CÁLE cai s. f. I. 1. Fashie de teren special amenajata pentru circulatzia oamenilor a vehiculelor shi a animalelor; drum. ◊ CaleaLactee (n. pr. f.) = brau luminos care se vede noaptea de la un capat la altul al boltzii cereshti; CaleaLaptelui CaleaRobilor. ◊ Loc. adv. Din caleafara sau afara din cale = peste masura neobishnuit foarte. ◊ Expr. A fi (sau a sta a se pune) in calea cuiva sau ai sta cuiva in cale = a se afla (sau a ieshi) inaintea cuiva impiedicandul (sa inainteze sa faca un lucru etc.); a impiedica pe cineva intro actziune a i se impotrivi. A ieshi (sau a se duce) in calea cuiva = a intampina pe cineva. A gasi (sau a afla a crede a socoti etc.) cu cale = a socoti k este nimerit. Caleavalea = treacamearga asha shi asha fie. Ce mai caleavalea = ce mai incolo shi incoace pe scurt in concluzie. A pune la cale = a pregati ceva a aranja; a sfatui a indruma; a pedepsi pe cineva. A fi pe cale de a... (sau sa...) = a fi aproape sa... pe punctul sa... gata de a... ♦ Cale ferata = mijloc de transport terestru destinat circulatziei vehiculelor prin rulare pe shine sau pe cabluri. ♦ (Art.; urmat de determinari care indica numele) Nume dat unor strazi lungi shi largi. ♦ Caile respiratorii = aparatul respirator. 2. (Inv.) Artera de patrundere intrun orash facand legatura cu o shosea importanta. 3. Element al unui sistem tehnic care se deplaseaza un aparat sau o mashina. 4. Succesiune de linii shi centrale intermediare prin care se realizeaza legatura telefonica sau telegrafica intre doua localitatzi. 5. Calatorie. Dor de cale. ◊ Expr. A face (sau a apuca) calea intoarsa = a se intoarce din drum. Cale buna! formula de urare la plecarea cuiva; drum bun! 6. Distantza departare. A mers cale de doua ceasuri. 7. (Med.) Ansamblu de organe cavitare shi formatziuni tubulare ce permit deplasarea unor materii organice sau a aerului. Cale digestiva. Cale respiratorie. II. Fig. Directzie luata de o dezvoltare de o actziune de o mishcare; linie. ♦ Metoda mijloc modalitate procedeu. ◊ (Jur.) Cale de atac = mijloc prin care partea nemultzumita de hotararea unui organ de jurisdictzie sesizeaza organul competent in vederea anularii hotararii shi rejudecarii litigiului. ◊ Loc. adv. Pe cale... = pe linie... prin intermediul... Pe cale administrativa. Lat. callis.

