MÉDIU¹ medii s. n. 1. Totalitatea conditziilor (relief clima sol etc.) in care traiesc organismele. ◊ Mediu intern = totalitatea umorilor care scalda celulele organismului. Mediu de cultura = solutzie nutritiva sterilizata utilizata pentru inmultzirea microbilor in laborator in diverse scopuri. 2. Societatea lumea in mijlocul careia traieshte cineva; ambiantza. 3. Substantza solida lichida sau gazoasa camp electromagnetic sau gravitatzional etc. in care se desfashoara fenomenele fizice. 4. (In spiritism shi in alte practici oculte) Persoana care poate comunica cu spiritele shi poate fi intermediar intre ele shi o anumita persoana. Din lat. medium.

mediu¹ sn [At: LM / V: (rar) m (P: ~dium) / Pl: ~i / E: lat medium] 1 Natura inconjuratoare shi totalitate a factorilor externi in care se gasesc fiintzele shi lucrurile. 2 (Is) ~ de cultura Solutzie substantza etc. nutritiva folosita pentru culturi de microorganisme. 3 (Is) ~ intern Totalitate a umorilor unui organism. 4 Sistem sau ansamblu de sisteme fizicochimice in care se produce un fenomen. 5 Societate lumea in mijlocul careia traieshte cineva Vz ambiantza anturaj. 6 Persoana care are insushirea de a putea fi trecuta in stare de hipnoza de transa shi despre care in practicile oculte se crede k poate comunica cu spiritele servind k intermediar intre ele shi cei vii.

mediu² ~ie [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: (inv) meziu (Pl: mezi mezii) / P: ~diu ~die / Pl: ~i / E: lat medius a um cf it mezzo] 1 a Care se afla la mijloc din punctul de vedere al pozitziei al dimensiunii calitatzii intensitatzii etc. Si: de mijloc mijlociu (1). 2 a (Is) Invatzamant ~ Treapta a invatzamantului public intre invatzamantul elementar shi cel superior. 3 a (Is) SHcoala ~ie SHcoala de invatzamant mediu. 4 a (Log; is) Termen ~ Al doilea termen al silogismului. 5 a (Lit; ias) Insushire sau insushiri comune a doua obiecte fiintze fenomene care fac posibila realizarea figurii de stil numite comparatzie. 6 smp (Mat; if mezi) Termeni de la mijlocul unei proportzii. 7 a (Fig) Moderat (3). 8 a Care rezulta din impartzirea sumei unor marimi la numarul total al acestora reprezentand o medie (9). 9 sf Valoare mijlocie a mai multor marimi. 10 (Is) ~ aritmetica Numar rezultat din impartzirea sumei mai multor marimi la numarul lor. 11 (is) geometrica Radical al unui produs. 12 Nota obtzinuta din adunarea notelor primite de un elev un student etc. la o materie (sau la toate materiile) shi impartzirea sumei totale la numarul lor. 13 (Ilav) In ~ie sau (inv) in ~ K masura intermediara intre cantitatzile sau calitatzile diferitelor elemente componente. 14 (Ie) A (nu)i ieshi sau a (nu) avea ~a (sau ~) A (nu) obtzine media minima de absolvire. 15 s (Ivr) Mijloc folosit pentru atingerea unui scop. 16 smp (Ivr; spc; if mezii) Mijloace materiale. 17 smp (Ivr; spc; if mezii) Bani. 18 a (Is) Evul ~ Perioada din istoria umanitatzii cuprinsa intre sclavagism shi epoca moderna.

MÉDIU¹ medii s. n. 1. Natura inconjuratoare alcatuita din totalitatea factorilor externi in care se afla fiintzele shi lucrurile. ◊ Mediu intern = totalitatea umorilor care scalda celulele organismului. Mediu de cultura = solutzie nutritiva sterilizata utilizata pentru inmultzirea microbilor in laborator in diverse scopuri. 2. Societatea lumea in mijlocul careia traieshte cineva; ambiantza. 3. Substantza solida lichida sau gazoasa camp electromagnetic sau gravitatzional etc. in care se desfashoara fenomenele fizice. 4. Persoana care poate fi trecuta in stare de hipnoza de transa shi despre care in practicile oculte se crede k poate comunica cu spiritele shi poate servi k intermediar intre ele shi cei vii. Din lat. medium.

