GRAD (< fr. lat.) s. n. 1. Unitate de masura a unor marimi fizice in cadrul anumitor sisteme sau scari de reperare (ex. g. areometric). ◊ G. termometric = unitate de masura pentru temperatura. Reprezinta un interval de temperatura egal cu o unitate fractziune dintrun interval fundamental definit intre doua temperaturi de referintza: g. Kelvin (simbol: K) egal cu fractziunea 1/27316 din intervalul de temperatura cuprins intre zero absolut (0 K) shi punctul triplu al apei (17316 K); g. Celsius (simbol: °C) egal cu gradul Kelvin; g. Fahrenheit (simbol: °F) egal cu 0555 K; g. Réaumur (simbol: °R) egal cu 125 K. V. temperatura. 2. Unitate de masura a unghiurilor. V. centezimal sexagesimal. 3. G. de libertate = fiecare dintre parametrii independentzi care caracterizeaza posibilitatzile de mishcare ale unui sistem mecanic. 4. (MAT.) Gradul unui monom = a) (in raport cu o marime literala) exponentul literei respective; b) (in raport cu doua sau mai multe marimi literale) suma exponentzilor acestor litere. ◊ Gradul unui polinom = cel mai mare dintre gradele monoamelor care il alcatuiesc. 5. Diviziunea a unei scari de reperare in cadrul unui anumit sistem de masuri al unor marimi (ex. g. areometric g. de duritate etc.). 6. Valoare relativa a unei marimi in raport cu o valoare de referintza. ◊ G. alcoolic = proportzia de alcool absolut exprimata in procente dintro bautura sau solutzie alcoolica; exprima taria alcoolica a acesteia. 7. Criteriu de apreciere calitativa a unor produse sau a proceselor executate de anumite mashini instalatzii etc. (ex. g. de umplere g. de indesare etc.). 8. (GEOGR.) G. de latitudine = unitate de masura a latitudinii egala cu un g. sexagesimal corespunzand unei lungimi medii de 11105 km. G. de longitudine = unitate de masura a longitudinii egala cu un g. sexagesimal corespunzand unei lungimi care variaza in functzie de latitudine de la Ecuator (1113 km) spre poli (0 km). 9. G. de seismicitate v. seismic scara ~. 10. (LINGV.) G. de comparatzie = forma care o iau adjectivul shi unele adverbe pentru a arata masura in care un substantiv sau un verb determinat de acestea poseda caracteristica exprimata prin adjectivul sau adverbul respectiv. 11. Treapta nivel stadiu (al unei situatzii stari etc.). ◊ G. de rudenie = raportul de apropiere intre rude; se calculeaza dupa numarul nashterilor ce despart doua rude in linie dreapta (ascendenta sau descendenta) respectiv dupa numarul nashterilor de la fiecare ruda pana la cel mai apropiat descendent comun insumate. ◊ Loc. In ultimul grad = in stadiul cel mai avansat cel mai grav. 12. Treapta in ierarhia administrativa corespunzatoare unei anumite functzii. ◊ G. militar = fiecare dintre treptele ierarhiei militare. In armata Romaniei g. m. sunt: soldat pentru soldatzi; fruntash caporal shi sergent pentru gradatzi; sergent major plutonier plutonier major shi plutonier adjutant pentru subofitzeri; maistru militar clasa a IVa maistru militar clasa a IIIa maistru militar clasa a IIa maistru militar clasa I shi maistru militar principal pentru maishtri militari; sublocotenent locotenent shi capitan (capitanlocotenent la marina militara) pentru ofitzeri inferiori; maior locotenentcolonel colonel (respectiv capitan de rangul III capitan de rangul II shi capitan de rangul I la marina militara) pentru ofitzerii superiori; general de brigada general de divizie (respectiv contraamiral viceamiral amiral la marina militara) general de corp de armata pentru generali shi amirali mareshal al Romaniei.