cale sf [At: COD. VOR. 136 / Pl: cai (reg) cai (irg) cali / GD: caii (reg) caiei caiei (inv) calei caliei / E: ml callis] 1 Fashie de teren special amenajata pentru a inlesni circulatzia oamenilor a vehiculelor shi a animalelor Si: drum. 2 (Ilav) Din ~afara sau afara din ~ Peste masura. 3 (Ie) A fi sau a sta a se pune in ~ a cuiva ori ai sta cuiva in ~ A se afla sau a ieshi inaintea cuiva impiedicandul (sa inainteze sa faca un lucru etc.) 4 (Iae) A impiedica pe cineva intro actziune. 5 (Iae) A se impotrivi cuiva. 6 (Ie) A ieshi (sau a se duce) in ~a cuiva A intampina pe cineva. 7 (Ie) A gasi (sau a afla a crede a socoti etc.) cu (fara de) ~ A socoti k este (ne)potrivit. 8 (Pfm; ie) ~avalea Treacamearga. 9 (Pfm; ie) Ce mai ~avalea Ce mai incolo shi incoace. 10 (Ie) A pune la ~ A pregati ceva. 11 (Iae) A sfatui pe cineva. 12 (Iae) A pedepsi pe cineva. 13 (Ie) A fi pe ~ de a... (sau sa...) A fi pe punctul sa... 14 (Is) ~ ferata Mijloc de transport terestru destinat circulatziei vehiculelor prin rulare pe shine sau pe cabluri. 15 (Art; urmat de determinari care indica numele) Nume dat unor strazi lungi shi largi. 16 (Is) Cai respiratorii Totalitate a organelor care conduc aerul intre plamani shi mediul extern. 17 Artera de patrundere intrun orash facand legatura cu o shosea importanta. 18 (Ast; is) ~a ratacitzilor Constelatzia sharpelui. 19 (Ilav) Pe acea ~ (sau pe ~ ceea) Tot asha. 20 (Ilav) Alaturea cu ~a Pe de laturi. 21 (Ial) Altfel decat ceilaltzi. 22 (Pfm; ie) A o scoate la ~ A se putea intzelege cu cineva. 23 (Ie) A aduce pe cineva la ~ A scoate pe cineva din ratacire indreptandul spre bine. 24 (Ie) Ai da (cuiva) in ~ A face pe cineva sa intzeleaga ceva. 25 (Iae) A face pe cineva sa se invoiasca la ceva. 26 (Ie) A avea ~ cuvintelor A avea libertatea de a vorbi. 27 (Ie) A i se face (sau ai sta ai fi cuiva) ~ in cruce A ajunge la o raspantie. 28 (Fig; iae) A sta la indoiala. 29 (Ie) A i se inchide cuiva ~a (in codru) A nu putea merge mai departe. 30 (Iae) A fi silit sa renuntze (la ceva placut). 31 Element al unei constructzii care se deplaseaza un aparat sau o mashina. 32 Succesiune de centrale shi linii intermediare prin care se realizeaza legatura telefonica sau telegrafica intre doua localitatzi. 33 (Is) Dor de ~ Calatorie. 34 (Ie) A face (sau a apuca) ~(a) intoarsa A se intoarce din drum. 35 (Ifu) ~ buna! Drum bun! 36 (Is) ~a jumatate Numai o parte din drum. 37 (Is) ~a manzului Alergatura inutila de colocolo. 38 (Ie) A da (sau a face) cuiva ~(a) (libera) A lasa pe cineva sa treaca. 39 (Ie) Ashi face ~ Ashi face drum de trecere. 40 (Iae) A cauta prilej. 41 (Ie) Ashi lua (sau a apuca) ~a (in picioare) A pleca. 42 (Ie) Ashi cauta (sau ashi vedea) de ~ ori a se duce in ~shi A nu se amesteca in treburile altuia. 43 (Ilav) Cu o (sau deo) ~ Dintro data. 44 (Ie) A merge ~ de doua (sau trei patru etc.) zile (poshte etc.) A merge o distantza (foarte mare). 45 Directzie luata de o dezvoltare actziune mishcare Si: linie. 46 Metoda. 47 Sfera de preocupari. 48 (Inv; nob) Insarcinare oficiala. 49 Pretext. 50 (Is) ~ de atac Mijloc prin care partea nemultzumita de hotararea unui organ de jurisdictzie sesizeaza organul competent in vederea desfiintzarii hotararii shi rejudecarii litigiului. 51 (Mpl; Ioc ~ de drept; is) ~ de fapt Punerea cuiva in fatza faptului implinit. 52 (Ilav) Pe ~a Prin intermediul...

CÁLE cai s. f. I. 1. Fashie de teren special amenajata pentru a inlesni circulatzia oamenilor a vehiculelor shi a animalelor; drum. ◊ Loc. adv. Din caleafara sau afara din cale = peste masura neobishnuit foarte. ◊ Expr. A fi (sau a sta a se pune) in calea cuiva sau ai sta cuiva in cale = a se afla (sau a ieshi) inaintea cuiva impiedicandul (sa inainteze sa faca un lucru etc.); a impiedica pe cineva intro actziune a i se impotrivi. A ieshi (sau a se duce) in calea cuiva = a intampina pe cineva. A gasi (sau a afla a crede a socoti etc.) cu cale = a socoti k este nimerit. Caleavalea = treacamearga asha shi asha fie. Ce mai caleavalea = ce mai incolo shi incoace; pe scurt in concluzie. A pune la cale = a pregati ceva a aranja; a sfatui a indruma; a pedepsi pe cineva. A fi pe cale de a... (sau sa...) = a fi aproape sa... pe punctul sa... gata de a... ♦ Cale ferata = mijloc de transport terestru destinat circulatziei vehiculelor prin rulare pe shine sau pe cabluri. ♦ (Art.; urmat de determinari care indica numele) Nume dat unor strazi lungi shi largi. ♦ Caile respiratorii = aparatul respirator. 2. Artera de patrundere intrun orash facand legatura cu o shosea importanta. 3. Element al unei constructzii care se deplaseaza un aparat sau o mashina. 4. Succesiune de linii shi centrale intermediare prin care se realizeaza legatura telefonica sau telegrafica intre doua localitatzi. 5. Calatorie. Dor de cale. ◊ Expr. A face (sau a apuca) calea intoarsa = a se intoarce din drum. Cale buna! formula de urare la plecarea cuiva; drum bun! 6. Distantza departare. A mers cale de doua ceasuri. II. Fig. Directzie luata de o dezvoltare de o actziune de o mishcare; linie. ♦ Metoda mijloc modalitate procedeu. ◊ Cale de atac = mijloc prin care partea nemultzumita de hotararea unui organ de jurisdictzie sesizeaza organul competent in vederea desfiintzarii hotararii shi rejudecarii litigiului. ◊ Loc. adv. Pe cale... = pe linie... prin intermediul... Pe cale administrativa. Lat. callis.

