II 254).

GRAD s.n. I. 1. Unitate de masura a anumitor marimi variabile (temperatura presiune etc.). 2. Unitate de masura a unghiurilor reprezentand a 360a parte dintrun cerc. ◊ Grad centezimal = grad care reprezinta a suta parte dintrun unghi drept. 3. (Mat.) Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatzii sau maximul sumei exponentzilor necunoscutelor. II. Treapta nivel; fiecare dintre treptele unei ierarhii. ♦ Loc ocupat de cineva in ierarhia institutziei careia i apartzine. ◊ Grad de comparatzie = forma care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arata masura in care un obiect prezinta o insushire in raport cu alt obiect sau cu el insushi (in alte imprejurari). [Pl. de duri. / < lat. gradus cf. fr. grade it. grado germ. Grad].

GRAD¹ s. n. 1. unitate de masura pentru diverse marimi variabile (temperatura presiune etc.). 2. unitate de masura a unghiurilor a 360a parte dintrun cerc. 3. (mat.) exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatzii sau maximul sumei exponentzilor necunoscutelor. 4. etalon criteriu de apreciere. 5. treapta nivel stadiu; fiecare dintre treptele unei ierarhii. ◊ loc ocupat de cineva in ierarhia institutziei careia i apartzine. 6. (chim.) valoare a mai multor marimi considerate in raport cu o valoare de referintza. ♦ ~ de comparatzie = forma care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arata masura in care un obiect prezinta o insushire in raport cu un alt obiect sau cu el insushi intro alta imprejurare. (< fr. grade lat. gradus germ. Grad)

GRAD ~e n. 1) Unitate de masura a mai multor marimi fizice variabile (temperatura densitate presiune etc.). * ~ de comparatzie categorie gramaticala specifica pentru adjectiv shi adverb avand trei aspecte: pozitiv comparativ shi superlativ. * ~ de rudenie raport de apropiere intre rude. 2) Unitate de masura a unghiurilor a longitudinii shi a latitudinii. 3) Diviziune pe scara unui instrument de masura; gradatzie. 4) (la expresiile algebrice) Maxim al sumei exponentzilor necunoscutelor unui termen. ~ul unui monom. ◊ Ecuatzie de ~ul intai (sau doi) ecuatzie a carei necunoscuta este la puterea intai (sau a doua). 5) fig. Treapta de dezvoltare a ceva; masura in care se manifesta evolutzia unui lucru; nivel. ~ de cultura. ◊ In cel mai mare ~ la maximum. In cel mai mic ~ la minimum. 6) Treapta intro ierarhie. Diploma de ~ul I. ~ de capitan. 7) Etapa in evolutzia unui proces; treapta. 8) Calificare dobandita intrun domeniu de activitate; titlu. ~ shtiintzific. /<fr. grade lat. gradus

grad n. 1. fiecare din diviziunile unui instrument gradat: gradele barometrului; 2. fiecare din cele 365 partzi ale unei circumferintze: unghiu de 45 grade; 3. nume dat diferitelor sonuri ale gamei; 4. proximitate sau departare: grad de rudenie; fig. inalt grad de inteligentza; 5. fiecare din treptele unei ierarhii: gradele universitare sunt examenul de absolvire licentza doctoratul; 6. Gram. grade de comparatziune pozitivul comparativul shi superlativul.

*grad n. pl. e vechĭ urĭ (lat. gradus pas treapta d. gradior gressus sum pashesc. V. agresiune congres digitgrad. Diviziune de barometru termometru orĭ circumferentza: termometru arata +10° (10 grade de caldura) un unghĭ de 45 de grade. Nume dat diferitelor sunete ale gameĭ. Fig. Apropiere saŭ departare intre rude: veriĭ primarĭ is intre eĭ rude de al patrulea grad. Treapta ĭerarhica orĭ sociala: doctoratu e ultimu grad universitar bogatu ocupa un grad social maĭ inalt de cit saracu. Gram. Gradele comparatziuniĭ pozitivu comparativu shi superlativu: bun. maĭ bun cel maĭ (saŭ foarte) bun.

grad s. n. pl. gráde

grad s. n. pl. gráde

GRAD s. 1. (prin Transilv.) shtric. (~ alcoolic.) 2. v. nivel. 3. v. functzie. 4. v. rang.

GRAD s. 1. (prin Transilv.) shtric. (~ alcoolic.) 2. nivel stadiu treapta. (~ de dezvoltare.) 3. functzie rang (inv.) ridicare. (Are ~ de director.) 4. pozitzie rang situatzie treapta (inv.) stepena. (~ cel mai inalt in ierarhia sociala.)

grad (gráde) s. n. Nume dat unor unitatzi de masura de marimi variabile. Fr. grade. Der. (din fr.) grada vb.; gradat s. m. (soldat gradat caporal); gradatzi(un)e s. f. (actziunea de a grada); degrada vb.; degradant adj.

