Definitzia cu ID-ul 903863:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
GRAD grade s. n. I. 1. Unitate de masura a anumitor marimi variabile (temperatura unghi densitate etc.). ◊ Grad centesimal = grad obtzinut prin impartzirea unui unghi drept in o suta de partzi egale. Grad sexagesimal = grad obtzinut prin impartzirea unui unghi drept in nouazeci de partzi egale. (Geogr.) Grad de latitudine = unitate de masura a latitudinii corespunzind cu a 360a parte dintrun meridian terestru. Grad de longitudine = unitate de masura a longitudinii corespunzind cu a 360a parte dintro paralela terestra. 2. Exponentul cel mai mare al necunoscutei unei ecuatzii sau al unui polinom sau (la ecuatziile cu mai multe necunoscute) maximul sumei exponentzilor necunoscutelor in unul din termenii ecuatziei. ◊ Ecuatzie de gradul intii de gradul al doilea etc. = ecuatzie in care puterea maxima la care figureaza necunoscuta este puterea intii puterea a doua etc. 3. Raport intre valoarea unor marimi shi unitatea lor de masura. ◊ Grad alcoolic = fiecare din procentele de alcool pur din volumul unui lichid alcoolic. II. 1. (Urmat de determinari in genitiv sau introduse prin prep. «de») Treapta nivel (intro serie de stari situatzii aspecte ale unui obiect). Grad de precizie. Grad de exactitate. Grad de finetze. Grad de calificare. ▭ Activitatea shi initziativa comunistului in infaptuirea politicii partidului sint in masura considerabila determinate de gradul sau de conshtiintza de pregatirea sa teoreticaideologica. SCINTEIA 1953 nr. 2845. Dreptatea e cel dintii grad al desavirshirei. BALCESCU O. I 348. ◊ Grad de rudenie = raportul de apropiere intre rude. Grad de comparatzie v. comparatzie. Gradul comparativ v. comparativ. Gradul superlativ v. superlativ. ◊ Loc. adv. In cel mai mare (sau mai inalt) grad sau in gradul cel mai mare (sau mai inalt) = cit se poate de mult maximum la culme. Insushirea de a se transpune in altzii in cit mai divershi shi de ai realiza conform naturii lor shi conform cu felul lor de a se exprima France o are in gradul cel mai inalt. IBRAILEANU S. 274. Iar altul ce e gata de sfadan orice ceas... Adese nu ishi crutza chiar insashi a sa viatza Voind a face raul in cel mai mare grad. NEGRUZZI S. II 226. In cel mai mic grad sau in gradul cel mai mic = cit se poate de putzin la minimum. In ultimul grad = in stadiul in faza cea mai avansata la un stadiu extrem. 2. Fiecare dintre treptele sistemului de organizare a unor institutzii a unor dispozitzii etc. Instantze judecatoreshti de orice grad. Grade de pedepse. ♦ Locul care il ocupa cineva in ierarhia institutziei din care face parte (v. rang titlu); a) fiecare dintre treptele ierarhiei militare; (concretizat popular) persoana care detzine un anumit grad in ierarhia militara. Grade inferioare. Grade superioare. Grad de maior. Grad de colonel. ▭ Coridorul era ocupat numai de ofitzeri de toate gradele. REBREANU P. S. 123; b) fiecare dintre treptele ierarhiei corpului didactic universitar. Grade universitare. ▭ Se infiintzeaza pe data prezentului decret urmatoarele grade didactice superioare: asistent conferentziar shi profesor de invatzamint superior. B. O. 1953 2; c) fiecare dintre treptele ierarhiei diplomatice. Pl. shi: (invechit) graduri (ODOBESCU S. II 254).