CÁLE cai s. f. I. 1. Fishie de pamint umblata folosita pentru deplasarile dintrun loc in altul; drum. Deodata calea coti pe o costisha printrun fagitzel tinar. SADOVEANU O. I 13. Tu eshti peaici? Eu team crezut Cu oile prin vale! Deash fi shtiut k eshti pe deal Mergeam pe alta cale! COSHBUC P. I 107. [imparatul] iese inaintea feciorusau pe alta cale shi se baga sub un pod. CREANGA P. 185. Noapteai mica steles multe SHioi perde calea prin munte! JARNÍKBIRSEANU D. 141. ◊ (In numiri de strazi) Calea Victoriei. Cale ferata. v. ferata. Calea lactee sau calea robilor sau calea laptelui v. lactee. (La pl.) Caile respiratorii = aparatul respirator. ◊ Loc. adv. Din caleafara sau afara din cale = peste masura foarte neobishnuit de... Adormea sha doua zi se deshtepta in aceeashi privelishte dureroasa a vietzii lor din caleafara chinuita. VLAHUTZA O. A. 255. Inca nam vazut asha femeie sa plinga de toate cele: era miloasa din caleafara. CREANGA O.A. 44. Era un vis misterios SHi blind din caleafara. EMINESCU O. 1185. ◊ Expr. A ieshi (sau a se duce) in calea cuiva = ai ieshi inainte al intimpina. SHi k la mindre nuntzi de crai Ieshitan caleales alai. COSHBUC P. I 56. TZugulea se duse mai intii in calea zmeului celui mai mare. ISPIRESCU L. 316. A fi (sau a sta a se izbi a se pune) in calea cuiva = a fi piedica cuiva a i se impotrivi. A tu nici visezi batrine citzi in cale mi sau pus! EMINESCU O. I 146. A gasi (sau a afla) cu cale = a socoti k este potrivit nimerit. Manrosheshte singur gindul K tu ai aflat cu cale Tocmai azi sa pui la proba Inima nevestei tale. COSHBUC P. I 73. A gasit cu cale sa deie fata dupa feciorul moshneagului. CREANGA P. 85. Caleavalea= treacamearga fie mai merge. Dear fi fost cel putzin ashternuta padurea pe jos cu jir in loc de cucuruzi de brad caleavalea. HOGASH M. N. 98. Toate k toate dar uritul i venea de hac. In zile de lucru caleavalea; se lua cu treaba shi uita de urit. CREANGA P. 140. Celelalte caleavalea dar a guritza? cit lumea. EMINESCU N. 88. Ce mai caleavalea = ce mai incoaceincolo ce sa mai lungim vorba. Ia sami iau eu merticul meu nu dealtceva da... sa am eu treaba mea aia e ce mai caleavalea. PREDA I. Ce mai caleavalea casa trecea cu forme in stapinirea Cazangiului. PAS Z. I 152. A pune la cale = a) (cu privire la lucruri) a pregati ceva a se ingriji de ceva a aranja a hotari. Apoi dupa aceea lucrurile sau pus repede la cale. SADOVEANU M. 117. Chiar in acea zi catra sara baba incepu sa puie la cale viatza nurorisa. CREANGA P. Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU L. 140. Toate trebile shi le punea la cale singurel. CREANGA P. 16. Sa punem la cale o cununie. ALECSANDRI T. 768; b) (cu privire la persoane) a sfatui a indruma a povatzui a indemna (de obicei la rau). Baba pune la cale shi pe feciorul cel mijlociu shishi ia un suflet de nora intocmai dupa chipul celei dintii. CREANGA P. 7; c) a aplica cuiva pedeapsa cuvenita a invatza minte pe cineva. Pe urs lam pus eu la cale. CREANGA P. 215. Ashteapta... Cocolitule... teoi pune eu la cale shi pe tine acushi. ALECSANDRI T. I 209. A fi pe cale de a... (sau sa...) =a fi gata sa... a fi aproape de a...2. Calatorie drum. Sfioasa ishi lasa ochii in pamint urmindushi calea spre shipot. BUJOR S. 83. Se opreshte sfarimat de cale SHi cheama somnul care la uitat. CERNA P. 167. Calul ud de cale Pamintun loc il framinta. COSHBUC P. I 195. Cindumi vine dor de cale Merg pe jos k shi calare. JARNÍKBIRSEANU D. 221. ◊ Fig. Deai intilnit partidun cale SHtii drumul nu mai rataceshti. JEBELEANU in POEZ. N. 302. ◊ Expr. A(shi) lua (sau a apuca) calea = a pleca a porni la drum. FatFrumos lua calea spre casa babei. POPESCU B. IV 23. SHi apucind calea catre rasarit sa dus. ISPIRESCU L. 4. El ishi lua calea iar spre pamint. EMINESCU N. 65. A face calea intoarsa = a se intoarce din drum. Calea jumatate = numai o parte din calatorie. Cale buna! sau buna calea! formula de salut la plecarea cuiva. Cale buna fata mea i zise tatasau. ISPIRESCU L. 16. Buna calea Ivane! CREANGA P. 229. 3. (Adesea determinat prin numele unei masuri de lungime sau de timp) Distantza departare. Pina la Ladeshti este cale. GALACTION O. I 264. Lumea il petrecu pina afara din sat cale de un ceas. BUJOR S. 39. E cald. De drum indelungat Picioarele deabial mai tzin SHii cale pinan sat. COSHBUC P. I 227. Sa dus in Humuleshti cale de doua ceasuri cu piciorul. CREANGA A. 15. Cind urla [motanul] dintrun cap sauzea cale deo zi iar cind urla din cite shapte sauzea cale de shapte zile. EMINESCU N. 14. Genarul pierdut in salbatecile sale vinatori se departase cale deo zi. EMINESCU L. P. 179. Alergatorii... sint datori a face jurul pietzii de patru ori adeca o cale de douasprezece verste. NEGRUZZI S. I 36. II. Fig. Directzie luata de o dezvoltare de o mishcare etc.; linie. Teoria marxistleninista ne lumineaza caile constructziei socialiste ne ajuta sa rezolvam toate problemele constructziei potrivit conditziilor istorice concrete. SCINTEIA 1953 nr. 2714. ♦ Metoda mijloc procedeu de urmat pentru atingerea unui scop. In sufletele a sute de milioane de oameni se intareshte sperantza k se poate gasi o cale spre reglementarea problemelor litigioase shi nerezolvate. SCINTEIA 1953 nr. 2736. ◊ Loc. adv. Pe cale... = prin mijloc... pe linie... Dispozitzie data pe cale administrativa. ▭ Se aude de concediu... tu ai sal iei sigur pe cale medicala. SAHIA N. 118. ◊ Expr. A afla chip shi cale v. chip. ♦ Cale de atac = procedura de atacare a unui act judecatoresc (in special a unei sentintze) cerind modificarea sau anularea lui.