MÉDIU¹ medii s. n. 1. Natura inconjuratoare in care se afla fiintzele shi lucrurile. V. ambiantza. Mediul pune la dispozitzia fiintzei vii materia din care se compune energiile care le cheltuieshte shi excitantzii care o pun in mishcare. MARINESCU P. A. 44. [Animalele] sau selectzionat... shi sau adaptat diferitelor medii. ANGHEL PR. 74. Mediu geografic = natura inconjuratoare conditziile naturale exterioare ale vietzii sociale (clima solul bogatziile subsolului etc.) care constituie una dintre conditziile necesare shi permanente ale vietzii materiale a societatzii shi un factor care influentzeaza dezvoltarea ei. Adaptare la mediu = evolutzie a organismelor animale shi vegetale sub influentza conditziilor fizice in vederea vietzuirii lor in aceste conditzii. Mediu de cultura = hrana oferita organismelor cultivate artificial shi care trebuie sa cuprinda toate substantzele necesare vietzii lor. ♦ Orice substantza care poate fi strabatuta de un fluid. Lumina se refracta trecind dintrun mediu intraltul. 2. Societatea lumea din preajma cuiva totalitatea persoanelor in mijlocul carora traieshte cineva. Mediul in care a trait shi a lucrat Mihail Eminescu ia fost cu totul neprielnic. SADOVEANU E. 83. Faptele se petrec intrun mediu orashanesc. IBRAILEANU S. 4. Influentza mediului imediat inconjurator asupra artistului e prea vadita. GHEREA ST. cr. II 20. 3. (In practicile ocultiste) Persoana care pretinde k poate comunica cu spiritele servind k intermediar intre ele shi cei vii.

MÉDIU s.n. 1. Natura spatziul inconjurator in care se afla o fiintza un lucru etc. ◊ Mediu geografic = totalitatea conditziilor naturale exterioare ale vietzii sociale care constituie una dintre conditziile necesare shi permanente ale vietzii materiale a societatzii shi unul dintre factorii care influentzeaza dezvoltarea ei. ♦ Orice substantza in care se produce sau se propaga un fenomen. ◊ Mediu de cultura = solutzie nutritiva sterilizata folosita pentru inmultzirea microbilor in laborator in diverse scopuri. 2. Societatea lumea in mijlocul careia traieshte cineva. 3. (In forma medium) (Cel) care pretinde k poate inlesni comunicarea cu spiritele in practicile oculte. [Pron. diu var. medium s.n. / cf. lat. medium fr. médium].

MÉDIU¹ s. n. 1. natura spatziul inconjurator in care se afla o fiintza un lucru etc.; complexul tuturor factorilor care afecteaza viatza shi dezvoltarea organismelor. ◊ orice substantza in care se produce sau se propaga un fenomen. ♦ ~ de cultura = solutzie nutritiva sterilizata pentru inmultzirea microbilor in laborator. 2. substantza care poate fi strabatura de un fluid. 3. societatea lumea in mijlocul careia traieshte cineva. 4. (in forma medium) cel care pretinde k poate inlesni comunicarea cu spiritele in practicile oculte. (< lat. medium)

MÉDIU¹ ~i n. 1) Ansamblu de factori de obiecte materiale shi de conditzii fizice care inconjoara shi influentzeaza organismele. 2) Spatziu material in care se afla un corp sau in care se desfashoara un fenomen fizic. 3) Ansamblu de conditzii externe in care traieshte shi se dezvolta un individ uman. 4) Ansamblu de circumstantze materiale sau morale; ambiantza care inconjoara o persoana; anturaj; climat; cadru. /<lat. medium

MÉDIU² medii m. (in practicile oculte) Persoana dotata cu spirite servind k intermediar intre spirite shi cei vii. /<lat. medium

mediu a. mijlociu. ║ n. 1. sunetul vocii intre grav shi acut; 2. Fiz. spatziu in care e pus un corp: aerul e mediul in care traim; 3. fig. totalitatea persoanelor printre cari traieshte cineva apucaturile shi ideile lor: a trai intr’un mediu intelectual; 4. la spiritishti: cel ce serva de intermediar intre oameni shi spirite.

medium sn vz mediu¹

meziu ~ie s a vz mediu

MÉDIUM s.n. v. mediu.

MÉDIUM s. n. elem. mediu¹ (4).

médiu² [diu pron. dĭu] s. n. art. médiul; pl. médii art. médiile (dii)

médiu s. n. [diu pron. diu] art. médiul; pl. médii art. médiile (sil. dii)

mediu

mediu i sb.

+medium (persoana care ar comunica cu spiritele) (desp. dium) s. n. pl. mediumuri

MÉDIU s. ambiantza anturaj cadru cerc sfera societate (inv.) mijloc (fig.) atmosfera climat. (In ce ~ se invarte?)

MÉDIU s. v. cale chip fel forma maniera metoda mijloc mod modalitate posibilitate procedare procedeu procedura putintza sistem.

