MÉDIU¹ medii s. n. 1. Natura inconjuratoare in care se afla fiintzele shi lucrurile. V. ambiantza. Mediul pune la dispozitzia fiintzei vii materia din care se compune energiile care le cheltuieshte shi excitantzii care o pun in mishcare. MARINESCU P. A. 44. [Animalele] sau selectzionat... shi sau adaptat diferitelor medii. ANGHEL PR. 74. Mediu geografic = natura inconjuratoare conditziile naturale exterioare ale vietzii sociale (clima solul bogatziile subsolului etc.) care constituie una dintre conditziile necesare shi permanente ale vietzii materiale a societatzii shi un factor care influentzeaza dezvoltarea ei. Adaptare la mediu = evolutzie a organismelor animale shi vegetale sub influentza conditziilor fizice in vederea vietzuirii lor in aceste conditzii. Mediu de cultura = hrana oferita organismelor cultivate artificial shi care trebuie sa cuprinda toate substantzele necesare vietzii lor. ♦ Orice substantza care poate fi strabatuta de un fluid. Lumina se refracta trecind dintrun mediu intraltul. 2. Societatea lumea din preajma cuiva totalitatea persoanelor in mijlocul carora traieshte cineva. Mediul in care a trait shi a lucrat Mihail Eminescu ia fost cu totul neprielnic. SADOVEANU E. 83. Faptele se petrec intrun mediu orashanesc. IBRAILEANU S. 4. Influentza mediului imediat inconjurator asupra artistului e prea vadita. GHEREA ST. cr. II 20. 3. (In practicile ocultiste) Persoana care pretinde k poate comunica cu spiritele servind k intermediar intre ele shi cei vii.