CÁLE cai s. f. I. 1. Fashie de teren special amenajata pentru circulatzie; drum; parte a unui drum special amenajata pentru a inlesni circulatzia vehiculelor. ◊ Loc. adv. Din caleafara sau afara din cale = peste masura foarte. ◊ Expr. A fi (sau a sta a se pune) in calea cuiva = a fi piedica cuiva a i se impotrivi. A ieshi (sau a se duce) in calea cuiva = a intampina pe cineva. A gasi (sau a afla) cu cale = a socoti k este nimerit. Caleavalea = treacamearga fie. Ce mai caleavalea = ce mai incoloincoace pe scurt in concluzie. A pune la cale = a pregati ceva a aranja; (reg.) a sfatui a indruma; (fam.) a pedepsi pe cineva. A fi pe cale de a... (sau sa...) = a fi aproape sa... gata de a... ♦ (Art. urmat de determinari aratand numele) Nume dat unor strazi lungi (shi largi). ♦ Caile respiratorii = aparatul respirator. 2. Element al unei constructzii care se deplaseaza un aparat sau o mashina. 3. Calatorie. Candumi vine dor de cale Merg pe jos k shi calare (JARNÍKBIRSEANU). ◊ Expr. A face calea intoarsa = a se intoarce din drum. Cale buna! formula de urare la plecarea cuiva. 4. Distantza departare. Sa dus in Humuleshti cale de doua ceasuri cu piciorul (CREANGA). II. Fig. Directzie luata de o dezvoltare de o mishcare; linie. ♦ Metoda mijloc procedeu. ◊ Loc. adv. Pe cale... = pe linie... prin intermediul... Pe cale administrativa. Lat. callis.