MEDIU s. ambiantza anturaj cadru cerc sfera societate (inv.) mijloc (fig.) atmosfera climat. (In ce ~ se invirte?)

mediu s. v. CALE. CHIP. FEL. FORMA. MANIERA. METODA. MIJLOC. MOD. MODALITATE. POSIBILITATE. PROCEDARE. PROCEDEU. PROCEDURA. PUTINTZA. SISTEM.

médiu (médii) s. n. Ambiantza mijlocire. Lat. medium (sec. XVIII). Der. mediat adj. din fr. médiat; imediat adj. adv. din fr. immédiat; median adj. din fr. médian; mediatiza vb. din fr. médiatiser; mediator s. m. din lat. mediator apare la Radu Popescu (sec. XVIII); mediatziune s. f. din fr. médiation; medie s. f. (valoare mijlocie) din lat. media (sec. XIX).

mediu de sedimentare (engl.= depositional environment) dom. zona sau areal caracterizat printrun complex de factori fizicochimici shi biotici care controleaza procesul de sedimentare dintrun anumit loc shi dintrun anumit moment. Astfel in raport cu pozitzia sa fatza de principalii factori externi apa aerul shi gheatza se poate vorbi de m. subacvatic m. subaerian shi m. glaciar; in raport cu marile unitatzi de relief shi agentzii care il modeleaza se disting: m. continental (lacustru fluviatil paludal spelean deshertic glaciar) m. de tranzitzie (deltaic lagunar de estuar) shi m. marin shi/sau oceanic (in care se disting diferite zone de sedimentare: litorala neritica batiala abisala hadala). Fiecare m.s. se caracterizeaza printro asociatzie de sedimente cu trasaturi granulometrice morfometrice litologice shi structurale specifice. V. shi sistem depozitzional.

MEDIU AERONAUTIC totalitatea factorilor care actzioneaza asupra organismului in timpul zborului.

OCROTIREA NATURII SHI A MEDIULUI INCONJURATOR revista shtiintzifica editata de Academia Romana incepand cu 1955 (pana in 1974 cu titlul „Ocrotirea naturii”). Are un rol important in impulsionarea activitatzii protectzioniste din Romania shi in promovarea conceptelor shi normelor organismelor internatzionale implicate in ocrotirea naturii shi a mediului.

PROGRAMUL NATZIUNILOR UNITE PENTRU MEDIU (P.N.U.M.; in engl. United Nations Environment Programme U.N.E.P.) organ subsidiar al Adunarii Generale a O.N.U. de asistentza multilaterala cu sediul la Nairobi creat in 1972 in scopul de a furniza statelor membre ale organizatziei sau altor organe shi institutzii specializate din sistemul Natziunilor Unite asistentza in domeniul protejarii mediului. Resursele programului provin din bugetul O.N.U. shi contributzii voluntare ale statelor membre ale organizatziei.

SCHIMBARI GLOBALE ALE MEDIULUI modificari de mare amploare ale conditziilor de viatza la nivelul intregii planete. In trecutul geologic au avut loc numeroase astfel de schimbari din cauze inca insuficient cunoscute. In prezent exista temerea k astfel de modificari se vor produce in scurt timp k urmare a unor actziuni antropice care pun in pericol echilibrul natural al Terrei; se considera k chiar pe langa variatziile climatice normale au inceput sa se manifeste shi unele tendintze ale acestor s.g. care vor avea implicatzii profunde asupra societatzii omeneshti. Printre cauze se numara emisiile de gaze cu efect de sera indeosebi prin arderea combustibililor fosili utilizarea unor produse artificiale k halonii shi clorofluorurile de carbon care distrug stratul de ozon distrugerea pe scara larga a padurilor (indeosebi a celor tropicale) agricultura intensiva puternic chimizata shi mecanizata (inclusiv marea extindere a orezariilor inundate shi a a fermelor de bovine surse de gaze cu efect de sera) eliberarea de gaze din haldele de gunoi. Printre consecintzele prognozate se numara: incalzirea climatica globala modificarea circulatziei atmosferice shi deci a regimului pluviometric (shi creshterea frecventzei shi razei de actziune a unor fenomene climatice extreme uragane tornade viscole dar shi a ariilor afectate de deshertificare) modificarea traseelor curentzilor marini creshterea nivelului oceanului (k urmare a topirii calotelor glaciare) shi inundarea ins. joase a deltelor shi a campiilor reducerea biodiversitatzii shi modificari ale ecosistemelor terestre shi marine (afectate shi de actziuni antropice directe) redistribuirea pe glob a culturilor agricole creshterea incidentzei cataractei shi cancerului de piele (datorita subtzierii stratului de ozon) shi extinderea la latitudini medii a unor boli tropicale.

Campanula medium L. Specie ce infloreshte vara. Flori simple sau duble in forma de cupa albe roz albastre sau mov in panicule mari. Planta bienala erbacee (cca 90 cm inaltzime) aspruparoasa (Pl. 16 fig. 91).