GRAD s. n. (< lat. gradus cf. fr. grade it. grada germ. Grad): 1. unitate de masura a insushirilor exprimate de adjective shi a caracteristicilor exprimate de adverbe. ◊ ~ de comparatzie: forma care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arata masura in care un obiect prezinta o insushire (in raport cu un alt obiect sau cu el insushi intro alta imprejurare). In limba romana exista trei g. de comparatzie ale adjectivelor shi adverbelor: pozitivul comparativul shi superlativul (v. fiecare dintre aceste notziuni). 2. unitate de apreciere a pozitziei care o are relatzia de subordonare in cadrul frazei raportata atat la locul propozitziei subordonate cat shi la calitatea propozitziei regente. Din acest punct de vedere exista subordonate de gradul I (cele care depind direct de o regenta principala) shi subordonate de gradul II (cele care depind direct de o regenta subordonata).

GRAD (< fr. lat.) s. n. 1. Unitate de masura a unor marimi fizice in cadrul anumitor sisteme sau scari de reperare (ex. g. areometric). ◊ G. termometric = unitate de masura pentru temperatura. Reprezinta un interval de temperatura egal cu o unitate fractziune dintrun interval fundamental definit intre doua temperaturi de referintza: g. Kelvin (simbol: K) egal cu fractziunea 1/27316 din intervalul de temperatura cuprins intre zero absolut (0 K) shi punctul triplu al apei (17316 K); g. Celsius (simbol: °C) egal cu gradul Kelvin; g. Fahrenheit (simbol: °F) egal cu 0555 K; g. Réaumur (simbol: °R) egal cu 125 K. V. temperatura. 2. Unitate de masura a unghiurilor. V. centezimal sexagesimal. 3. G. de libertate = fiecare dintre parametrii independentzi care caracterizeaza posibilitatzile de mishcare ale unui sistem mecanic. 4. (MAT.) Gradul unui monom = a) (in raport cu o marime literala) exponentul literei respective; b) (in raport cu doua sau mai multe marimi literale) suma exponentzilor acestor litere. ◊ Gradul unui polinom = cel mai mare dintre gradele monoamelor care il alcatuiesc. 5. Diviziunea a unei scari de reperare in cadrul unui anumit sistem de masuri al unor marimi (ex. g. areometric g. de duritate etc.). 6. Valoare relativa a unei marimi in raport cu o valoare de referintza. ◊ G. alcoolic = proportzia de alcool absolut exprimata in procente dintro bautura sau solutzie alcoolica; exprima taria alcoolica a acesteia. 7. Criteriu de apreciere calitativa a unor produse sau a proceselor executate de anumite mashini instalatzii etc. (ex. g. de umplere g. de indesare etc.). 8. (GEOGR.) G. de latitudine = unitate de masura a latitudinii egala cu un g. sexagesimal corespunzand unei lungimi medii de 11105 km. G. de longitudine = unitate de masura a longitudinii egala cu un g. sexagesimal corespunzand unei lungimi care variaza in functzie de latitudine de la Ecuator (1113 km) spre poli (0 km). 9. G. de seismicitate v. seismic scara ~. 10. (LINGV.) G. de comparatzie = forma care o iau adjectivul shi unele adverbe pentru a arata masura in care un substantiv sau un verb determinat de acestea poseda caracteristica exprimata prin adjectivul sau adverbul respectiv. 11. Treapta nivel stadiu (al unei situatzii stari etc.). ◊ G. de rudenie = raportul de apropiere intre rude; se calculeaza dupa numarul nashterilor ce despart doua rude in linie dreapta (ascendenta sau descendenta) respectiv dupa numarul nashterilor de la fiecare ruda pana la cel mai apropiat descendent comun insumate. ◊ Loc. In ultimul grad = in stadiul cel mai avansat cel mai grav. 12. Treapta in ierarhia administrativa corespunzatoare unei anumite functzii. ◊ G. militar = fiecare dintre treptele ierarhiei militare. In armata Romaniei g. m. sunt: soldat pentru soldatzi; fruntash caporal shi sergent pentru gradatzi; sergent major plutonier plutonier major shi plutonier adjutant pentru subofitzeri; maistru militar clasa a IVa maistru militar clasa a IIIa maistru militar clasa a IIa maistru militar clasa I shi maistru militar principal pentru maishtri militari; sublocotenent locotenent shi capitan (capitanlocotenent la marina militara) pentru ofitzeri inferiori; maior locotenentcolonel colonel (respectiv capitan de rangul III capitan de rangul II shi capitan de rangul I la marina militara) pentru ofitzerii superiori; general de brigada general de divizie (respectiv contraamiral viceamiral amiral la marina militara) general de corp de armata pentru generali shi amirali mareshal al Romaniei.

intalnire de gradul trei expr. (adol.) intalnire intre fete care se saruta shi se strang in bratze intrun simulacru de lesbianism.

rude de gradul unu expr. (detz.) detzinutzi din aceeashi celula care au relatzii homosexuale.

tovarashu’ gradu expr. (mil. in anii regimului comunist) ofitzer.