CÁLE cai f. 1) Fashie de teren special amenajata pentru circulatzia oamenilor a vehiculelor sau a animalelor. ◊ Din ~ afara peste masura. ~ea vietzii cursul vietzii. Ashi face ~ (sau drum) a) ashi crea posibilitatzi de patrundere undeva; b) a cauta pretext pentru a vizita pe cineva. A gasi cu ~ a socoti k este nimerit. A face cuiva ~ a lasa sa treaca. A sta in ~ea cuiva a impiedica pe cineva sashi ajunga tzinta. Ai tzine ~ea cuiva a) a urmari pe cineva in mod insistent pentru ai cashtiga bunavointza; b) a pandi trecerea cuiva. A pune tzara la ~ a discuta multe shi de toate. A fi pe ~ de a... a fi gata de a...; a fi pe punctul sa... Ashi pune gura (sau burta) la ~ a manca pe saturate. ~ buna! urare facuta la plecarea cuiva; calatorie placuta! A face ~ intoarsa a se intoarce din drum. ~eavalea fie; treacamearga. Ce mai ~eavalea ce sa mai lungim vorba!; ce mai incoloincoace! 2) inv. Strada care servea drept artera principala de circulatzie intrun orash. 3) Linie de comunicatzie. ~ ferata. ~ aeriana. Pe ~ea aerului. 4) la pl.: Cai respiratorii sistem de organe care asigura respiratzia; aparatul respirator. 5) Element al unui sistem tehnic amenajat pentru a permite transportul pe el al unei mashini al unui aparat. ◊ ~ de rulare suprafatza care ruleaza rotzile sau rolele unui sistem tehnic. ~ de transmisiune ansamblu de mijloace folosite pentru transmisiuni in radiodifuziune sau in telefonie. 6) fig. Directzie de dezvoltare de mishcare. ◊ Pe ~ administrativa prin organele de administratzie. Pe ~ ierarhica din instantza in instantza. A o lua pe alta ~ a incerca prin alta metoda. 7) Interval care separa doua puncte in spatziu; distantza; departare. A mers ~ de doua zile. [Art. calea; G.D. caii] /<lat. callis

cale f. 1. spatziu indepartat de la un loc la altul drum: cale de comunicatziune; calea lactee numita shi calea lui Troian sau drumul robilor fashie luminoasa lasata pe cer de o imensa gramada de stele a caror departare le face invizibile ochiului liber; 2. spatziu rezervat shi lucrat cu arta afara din sate shi orashe shosea: calea natzionala judetzeana; 3. strada mare: calea Victoriei; 4. calatorie: cale buna; 5. drum de urmat mijloc de transportat: pachetele se expediaza pe calea porshtei; 6. linie de raliuri la drum de fier: cale ferata; 7. canal conduct: caile respiratorii; 8. fig. directziune in purtare: calea binelui; 9. fig. dreptate cuviintza: cu cale fara cale; a gasi (afla) cu cale a judeca k e drept a crede de cuviintza; a pune la cale a regula a dispune; fig. a indemna a sfatui; a fi pe cale a avea de gand a umbla sa...; din cale afara foarte peste masura. [Lat. CALLIS drum batut de vite].

