GRAD s. n. (< lat. gradus cf. fr. grade it. grada germ. Grad): 1. unitate de masura a insushirilor exprimate de adjective shi a caracteristicilor exprimate de adverbe. ◊ ~ de comparatzie: forma care o ia adjectivul sau adverbul pentru a arata masura in care un obiect prezinta o insushire (in raport cu un alt obiect sau cu el insushi intro alta imprejurare). In limba romana exista trei g. de comparatzie ale adjectivelor shi adverbelor: pozitivul comparativul shi superlativul (v. fiecare dintre aceste notziuni). 2. unitate de apreciere a pozitziei care o are relatzia de subordonare in cadrul frazei raportata atat la locul propozitziei subordonate cat shi la calitatea propozitziei regente. Din acest punct de vedere exista subordonate de gradul I (cele care depind direct de o regenta principala) shi subordonate de gradul II (cele care depind direct de o regenta subordonata).