cále f. pl. kĭ (lat. callis it. sp. calle). Linie drum de comunicatziune. Fashie de pamint pavata shosea. Strada care se prelungeshte shi afara din orash spre alt orash orĭ loc. Calatorie: a plecat in lunga cale. Mers directziune de mers: mĭa taĭat calea. Mod de transport orĭ de a lucra: pe ce cale a venit? Pe ce cale aĭ cishtigat baniĭ? Pe calea onoriĭ pe cale legala. Anat. Canal: caile respiratoriĭ. Cale ferata drum de fer (pe ale caruĭ shine circula locomotive shi vagoane). Cale natzionala a statuluĭ. Cale judetzeneasca a judetzuluĭ. Cale primara intorcatura prima vizita a mireluĭ shi mireseĭ la parintzĭ orĭ la rude. Cale vicinala a comunelor rurale. Calea lapteluĭ saŭ drumu robilor o dunga luminoasa pe cer compusa dintr’o infinitate de stele foarte departate. Cu cale de cuviintza bun (opus luĭ fara cale raŭ): asha a gasit el cu cale. A pune la cale a concepe a dispune a face sa se execute. A indemna a sfatui: tu m’aĭ pus la cale sa fac asta. A da cale cuĭva (Ur.) a te retrage din fatza luĭ. A fi pe cale sa facĭ ceva saŭ de a face ceva a avea de gind a umbla sa facĭ ceva. Afara din cale (saŭ din cale afara) neobishnuit extraordinar. Cale buna! Drum bun! Mergĭ sanatos! Caleavalea (cale shi vale) binishor suportabil.

aleárgacále sms [At: PSALT. SCH. 55/1 / E: alearga + cale cf sp pasacalle ger Gassenhauer] (Inv; nob) Figura mitologica din vechile poveshti.

cále s. f. g.d. art. cắi; pl. cai

cále s. f. g.d. art. caii; pl. cai

cale caii gen. a.

din cále afára (tempo lent)/din cáleafára (tempo rapid) loc. adv.

din cále afára loc. adv. (tempo lent)

din cáleafára loc. adv. (tempo rapid)

CÁLE s. 1. drum (inv. shi reg.) poteca. (Ii sta in ~.) 2. cale ferata = drumdefier linieferata (pop.) shina (Transilv. Bucov. shi Ban.) shtrec. (Se deplaseaza pe ~.) 3. (ANAT.) cale aferenta v. cale motoare; cale motoare = cale aferenta. 4. directzie linie sens. (Ce ~ va urma aceasta dezvoltare?) 5. v. mod. 6. filiera intermediu mijlocire. 7. (ASTRON.) calea lactee = calealaptelui (pop.) calearobilor drumulrobilor (reg.) braulCosanzenii braulluiDumnezeu braulpopii calealuiTroian caleaorbilor caleashchiopilor caleatziganului drumullaptelui paieletziganului; CaleaLaptelui v. Calea Lactee.

CÁLE s. v. departare distantza motiv pretext scuza spatziu.

cale s. v. DEPARTARE. DISTANTZA. MOTIV. PRETEXT. SCUZA. SPATZIU.

CALE s. 1. drum (inv. shi reg.) potek. (Ii sta in ~.) 2. caleferata = drumdefier linieferata (pop.) shina (Transilv. Bucov. shi Ban.) shtrec. (Se deplaseaza pe ~.) 3. directzielinie sens. (Ce ~ va urma aceasta dezvoltare?) 4. chip fel forma maniera metoda mijloc mod modalitate posibilitate procedare procedeu procedura putintza sistem (reg.) cap modru (inv.) manopera marsha mediu mijlocire. (Alta ~ de a rezolva o problema.) 5. filiera intermediu mijlocire. (Pe ce ~ a ajuns la noi?) 6. (ASTRON.) calealactee = calealaptelui (pop.) calearobilor drumulrobilor (reg.) briulCosinzenii briulluiDumnezeu briulpopii calealuiTroian caleaorbilor caleashchiopilor caleatziganului drumullaptelui paieletziganului; calealaptelui = calealactee (pop.) calearobilor drumulrobilor (reg.) briulCosinzenii briulluiDumnezeu briulpopii calealuiTroian caleaorbilor caleashchiopilor caleatziganului drumullaptelui paieletziganului.

cále (cắi) s. f. 1. Strada drum shosea. 2. Parcurs shi durata a acestuia. 3. Distantza (mai ales in expresia cale de). 4. Mijloc procedeu modalitate. Mr. cale megl. cali istr. cǫle. Lat. callem (Pushcariu 262; REW 1520; CandreaDens. 234; DAR; Pushcariu Lr. 319); cf. it. calle (ven. cale) cat. call sp. calle. Pentru semantism cf. Pushcariu Études de linguistique 40; shi Dacor. VIII 283; shi Rosetti I 174. Cf. calator. Der. docale adv. (Maram. dintrodata); calist s. m. (Arg. om care se plimba alene) in argoul din Bucureshti shi in limbaj fam. desemneaza de obicei pe cei care se plimba in mod regulat pe Calea Victoriei artera principala a orashului. Cale a trecut in ngr. ϰαλειά cuvint care pare a se folosi in unele expresii fixe cum sint πάω ϰαλειά μου „plec ma duc” sau πίγαινε ϰαλειά σου „urmeazatzi drumul”.

cále cále s.f. (reg.) cosh horn; ogeac.

CALE spatziu sau suparafatza destinata deplasarii aeronavelor. Exista: cale aeriana portziune din spatziul aerian controlat de forma unui paralelipiped cu dimensiuni stabilite lateral iar pe verticala incepand de la nivelul de zbor 300 m shi pana la nivelul de zbor 15.550 m (pentru avioane supersonice nivelul de zbor maxim este de 18.250 m); Cale de acces a mijloacelor de atac aerian directzie de patrundere la obiective a mijloacelor de atac aerian ale inamicului putand fi indepartata (la 100300 km de obiectivul aparat care actzioneaza aviatzia de vanatoare) apropiata (la 70100 km de obiectivul aparat care actzioneaza trupele de rachete shi artilerie antiaeriana shi trupele de bruiaj radioelectronic) shi nemijlocita (la 1520 km de obiectivul aparat nimicirea inamicului aerian fiind asigurat de focul artileriei shi rachetelor antiaeriene shi a armamentului de infanterie. Cale de rulaj portziune de teren special amenajata care asigura accesul aeronavelor de la locul de statzionare la pista de decolareaterizare.

sale cale (reg.; gastr.) Bicarbonat de amoniu; amoniac. Se foloseshte in patiserie: „Creshteau turtile daca puneai sale calen aluat” (Crancau 2013). Et. nec.; probabil o denumire de farmacie cu sensul de „medicament alcalin” (folosit de regula in tratamentul aciditatzii gastrice); sare alcalina.

cále cai s. f. Drum. ♦ Calea sambetei = distantza de drum care putea fi parcursa sambata in afara Ierusalimului dupa randuielile traditzionale ale iudeilor adica 2.000 de cotzi (960 m). Pentru aceasta erau fixatzi nishte indicatori in cele patru partzi ale orashului; spre Betel Betoran Hebron shi Ierihon. Din lat. callis.

CALE (lat. callis) s. f. I. 1. Fishie de teren amenajata pentru a permite circulatzia oamenilor a vehiculelor shi a animalelor; drum. ♦ Loc. Din caleafara sau afara din cale = peste masura foarte. ♦ Expr. A gasi (sau a socoti) cu cale = a crede k este potrivit. A pune la cale = a pregati ceva a aranja. ♦ C. ferata = sistem de transport terestru pentru calatori shi marfuri in care vehiculele ruleaza shi sint ghidate continuu pe doua shine din otzel laminat profilat; cale de comunicatzie (linie) destinata vehiculelor feroviare. Prima c. f. a fost construita de G. Stephenson in Anglia (1832). Pe terit. Romaniei prima c. f. a fost construita intre Oravitza shi Baziash (18461854). ♦ (Art. urmat de determinari care indica numele) nume dat unor strazi lungi shi largi. 2. (Inv.) Artera de penetratzie intrun orash facind legatura cu o shosea importanta. 3. Element al unui sistem tehnic amenajat pentru a permite transportul pe el al unei mashini al unui aparat etc. ♦ C. de rulare = suprafatza care ruleaza rotzile sau rolele unui sistem tehnic (transportor placa turnanta etc.). 4. Succesiune de linii shi centrale intermediare prin care se realizeaza legatura telefonica sau telegrafica intre doua localitatzi. ♦ C. de transmisiune = ansamblu de mijloace folosite pentru transmisiunea unilaterala (ex. in radiodifuziune) sau bilaterala (ex. in telefonie) la distantza a unui flux de informatzii. 5. (AV.) Distantza dintre rotzile coaxiale (ecartament) ale trenului de aterizare al unui avion. 6. C. de curent = ramura a infashurarii indului mashinilor electrice cu colector. 7. (INFORM.) C. de date = legatura stabilita intre doua registre ale unei memorii care permite transferul contzinutului registrului sursa in registrul destinatzie. 8. Calatorie. 9. Departare distantza. Cale de doua ceasuri. 10. (MED.) Ansamblu de organe cavitare shi formatziuni tubulare ce permit deplasarea unor materii organice (ex. c. digestiva c. urinara) sau a aerului (ex. c. respiratorie). ♦ C. nervoasa = formatziune neuronala ce asigura transmiterea influxului nervos de la receptori la centrii nervoshi sau de la aceshtia la efectori (ex. c. optica c. olfactiva c. piramidala). C. de administrare = modalitatea de introducere a unui medicament in organism (ex. c. orala c. externa c. parentala prin injectzii). C. de transmitere sau de infectzie = locul prin care patrunde in organism agentul cauzal al unei boli infectocontagioase (ex. c. digestiva c. respiratorie c. cutanata etc.). II. Linie directzie luata de o mishcare de o actziune de o dezvoltare. ♦ Procedeu modalitate mijloc metoda. ♦ (Dr.) C. de atac = mijloc prin care partea nemultzumita de hotarirea unui organ de jurisdictzie precum shi unele organe prevazute de lege sesizeaza organul competent in vederea desfiintzarii horaririi shi rejudecarii litigiului (ex. recurs revizuire recurs extraordinar) ♦ Loc. Pe cale... = prin intermediul...

AUREA MEDIOCRITAS (lat.) aurita cale de mijloc Horatziu „Ode” II 10 5. Indemn la modestie shi la cumpatare. Astazi persiflare a mediocritatzii.

CAILE FERATE ROMANE (C.F.R.) denumire a retzelei de cale ferata shi a institutziei insarcinate cu exploatarea shi administrarea ei. Infiintzata in 23 apr. 1880 sub denumirea Directziunea principiara a Cailor Ferate Romane.

NIL MEDIUM EST (lat.) nu exista cale de mijloc Ori asha ori altfel.

PER ASPERA AD ASTRA (lat.) pe cai anevoioase (se ajunge) la stele Seneca „Hercule furens” 437. V. shi Ad augusta per angusta.

RECTUM ITER QUOD SERO COGNOVI ET LASSUS ERRADO ALIIS MONSTRO (lat.) eu arat altora calea dreapta care am cunoscuto tarziu cand eram obosit de ratacire Seneca „Epistulae ad Lucillium” 8 3.

Aurea mediocritas (lat. „Mediocritate aurita”) doua cuvinte desprinse dintro oda (II105) a lui Horatziu. „Acest frumos vers a spus Voltaire il shtie orice om de litere pe dinafara”. Oda lui Horatziu cinta avantajele unui trai modest departe de splendorile maririlor shi ale vietzii zgomotoase. De aceea deshi traduse exact cuvintele inseamna „mediocritate aurita” e bine sa se shtie k nu este vorba de mediocritate in intzelesul comun al cuvintului ci de o stare mijlocie care poetul la vremea aceea o socotea o chezashie a linishtii sufleteshti shi o cale spre fericire motiv pentru care o shi numeshte poetic „aurea” aurita. De altfel in limba latina mediocritas inseamna in primul rind: moderatzie masura cale de mijloc. Expresia mai totdeauna citata in latineshte a capatat insa cu timpul un sens peiorativ. LIT.

a face cale intoarsa expr. a reveni la punctul de pornire a se inapoia a se intoarce.

a lua calea putreziciunii expr. (intl.) a fi arestat / condamnat la inchisoare

a pune la cale expr. 1. a urzi a complota. 2. a planui a proiecta. 3. a organiza; a pregati.

A PUNE LA CALE O INTALNIRE AMOROASA a avea o ciocnire la borcan a se invarti de un sentiment a rula un sentiment.

a pune tzara la cale expr. 1. a face un plan a pregati / a organiza ceva prin consultari comune. 2. a discuta a sta la taifas / la taclale.

ashi pune burta la cale expr. a manca pe saturate.

calea putreziciunii expr. inchisoare.